Page 3 - Bunul_Econom_1902_46
P. 3
Nr, 46 BUNUL ECONOM ______ _ ______________________________ Pag- 3
Au visitat aci capela comemorativă ro Griviţa, Opanezul şi pe martirii români, cari rigoare. In afacerea confirmării lui V.
mână, ridicată în amintirea soldaţilor şi-au sacrificat viaţa pentru binele Bulgariei. Mangra nu se lasă influenţat de ni
»Azi, poporul bulgăr, fericit, este recu
morţi în resboiul dela 1877—78. La meni, şi chiar de ar încerca cineva a-
noscător. Beau pentru armata română, urân-
intrarea capelei au tost ridicate fru ceasta, l’ar respinge cu hotărîre. Va
du-’i să fie vecinie glorioasă. Beau pentru
moase arcuri de triumf Metropolitul şeful ei şi pentru M, S. Regina. Ura!« . procede energic şi faţă cu activitatea
Constantin din Vraţa, îmbrăcat în o- îngrijitoare a băncilor româneşti. între
Pe urmă au plecat spre gară. Des
dăjdii, rosti un cuvânt de bunăvenire bat de Molnar, că de ce nu cutează
părţirea a fost foarte călduroasă. La
viteazului de acum 25 ani, după ceea- a decide odată în afacerea confirmării
reîntoarcere, la Nicopoli şi T.-Măgurele
ce M. S. Regele se coborî în cripta, lui Mangra, răspunde: »0 să vezi, că
aspectul a fost cu totul feeric. De pe
în care se află depuse osemintele ofi- vom cuteza*; V
ţerm se dedeau artificii, ear’ debarcade
cerilor şi soldaţilor morţi în răsboiu,
rul a fost iluminat feeric şi plin de lume.
unde plânse foarte mult, depUnând o Ştire sensaţională Face mare
placă comemorativă cu următoarea in sensaţie în Budapesta, faptul că „P.
scripţie : „Carol 1. Regele României, Corespondenz11, organ în serviciul lui
vitejilor sei soldaţi, ipo2“. Afară de DIN LUME Szăll, publică un articol, în care spune
aceasta au fost puse încă multe alte că dacă oposiţia va continua să facă
cunune. Pentru catedrala din Sibiiu. greutăţi guvernului întinzând discuţjunile,
A urmat apoi visitarea câmpului Doamna Elisa Stroescu, cunoscuta bine Szăll negreşit va disolva dieta şi se vor
de luptă. Scena, când M. Sa Regele a făcătoare din Basarabia, a donat în face noue alegeri la— primăvară.
arătat celor de faţă „ Valea plângerii", amintirea răposatului seu soţ suma de
- • ••>. Froieotele militare. Comitetul
istorisind despre zilele de glorie de 60.000 lei pentru construirea catedra
pentru apărarea ţerii a primit proiectul
acum 25 de ani, a emoţionat pe toţi. lei din Sibiiu.
de lege pentru înmulţirea Contingentu
După-ce depuserâ şi aci mai multe lui de recruţi. In desbaterea specială a
Maiestatea Sa bolnav. Din
coroane, au luat-o spre Pleva. Locui declarat Fejervăry, că revisuirea legii
Viena cu data de 18 Nov. se anunţă
torii acestui mic orăşel, erau toţi îngră de apărare e imposibila acum.
că Maiestatea Sa n’a putut părăsi încă
mădiţi pe strade. Femeile şi fetele arun
palatul din Schonbrun. Eri noapte a
cau flori. Lângă casa, unde a locuit Situaţia din Austria e ne-
avut atât de chinuitoare dureri reu 9
Osman Paşa, leul dela Plevna, trăsura schimbată. Declaraţiunile lui Korber au
matice, încât n’a putut durmi; cu toate
regală se opri. „• lămurit în câtva situaţiunea, ceea ce s’a
acestea dimineaţa la ! timpul obicinuit
In acea casă locueşte acum dl şi observat la oratorii cehi, cari, deşi au
s’a sculat din pat şi s’a pus la resol-
dna Vatzov, care a oferit un frumos fost de o urbanitate parlamentară a-
varea afacerilor de stat. Audienţa ear’
buchet de flori M. Sale. Chiar şi o proape neobicînuită în parlamentul aus
a fost amânată, dar îndată; ce starea
mică gustare a avut loc aici, în ca triac, totuşi au declarat, că vor face şi
Regelui se va îmbunătăţi, se va publica
mera locuită odinioară de Osman Paşa, mai departe cea mai aspră oposiţie,
terminul audienţei.
în decursul căreia, M. Sa Regele a ri fără de a trece însă peste marginile
dicat următorul toast: parlamentarismului. Situaţia poate să
Din dietă. Iu şedinţa din 19 No- devină critică, căci Korber s’ar putea
»Sunt profund mişcat de frumoasa pri emvrie a dietei a luat cuvântul C. Szâll,
mire ce mi-se face în acest oraş. Acum 25 hotărî numai cu greu să-’şi iee refu
Ca să răspundă la atacurile oposiţiei.
de ani am părăsit Bulgaria ca învingător; giul la §. 14. '
A vorbit 3 ore întregi. Intre altele a
astăzi revin pe acest pământ ca cel mai bun
şi cel mai sincer amic al Bulgariei şi al ar declarat, că în cestiunea naţionalităţilor Retragerea baronului Aeren-
matei bulgare. urmăreşte o politică bine chibzuită şi thal. In cercuri bine informate se dă
»Sunt fericit aflându-mă aici, unde ar conştientă naţională maghiară, căci nu ca sigură retragerea din diplomaţie a
mata ruso-română a cules laurii victoriei este permis ca să se facă pausă în baronului Aerenthal, ambasador austro-
după o luptă eroică ce a ţinut încordată opera de construire a statului naţional ungar la Peterşburg şi unul dintre cei
atenţia lumii, cinci luni. Simt o adevărată
maghiar. Răspunde lui Komjathy, că mai iscusiţi diplomaţi austro - ungari.
mângăere văzând inimile Bulgarilor unite cu
gimnasiul românesc din Braşov n’are Nainte de a fi mers la Peterşburg, ba
ale Românilor în acelaşi avânt de frăţie.
Mulţumind Alteţei Voastra de delicata aten subvenţie din România, banii din care ronul Aerenthal fusese representant al
ţie ce aţi avut pentru mine, beau pentru ar se întreţine gimnasiul nu s’au depus Austro-Ungariei la Bucureşti, unde ur
mata bulgară, care, deşi tinără, a dat dovezi la metropolia din Sibiiu, ci în mânile mase după Goluchowsky.
de bravură! Ural* guvernului unguresc, şi nu pot fi con Urmaş al seu va fi contele Kuef-
Principele Ferdinand i-a răspuns fiscaţi. Organele ministrului de culte stein, actual representant al monarchiei
următoarele: controlează şcoalele, ca şi până acum. la Berna.
»Sire, sentimentele ce exprimaţi în a- N’a încheiat pact cu fişpanii din Bănat.
ceste localităţi sacre, ne pătrund. In acest A desfiinţat secţia naţionalităţilor şi a Alegerile comunale In Ro
moment mă gândesc la răsboiu, la eroii cari contopit-o cu secţia poliţienească din mi mânia. La alegerile comunale, corte
au murit pentru principiul creştinătăţii şi nisterul de interne. Are traducători din giul II. a reuşit în toate 30 oraşele
desrobirea Bulgariei. partidul liberal. In Bucureşti partidul
»Văd figura împăratului Alexandru II. limbile străine, traducători din limba conservator s’a retras din luptă.
împărtăşind suferinţele soldaţilor şi mai văd slovacă are doi. In contra mişcării
armata glorioasă comandată de M. V. Văd »pangermane« a procedat cu extremă
