Page 3 - Bunul_Econom_1902_42
P. 3
Nr. 42 ___________________ BUNUL ECONOM ____________________ P»g 3.
Turburările din Maoedonia. Intr’un interview dat coresponden Cimbru se foloseşte în băi la copii Slă
Ştirile ce sosesc din Macedonia sunt tului ziarului j,Die Zeit“ din Viena, pre- bănogi.
neliniştitoare, în s6 nu aşa grave, pre sidentul comitetului macedonian Mihai- Lăptucile (salată verde) produce somn
cum le expun Bulgarii. In adevăr există lovsky a declarat între altele, că scie, bun. E folositor şi pentru ipohondriei. Ferte
număroase bande bulgare plătite de că după represiunea mişcării revoluţiona şi puse pe pelea inflamată o alină.
comitetul macedo-bulgar, cari pe unde re, mulţi insurgenţi vor fi esecutaţi.
pătrund jefuesc şi incendiează. Dar „Bulgari — adause el — vor ucide
Din Bitolia se comunică, că în mun pe toţi complicii robiei din Macedonia, Advocatul poporului.
ţii Petrina, aproape de Resen şi Ochrida, Agitaţiunea din Macedonia nu va înce
s’a întâmplat o ciocnire sângeroasă între ta decât atunci, când maiilă puteri vor
JPentru strîngerea de ajutotire
Bulgari şi între armata turcească. Dintre aplica tractatul de Berlin".
pe teritorul vre-unui comitat, permisiunea
Turci au căzut morţi 10 inşi, dintre trebue cerută dela vice-comitele respectiv, pe
Bulgari 3. De asemenea în mai multe Prinţul Bulgariei la Sultanul. teritorul unui oraş dela căpitanul orăşenesc,
sate din vilaetul Salonic au fost mai Se telegrafează din Constantinopol, că ear pe teritorul statului dela ministrul de in
multe ciocniri sângeroase. Sultanul stărue pe lângă principele Fer- terne. In cerere trebuesc numite două per
soane, cărora este încredinţată adunarea aju
Din Salonic au plecat 30 de batali dinand al Bulgariei, ca să-i facă o vi-
toarelor şi cari sunt responsabile despre ele.
oane spre Seres. De acolo batalioanele sită la Constantinopol, sperând că a- In cas de foamete se poate începe adunarea
vor pleca la graniţa bulgărească. Din ceasta va calma mişcarea macedoneană. de ajutoare şi fără această autorisaţie, însă
Salonic şi alte forase au plecat 2350 Principele încă n’a dat răspuns. în termin de 15 zile trebue avisat despre a-
soldaţi turci spre graniţa Rumeliei. ceasta vice-comitele respective căpitanul oră
şenesc. (Ord. ministrului de interne nr. 35100
Comitetul central din Sofia a ad
Medicul casei. din 17 Iunie 1897).
resat un apel în 200,000 esemplare
cătră Macedonenii locuitori in Bulgaria, M inerii (băieşii) nefiind consideraţi
ca servitori, adecă ca unii cari stau sub iu-
ca să vie în ajutorul „fraţilor Macedo Legumele în medicina populară. risdicţiunea stăpânilor lor, pot cere să fie
neni4'.
Morcovii cruzi se mănâncă fiind buni luaţi în lista alegătorilor comunali, ear la cas
Sciri positive anunţă, că Turcia a contra limbricilor. Zama dela morcovi cruzi că li-s’ar denega acest drept, pot recura în
grămădit în Macedonia trupe mai numă- este bună contra tusei la copii. Morcovii raşi termin de 15 zile la comitetul administrativ.
roase, decâ acelea ce au fost mobilisate puşi pe arsuri împedecă formarea beşicilor. (Decisul jud. ad. nr. 729 din anul 1898).
Un ceaiu (teă) făcut din sămănţă de mor
în timpul răsboiului cu Grecia, cari sunt
covi măreşte pofta de mâncare şi Înlesneşte
în stare a sfărma ori-ce resistenţă.
mistuirea. Biblioteca „Bunul Econom".
Ele au şi dat năvală în multe
Pltrânjelul pus în beutură e bun con
puncte contra bandelor bulgăreşti. Au
tra trigurilor.
ocupat şi trecătoarea dela Krazna, aşa Au eşit de sub tipar până acum
Ceapa provoacă poftă de mâncare. Ea
că prin aceasta opresc bandelor refu broşurele:
înlesneşte şi udul. Nu este bună pentru oa
giul în Bulgaria. 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
meni iuţi la fire. Coaptă în cenuşe şi mân
In acelaşi timp Turcia caută să cată cu untdelemn e bună contra tusei. Ceapa ţele) prepararea fânului şi păşunile.
2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
stringă relaţiunile cu Sărbia. Prin aceasta coaptă grăbeşte coacerea buboaelor dacă o
3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
Turcia vrea să isoleze pe Bulgaria aplicăm pe ele.
natul lor.
4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
Era să merg la nuntă Să nu le pot mişca,
Vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
Ca cei din neam sărac, Si nu-mi lăsa răsuflet
5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
Să fiu de rîs la lume? Aşa mă săruta.
trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
Ori ce era să fac? Te abaţi, dar tu eşti slabi,
6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
Si puntea toată sloi:
agricole).
De ce-mi arunci tu vina. Cădeam, fereşte Doamne, 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
Tot vina cu păcat? Sub ghiaţă amândoi 1
tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru
El m’a oprit In cale
Si acum tot eu, sărmana, mente de mărunţit pământul].
Pe lunci şi m’a ’ntrebat
Cu vina m’am ales — 8. Ingrăşămintele [sau gunoirea pă
Pe unde-i bietul tata ?
Că nu-ţi venise vaca mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
Si-i vesel sănătos? 9— 10. Prăsirea paserilor de casă [galiţe,
>
Şi m’a ’ntrebat de tine, Si ’n cale-i m’ai trimes.
El, iată-mi-1, că vine hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
Aşa de prietenos.
Să-mi fie soţ în crâng; gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
De bine c&nd mă ’ntreabâ
Era ’ntunerec besnă, Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen
Eu cum era să tac?
Si nu vedea că plâng. tru România 50 bani).
Să-l las tn drum cu vorba,
Şi-apoi..., să-mi spui pe suflet: Se pot comanda la administraţia «Bunul
Ori ce era să fac?
Era să las pe plac Econom», la librăria W. Krafft în Sibiiu
La lupi ’n codri vaca, la administraţia «Tribuna Poporului» în Arad
Şi-acum întreagă vina
Ori ce era să fac? şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu.
Pe mine tu o pui — Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
El m’a ’ntălnit pe punte, 6 . Coţbuo.
Şi ştii tu felul Jui:
M’a strîns de peste braţe
