Page 3 - Bunul_Econom_1902_44
P. 3
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 44 '
• vP — .— 1— W iXmv T ’r 'T J T D .....— ■— " -------------_ . — p — ------- & "-nr
căci dacă' am aduce de-odată prea mult, când în când stropite cu apă< Năsipiil tre R egele C arol 1. în v is iti la
pâfh€nt ''mort la suprafaţă)’ s’ar * putea bue la toate să. fie fetdeawrtş ■ n r»ed', altcum Principele P erd în an d - al 'P K d î^
legumele se1 veştejesc şi srbţşfcesc * prin cfeea-
îtttâmpla, că reedita" tirtuătdare ’în loc rlăi. Reţţelb României Caro! f/' vâ 'Ct^r-
ce perd mult din bunăfateai'jor. Deosebit efe,,
sS JLe~ maL/biu^; âiipj-culri he-|tfn £ â§tâ pŞ* H îric ip j^ ^ u lg a tle i F& dinaŞ#
această, dacă se %sfcă cfer tofŢtiăSipnl, |răm e~
a şt^ a tv,(4 ,să^ fie .siabj^ Âz, p £ f <Ş?$- zile Segsnărăe şi' n^Tdaâ dă fŞcVu c a 1 reclădi^ în 12 p c. la „ Rjisetuc, de unde
şafei a?e*sita o-' Goipit, roftlţi* urmaffia rea lor.» Pefitrh păsţfafcil legutcjefotr pâst'e ia?nif£ pleca ijji Ple^rha spre a ţ§şita câmptil
es|e,. c%;JarăturUe adânci* saafc condam vom «îege ntiniâi^ăelea,' ca$f au fost tecol^ de rSs$biir'chn1 jurul ei. Prin această
nare do neştiutori cant trebue procedat; tate pe un rimp'usciftşr sunf'bine desvoltate. întâlnire Regele ’Carol întoarce visita
Câte-odată va fi^de lipsă, ca iarna să revi-
ce> Principele Ferdinand i-a făcuţ-o anul
suim legumele din 'pivniţă, cu târfe*' ocasiune
acesta Ia Sinaia.
vom îndepărta fronzele precum şt rădăcinile
C -am i % e k « r - ce încep a ptltfeiL ' ' '
Ţarul Rusiei In România. Se
legumele peste iarna?’"
SvCneşte, că Ţârul' Rusiei tîicolae II.,
DIN LUME în călătoria cC 6 va face la Coristari-
Dacă facem o împărţeală bună, putem tinopol şi Bulgaria, la întoarcere va
păstra o, cantitate mare de legumi într’o piv /■ .* V .* ' ■ * trece prin România, punctul de trecere
niţă relativ mică. In aceeaşi încăpere vom Sinodal extraordinar al ep&r-
păstra numai legume şi nici decum alte pro ohiei gr.-or. a Aradului ţinut Du- n Rusia, fiind aţes Ungheni.
ducte, ca: carne, lapte, unt etc., .o împreju . minecă în 2 Noămvrie, s’a ocupat cu
rare, care, ce e,drept» este de. multe-ori greu cestiunea confirmării episcopului ales şi Din SSrbia. Un cnmunicat ofi
de încunjuraţ, mai ales la o gospodărie mică. a votat în unanimitate o hotărîre, prin cial desminte din' nou ştirea, după care
In prima linie trebue îngrijit de aer curat, amânarea visitei Suveranilor Serbiei In
care însărcinează. consistorul de a a-
care trebue să să .preschimbe foarte des. Acela, Rusia ar fi fost causată prin neînţele-
care are multe legumi de,, păstrat, va face dresa metropolitului un memoriu, în care legeri în chestiunea regulârii suCcesiu-
înainte o Împărţeală a lor, aşa ca într'uq loc să ceară resolvirea grabnică a cestiur.ei.
nei la tronul Sârbi ei. Această chestiune,
relativ mic să poaţă aşeza multe legumi. Le In motivare se invoacă disposiţiile
gumele le păstrăm mai bine. în.năsip galben, statutului organic, cari ordonă, ca scau zice comunicatul, n’a fost de loc dis
pe care-’l ppînoim .în fiecare an,. Cel de anul cutată, Curtea regalăJa Sârbiei nu se
nul episcopesc "vacant să fie ocupat în
trecut trebue, îndepărtat, fiind plin de get meni poate acum ocupa de această chestiuhe.
termin de trei juni. Scaunul din Arad
(seminţe) ţte putreziciune, pentru tot felul Se comunică ştirea că Regele Ale
d ţ varză, carfiol’(conopidă) etc, pregătim lo esţje acuma de, şapte luni vacant, ceea-
curi îp formă de Straturi, îp care le aşezăm ce constituenţi ^primejdie pentru admi xandru al Sârbiei va visita în curând pe
cu rădăcinile apropiate unele de altele. Ră nistraţia diecezei, pentru disciplină, pre Monarchul nostru în B.-Pesta. Foile un
dăcinile ca: morcovii, pătrângelul, ţelina (ţe- cum şi pentru itafdrederea credincioşilor gare salută cu bucurie acest eveniment.
ler) etc. se aşează de-alungul păreţilor în
în ordinea motani. Exprimându-’şi su
formă de piramide, punând câte un strat de China ţi reapariţia Boxerilor.
punerea omagială faţă cu guvernul, si
năsip priptre- de şi aşa ca inima lor să vie Ziarele din Londra publică telegrame
in afară. Putem să le măi aşezăm şi în gră nodul crede necesar a ruga pe metro-* din Peking şi. Shanghai, semnalând o
mezi libere de toate părţile, tn formă de câ- politul, ca să mijlocească ocuparea scau
suspectă mişcare în, interiorul imperiu
păţină de zahăr. In modul acesta putem păs nului vacant, conform disposiţiilor sta
tra pe un loc mic multe legume. Legumele tutului organic. lui. Ştirile despre o iminentă isbucnire
care le păstrăm cu foi încă verzi, trebue din a agitaţiunei boxere după semnele de
F O I Ţ A —■ A sbsit vremea, şi apoi peste câte — Văd ptea bine, că tu nu te înspăi
va minute a chemat la sine pe Menico, bă mânţi de moarte,’ eşti un tinâr brav, tot
Fiiul adoptiv. trânul seu servitor şi făt. deauna ţi-ai făcut datorinţa şi conştiinţa nu
— Ce pofteŞti, părinte? nu te poate mustra pentru nimic. Te-am
(Din italieneşte).
—- Când pleacă tinerii acpştia spre chemat la mine în .aceste ultime momente,
Piaţa unui orăşel din Italia era înde
Africa?, întrebă eu o voce duioasa. ca şi tu la ora plecării tale să primeşti un
sată de popor. Musica orăşenească a fost că
— La o orâ‘dupâ amiazl cuâvnt de mângâiere deja persoana cea mai
pătat permisiune dela primar să însoţească
— Veniţ’a Paul? iubită.
până la cetatea din apropiere pe voluntari şi — Mare nefericire e pentru mine, că
— Da, domnule părinte, a venit şi aş
pe cei chemaţi sub arme, cari, după-cum po
teaptă în ceea lai fă chilie; nu tni-am cunoscut părinţii mei, suspină Paul.
vestea farmacistul şi un profesor — mergeau In ochii bătrânului preot se putea vedea
, — Spune-’i si vină înlâuntru.
in Africa la răsboiu contra Negriloţ. o strălucire netndatinată,
Cugetul, că acei bieţi tineri poate nu La întrarea . lui Paul, un-tinăr frumos, , — Acum sunt 23 ani, când într’o dimi
vor mai vedea scumpa lor patrie, a pus In robust, cam de 23 ani '— Don Giuseppe se neaţă de April, Menico, fătul meu, deschizând
mişcare întreg or&şeliţj. In piaţă au auzeai sculă, îi merse înainte şi îi strinse mânile. biserica, a aflat la uşâ ua pruncuţ înfăşat...
vorbindu-se despre alt-ceva, decât despre vii — Şezi, Paule; li zise preotul. — Acel pruncuţ... eram eu!.. între
toarele. respingeri, despre barbarii ne mai au Tinărul ascultă. rupse tinărul.
zite. Muerile vorbeau puţin, ochii le erau roşii — Numai două ore ne despărţesc de — In laşele cu cari era lavfttit, continuă
şi umflaţi de plânsete, ele Incunjuraii piaţa plecarea ta. Avea-voiu .oare destulă : vreme ca preotul, am aliat două epistole, una adresată
ca nişte nebune, cercând’ unele pe fraţi, al să-’ţi spun toate? Nu ştiu, dar’ mă voiu hi- mie, ear* pe coverta celeialalte era scris: Ftiu-
tele pe bărbaţi, altele pe consângeni. Era un sul Am să-’ţi împărtăşesc un lucru, care te liri mtH c&nd va fi d* 2$ am.
strigăt, un sbierăt asurzitor. priveşte pe tine şi, e de mare importanţă. Tu TtnărUf theepit a se arăta impăciem.
Parochul Don Giuseppe, a eărui casă pled la răsboiu, vei întimpina mari pericole, Rftbdarb, risc preotul, epistola adre
era totţmai pe piaţă, privind din fereastra mul poate mergi chiar hi moarte. sată mi« e aceasta, şi zicând aceste, deschise
ţimea aceea de oameni, murmură: Tinărul surise. un pulpit dela masa de scris, scoase de-acOto
