Page 2 - Bunul_Econom_1902_44
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM '" Nr. 44 f
• r. *,«<?• ' ?■?. ît?
- , * - - v - * • „ --'/f. —t*-- r---*- f 7 xft ■‘•'u *
căci dacă am aduce de-odată prea mult, când în când stropite cu apă, Năşi pul tre- B eg elş O arol L In v is iti la
ţjâîhent ! mort la suprafaţă^ s!ar putea boe'iji toate să, fte tetâ&Hnţţ' C'nftedy> altcum # & d in a n d
legumele se.veştejesc şi sbî^fcese prin- efica
îrtt’âmpla, că recolta" următoare/în loc rlăl. 'Roifiăni’â Carol f.;'vâ *c$r-
ce perd mult din bunătateaţejor. Deosebit de.,
sîT|iie' mai/-bună, â’up^-culn ne-idn 0 6§ta Pfiritipj^'lftâlgarifei F#r4ina^J
această, dacă se %şcâ <$& to^ti&ipnl, £răme~«
aşteptat-/, j^ .să/fie. slabă,, 4e> tc$ <#r$~ zile Sen nărăe şi nj*\îati de ilŞcVu cu1 reclădii în 12 îi c. la Rusei uc, & unde
şafei aţe^sta o; oomit; roplţi ,şi urmarea rea lor.j Pentru păsffâftil legunaiefor peşte iarb^r pleca i | Plţrvha spre a vjsit# câmptil,
es$e, .cfş&isătarife adând sunt condam vom alege ntmiâi ^ăelea,’ caîSt au fost tecofş' de răsţjibitr Sin jurul ei. ^rirf această
nate def neştiutori cutrf trebOe procddat: tate pe un.timp uscăt'şî sunf bine desvokate. întâlaife Regele '’Carol fntoarce visita
Câte-odată va fi^de lipsă, ' ca iarna să revi-
cei Principele Ferdinand La făcut-o anul
suittt' legumele din "pivniţă, cu ia re' ocaSiittie ii • -*r. A- M i t
acesta Ia oinata.
vom îndepărta franzele precum şi rădăcinile hi ■ .1
S u m i j& s lr k i& Ce încep a pdtfeilf ' ' . 1
Ţ aru l lEtnsiel fia R om ânia. Se
’ ' legirfrteîe peşte 'ialrna?'-
svbneşte, câ* 'Ţârul Rusiei ÎSficolae II.:,
DIN LUME în călătoria ce o va face la Constari-
Dacă facem o împărţeală bună, putem tinopol şi Bulgaria, la întoarcere va
păstra o, cantitate mare de legumi într’o piv trece prin România, punctul de trecere
niţă relativ mică. In aceeaşi încăpere vom Sinodal extraordinar al epar-
păstra numai legume şi nici decui» alte pro chiei gr.-or. & Aradului ţinut Du- n Rusia, fiind ales Ungheni.
ducte, ca: carne, lapte, unt etc., .o împreju . minecă în 2 Noămvrie, s’a ocupat cu
rare, care, cp e,drept, este .de multe-ori greu cestiunea confirmării episcopului ales şi D in Sârbia. Un comunicat ofi
de încunj urat, mai ales la o gospodărie mică. a votat în unanimitate o hotărîre, prin cial desminte dinr' nou ştirea, după care
In prima linie; trebue îngrijit de aer curat, amânarea visitei Suveranilor Serbiei In
care însărcinează. consistorul de a a-
care trebue să să preschimbe foarte des. Acela, Rusia ar fi fost causată prin neînţele-
care are multe legumi d e . păstrat, va face dresa metropoliţului un memoriu, în care legeri în chestiunea regulârii suCcesiu-
înainte, o împărţeală a {or, aşa ca într’up loc să ceară resolvirea grabnică a cestiur.ei.
nei la tronul Sârbiei. Această chestiune,
relativ mic să poată aşeza multe legumi. Le In motivare se invoacă disposiţiile
gumele le păstrăm mai bine în năsip galben, statutului organic, cari ordonă, ca scau zice comunicatul, n’a fost de Iod dis
pe care-’l ^ejnoim .în fiecare an. Cel de anul cutată, Curtea regalăm Săţbiei nu se
nul episcopesc "vacant sâ fie ocupat în
trecut trebu^ îndepărtat, fiind plin de germeni poate acum ocupa de această chestiune.
termin de trei juni. Scaunul din Arad
(seminţe), .ţie putreziciune, pentru toţ felul Se comunică ştiţea că Regele Ale
de varză, carjţiojj (conppidă) etq.,. pregătim lo-. esţ/e acuma de. şapte luni vacant, ceea-
curi îţi formă^ de straturi, îp care Ie aşezăm ce constkue-voâprimejdie pentru admi xandru al Sărbiei va visita în curând pe
cu rădăţirjile apropiate unele de altele, Ră nistraţia diecesei,pentru disciplină, pre Monarchul nostru în B.-Pesta. Foile un
dăcinile ca: morcovii, pătrângelul, ţelina (ţe- cum şi pehtruţînftfrederea credincioşilor gare salută cu bucurie acest eveniment.
ler) etc. se aşează de-alungul păreţi lor în
în ordinea mohtfă. Exprimându-’şi su
formă de piramide, punând câte un strat de C hina ţ i re a p a riţia B oxerilor.
punerea omagială faţă cu guvernul, si
năsip printre ele şi aşa ca inima lor să vie Ziarele din Londra . publică telegrame
în afară. Putem să le mai aşezăm şi în gră nodul crede necesar a ruga pe metro- din Peking şi„ Shanghai, semnalând o
mezi libere de toate părţile, In formă de câ- politul, ca să mijlocească ocuparea scau
suspectă mişcare îa,< interiorul imperiu
păţină de zahăr. In modul acesta putem păs nului vacant, conform disposiţiilor sta
tra pe un loc mic multe legume. Legumele tutului organic. lui. Ştirile despre o iminentă isbucnire
care le păstrăm cu foi încă verzi, trebue din a agitaţiunei boxere după semnele de
F O I Ţ A —; A sosit vremea, şi apoi peste câte — Ved prea bine, că tu nu te înspăi
va minute a chemat la sine pe Menico, bă mânţi de moarte,’ eşti un tintr brav, tot
Fiiul adoptiv. trânul seu servitor si făt. deauna ţi-ai făcut datorinţa şi conştiinţa nu
•
i
— Ce pofteşti, părinte? nu te poate mustra pentru nimic. Te-am
(Din italieneşte).
— Când pleacă tinerii acpştia spre chemat la mine In .aceste ultime momente,
Piaţa unui orăşel din Italia era înde
Africa?, întrebă cu o voce duioasă. ca şi tu la ora plecării. tale să primeşti un
sată de popor. Musica orăşenească a fost că
— La o oră1 după amiazl cuâvnt de mângâiere dela persoana cea mai
pătat permisiune dela primar să însoţească
— Venit’a Paul? iubită.
până la cetatea din apropiere pe voluntari şi — Mare nefericire e pentru mine, că
— Da, domnule părinte, a venit şi aş
pe cei chemaţi sub arme, cari, dupS-cum po nu mi-am cunoscut părinţii met, suspină Paul.
teaptă în ceealaltă chilie:
vestea farmacistul şi un profesor — mergeau ‘ In ochit bătrânului preot.se putea vedea
... — Spune-’i să vină înlăuntru.
în Africa la răsboiu contra Negriloţ. o strălucire neîndatioaţă.
Cugetul, că acei bieţi tineri, poate nu La Intrarea.lui Paul,, untinăr frumos, , — Acum. simţ 23 ani, când într’o dimi
vor mai vedea scumpa lor patrie, a pus în robust, cam de 23 ani — Don Giuşeppe se neaţă de April, ‘Menico, fătul meu, deschizând
mişcare întreg orăşelul. In piaţă nu auzeai sculă, îi merse înainte şl îi strinse mânile. biserica, a aflat la uşă un pruncuţ înfăşat...
vorbindu-se despre, alt-ceva, decât despre vii — Şezi, Paule, îi zise preotul. — Acel pruncuţ...' eram euL între
toarele respingeri, despre barbarii ne mai au Tinărul ascultă. rupse tinărul.
zite. Muerile vorbeau puţin, ochii le erau roşii — Numai două ore ne despărţese de — In faşele cu cari era învălit, continuă
şi umflaţi de plÂnsete, ele încunjurau pieţe plecarea ta. Avea-voiu .oare destulă vrem* ca preotul, am aflat două epistole, una adresată
ce nişte nebune, cercând unele pe fraţi, al să-’ţi spun ţoale?. Nu ştiţi, dar’ mfl voiu ni- mie, ear‘ pe coverta celeialalte era scris: Fitu
tele pe bărbaţi, altele pe consângeni Era ub sul Am să-'ţi tmpăităşesc un lucru, care te lui meu câud va fi d* z$ ani.
strigăt, un sbierăt asurzitor. - ■ priveşte pe tine şi, e de mare importanţă. Tu :’r Tihărtif tdeepă a se arita impăcient.
Parochul Don Giuseppe, e; eitei, casă. pleci la răsboiu, vei întimptna mari pericole, Răbdare, zise preotul, episţola adie-
era totţmai pe piaţă, privind din fereastră mul-, poate mergi chiar In moarte. MH mi« e «ceasta,’ şi sleind aceste, deschise
ţimea aceea de oameni, murmură: Tinărui surise. un pulpit dela masa de scris, scoase de-acăVo
