Page 3 - Bunul_Econom_1902_48
P. 3

Nr.  49                                             BUNUL  ECONOM                                                     Pag-  3


              Pe  lângă  Mongoliţa  alb  e  şi  Mongoliţa   realisa  fără  întârziere,  reformele  din  Mace­  Medicul  casei.
         negru  sau  Kondor  negru,  care  e  foarte  re-   donia,  stărue  acum  ca  aceste  măsuri,  pe
         sistent  la  boli,  Mai  e şi  K o n d o r u l  negru  cari  Poarta  declară  că  voeşte  a  le  aplica,  să
         cu  f oa i e  alb  sau  f o a l e l e  r â nd u n e l e i .  fie  serioase,  spre  a  preîntâmpina  o  apropiată   U n tu ră   d e p e ş te   fă r ă   m ir o s .  Să
              Pe  lângă  rasele  străine,  s’au  tăcut  în­  răscoală  generală,  care  este  de  temut,  după   ştie  că  luarea  de  untură  de  peşte,  se  reco­
         cercări  şi cu  porci  sălbateci  îmblânziţi  şi  cor­  informaţiunile  ce  vin  din  toate  părţile.  mandă  cu deosebire  copiilor  slabi  şi  anemici,
         ciţi,  crezăndu-se  câ  vor  fi  mai  tari  contra                                     adecă  care  nu  au  sânge  în  de-ajuns.  Cu toate
         boalelor;  dar’  s’a  dovedit  din  contră;  boala   Vlsita  Regelui  Carol  la  Belgrad  şi   acestea,  ea  având  un  gust  şi  miros  foarte
         dela  1895  i-a  nimicit  aproape  cu  totul.  Constantinopol.  Se  anunţă  din  isvor  demn   neplăcut,  este  foarte  cu  greu  de  luat.  Iată
                                                                                                un  mijloc,  care  înlătură  acest  neajuns:  se  ia
                                                    de  credinţă,  că  Regele  Carol  va  face  în
                                                                                                o  lingură  de  untură  de  peşte  şi  se  bate  bine
                                                    primăvara viitoare o  visită  Regelui  Alexandru
                  DIN  LUME                         al  Sârbiei.  Dela  Belgrad  va  pleca  la  Cons-   cu  un  gălbenuş  de  ou  şi  10 picături de mentă,
                                                    tantinopol,  pentru  a  faqe  visită  Sultanului.  apoi  se  amestecă  cu  o  jumătate  pahar  de
                                                                                                apă  zaharată.  Gustul  este  minunat  şi  copii
              Noul  tarif  vamal.  După-cum                                                     o  iau  cu  plăcere.
                                                          Atentatul  contra  Ţarului.  »Zeit<  din
         se  anuţă  din  Viena  la  începutul  s6pt6-   Viena  scrie  relativ  la  svonul,  ce  a  pătruns
                                                                                                    Id m o n a d â   co n tra   râ g u şelei  câ n ­
         mânei  viitoare se vor începe în  Reichsrat   în  public,  relativ  la  un  atentat,^pe  care  mulţi
                                                                                                tă r e ţilo r .  La  600  grame  apă  adăugăm  60
         desbaterile  asupra  proiectului  noului   Tar  fi  încercat  în  contra  ţarului  în  grădinile   grm.  sirop  de  apă  de  flori  de  portocale  şi
         tarif  vamal.                              dela  Livadia,  că  el  se  datoreşte  faptului,   12  picături  acid  azotic  (vitric).  O  lingură
                                                    că  garnisoana  din  palatul  ţarului  a fost schim­  din  acest  amestec  face  să  dispară  răguşala,
                                                    bată  şi  că  nervositatea publicului  rus a  dedus
              Din  Camera  României.  In  şe­                                                   şi  cine obicinueşte  a  lua  regulat,  îşi întăreşte
                                                    din  aceasta  putinţa  unui  atentat.       coardele  vocale.
         dinţa  dela  6  Decemvrie  dl  Emil  Costi-
         nescu  a  depus  la  biuroul  Camerii  pro­
                                                         Ministru  român  lăudat  de  presa  ma­
         iectul  de  budget  pe  anul  financiar    ghiară.  »Magyar  Sz6<,  care  urmăreşte  cu   PENTRU  MESERIAŞI
         1903— 1904.  Budgetul  presintă  cifre     multă  atenţie  cele-ce  se  petrec  în  România,                              9   ■
         de  225,117.000 lei  la  venite  şi  218  mi-   e  plin  cu  laude  la  adresa  dlui  ministru  de   Pentru  argăsitori.  O  argăseală bună
         lioaue  500.000  cheltuieli,  deci  se  pre­  mite  şi  instrucţiune  publică  din  România.   pentru  pielea  de  mănuşi  este  următoarea:
                                                    Laudă  îndeosebi  măsurile  ce  dl  H a r e t   a
        vede  un  prisos  de  6,617.000  lei.                                                   Făină  de  oase  să  clăteşte  mai  întâiu  de  câ­
                                                    luat  pentru  instrucţia  economică a  ţărănimei,   teva  ori  cu  apă  căldicică,  după  aceea  adău­
                                                    pentru  grija  ce  o  poartă  elevelor  căror  le-a   gând  făină  de  grâu,  apă  şi  sodă,  se  lasă  să
              Din  Sârbia.  înainte  de  a  pleca,  Îm­
                                                    interzis  până  la  o  vârstă  oare-care  purtarea   stea  la  un  loc  trei  luni  de  zile,  învârtind  în
        preună  cu  regina,  la  Nis,  regele  Alexandru
                                                    corsetelor  şi  mai  ales  e încântat  de  disposiţia   ele  în  fiecare  zi.
        a  semnat  un  important  ucaz,  prin  care  se
                                                    că  distinşii  literaţi  Al.  Vlahuţă  şi  G.  Qoşbuc
        remaniează  cu  totul  personalul  prefectorial în
                                                    să  viziteze  centrele  culturale  ale  ţării  şi  să   Pentru pantofari.  Se  întâmplă  ade­
        vederea  alegerilor  Scupcinei. Se zice că  aceste
                                                    ţină  acolo  conferenţe  işţorice  şi  literare.  sea,  că  pantofarul  după-ce isprăveşte  gheata,
        alegeri  vor  avea  loc  abea  pe  la  sfirsitul  anu­
                                                         Zice  că  acest  din  urmă  lucru  ar  trebui   scoate  cu  mare  greutate  calapodul  din  ea.
        lui  viitor,  nu  peste  cinci  luni,  cum  s’a  spus.
                                                    să  se  introducă  de  grabă  şi  în  Ungaria.  Este  o  înlesnire  mare,  dacă  înainte  de-a  se
                                                                                               lucra  se  presară atât  gheata  cât  şi  calapodul
              Reformele  din  Macedonia  şi  Francia.
                                                         Turburări  în  Rusia.  După  ştirile  din   cu  peatră  de  talc  pulverisată  (Talkstein).
         »Agenţia  Ha vas»  află  din  Costantinopol,  că
                                                    Don  Rosto,  turburările  muncitorilor ţin  acolo
        Francia, care  a  atras  încă din Octomvrie trecut
                                                    într’una.  Ieri  au  edat  noue  manifeste.  Azi
        atenţiunea  Turciei,  asupra  necesităţii  de  a
                                                    dimineaţă  cu  yre-o  câteva  mii  de  inşi,  s'au    D I V E R S E
                                                    apucat  mai  puţini  de  lucru.  Au  fost  mulţi
        ştie  că  pe  acele  vremuri  era  îmblânzit  de   deţinuţi.  Când lucrătorii  au  mers  să  se  apuce
        mult  şi  e  pomenit  de  cărţile  altor  neamuri   de  lucru,  greviştii  ’i-au  aruncat  cu  petri.  A   Pentru  limpezirea  mustului  sunt  gu-
        cu  mult  mai  vechi  decât  Iudeii.  Toate  măr­  trebuit  să  intervină  miliţia  pentru  susţinerea   tuile  un  mijloc  excelent.  Pe  lângă  aceasta
        turiile  câte  se  pot  aduna  din  bătrâni,  arată   ordinei  dar’  vărsare  de  sânge  n’a  fost.  Pe   ele  dau  mustului  o coloare  aurie,  îl  fac  gus­
        că  într’adevăr  oaia  a  fost  cel  dintâiu  tovarăş   dâlma  trenului  Vladi-Kavlar  erau  600,  ear’   tos  şi  durabil,  din  care  causă  sunt  de  pre­
        al  omului.  Din  cele  mai  vechi  timpuri  se   pe  dâlma  Tihorjeckiba  500  soldaţi  postaţi.   ferat,  pentru  limpezire,  cleiului  de  morun
        face  pomenire  despre  ea,  ca  animal  de  casă   Şasezeci  de  lucrători  au  fost  expulsaţi.  (gelatină).  La  100  litri  must  punem  10— 15
        şi  astfel  oaia  s’a  răspândit peste tot pământul                                    gutui  tăiate  fălii,  care  le-am  muiat  mai  în­
                                                                                               tâiu  câtva  timp  în  apă  ferbinte.  Când  tra­
        de-odată  cu  omul.  Foloasele  dela  ea  sunt
                                                                                               gem  mustul  în  anul  viitor,  prin  Maiu,  atun-
        triple  —   după-cum  le  cântă  cântecul  nostru
        popular —  laptele,  lâna  şi  carnea, şi în  punctul  Advocatul  poporului.           cea  îndepărtăm  şi  aceste  fălii.
                                                                                                                  -  *
        acesta  este  negreşit  animalul  cel mai  folositor
                                                                                                    Pentru  a  usca  cisme  ude  fără  a-’si
        omului.  Şi  aceasta  a  şi  fost  causa  că  omul                                                                             t
                                                         Perm isiunea  de plutire  trebue  ce­  perde  forma  (fasonul),  le  umplem  cu  ovăs
        a  ţinut  aşa  de  mult  ia  oaie.
                                                    rută  dela  ministerul  agriculturei,  prin  vice-   uscat  şi  le  punem  la  o  parte.  Să  grijim  nu­
             Afară  de  cal,  nici  un  animal  domestic
                                                    comitele  comitatens.  (Art.  de  lege  XXXI.,   mai  ca  ovăsul  să  nu  umple  numai  turecii
        nu  este  aşa  de  aplecat  spre  inobilitare,  ca
                                                    §§.  182  şi  192  din  1879).             cismei,  ci  şi  partea  de  jos  pe  deplin.  După
        oaia.  Nenumărate  de  multe  sunt  varietăţile
                                                                                               1— 2  zile  cişmele  vor  fi  uscate  fără  a-’şi  fi
        de  oi,  felurite  după  locuri,  şi  nenumărate                                       perdut  forma.  Ovăsul,  adecă,  are  proprieta­
        varietăţi  se  produc  de  cultivatorii  lor.  Bine   In  afaceri  de  tutorat,  recursul con­
                                                    tra  decisiunilor  comunelor  se  face  la  scau­  tea  de  a  suge  toată  umezala  în  sine  şi  prin
        înţeles,  acastă  varietate  de  specii  este  dato­
                                                   nul  orfanal,  ear’  contra  acestuia  la  comite­  aceasta  să  umflă  împedecând  ca  pelea  să
        rită  muncii  a  mii  de  ani.  Oaia  nici  odată nu
                                                   tul  administrativ  şi  anume  în  termin  de  15   între.  Ovăsul  acesta  îl  putem  folosi  de  re-
        a  căzut  în  starea  ei  de  sălbâtăcie,  cum  s'a
                                                   zile  dela  înmanuarea  decisului.  (Art.  de  lege   peţite  ori,  dacă  după  întrebuinţare  îl  uscăm
        întâmplat  de  atâtea  ori  şi  se  întâmplă  cu                                       într'um  săculeţ  de  pânză  şi  îl  păstrăm  apoi
        capra,  care  lăsată  de  capul  ei,  devine  iarăşi   XX.,  §§.  207  şi  212  din  1877).
                                                                                               la  un  loc  uscat.
       animal  sălbatec.              o .  Coţbuc.
   1   2   3   4   5   6   7   8