Page 5 - Bunul_Econom_1902_48
P. 5

Nr.  49                                            BUNUL  ECONOM                    ____       .      ________       Pag-  S


                                                   mai  multe  caşuri  ne  vom  ajunge  scopul.   bathely,  unde  nefericitul  advocat  se  bucurii
                                                   De  sigur  că  sunt  şi  excepţiuni.  Bătaia  nu   de  multă  stimă.
                                                   ajută  nimica  deşi  se  întrebuinţează  foarte   El  lasă  după  sine  o  văduvă  şi  patru
                                                   des,  însă  fără  nici  un  resultat.      orfani.
         „BUNUL  ECONOM"                                                                                          *
                                                                                                    Vânat  în  jurul  Braşovului.  Se  comu­
        cea  mai  effină  şi  ioioăaiă  unica  foaie                                          nică  din  Braşov  următoarele:  Vineri  dimi­
                                                             NOUTĂŢI
                românească  în  Jelui  ei                                                     neaţa  căpitanul  Bertl  din  reg.  numărul  2  din
                                                                                              Braşov  mergând  cn  compania  sa  la exerciţiu
                                                                -^j  A V IS     -
                                                                                              de  tir pe  platoul  de sub  «Stejeriş», a  observat
                                                        Domnii  abonaţi  ai  foii  noastre,  care   în  zăpadă  urme  de  urs.  După  terminarea
          pe  anul  întreg   .  .  .  .  .  .  4 coroane,  nu  au  achitat  încă  abonamentul pe  a  doua   exerciţiului,  căpitanul,  un  vânător  pasionat,
          pe  jnmâtate  an   . . . . . .    2   „  fumetate  a  anului  curent,  sunt  rugaţi  a  ne   întorcându-se  acasă  şi-a  luat  puşca  şi  urmă­
          pe  un  pătrar  de  an   .  .  . . 1    „   .  trimite mica sumă de 2 coroane prin chequul
                                                   alăturat  la un  num er trecut.  Pentru  expe-   rind  ursul,  a  dat  de  el  şi  l’a  împuşcat  cu
          Pentru  România  .  .  .  .  .  . 15 lei  pe  an.
                                                   diarea  banilor este  de  ajuns  a  serie desluşit   un  singur  glonţ.  Ursul  poate  sâ  fie  în  etate
             Abonamentele  se plătesc înainte  pe  cheque  numai  numele  trimiţetorului  si   de  2  ani.
        fi  se  pot  face  cu  prima  «i  a  ori­  suma  trimisă,  predăndu-’l  dimpreună  eu      In  Preşmer  a  Intrat  o  vulpe  în  curtea
        cărei  luni.                               banii  oficiului postai.                   unui  ţăran  şi  a  început  să  se  ospeteze  din
                               Administraţia.                                                 găini.  Vulpea  însă  a  fost  împuşcată.  Atunci
                                                        Domnie  lungă.  In  3  Decemvrie  s'au   s’a  văzut,  că  avea  la  gât o  panglică  frumoasă
                                                   împlinit  54  de  ani  dela  urcarea  pe  tron  a   roşie  cu  mărgele.
                                                   Maiestăţii  Sale.  Monarchul  nostru  a  ajuns                 *
                  Frica  la  cai.                  domnia  cea  mai  lungă  dintre  toţi  membrii   Executat  prin  spânzurătoare.  Francisc

                                                   familiei  sale.  Mai  înainte  cea  mai  lungă   Friedrith,  care  a  omorît  pe  factorul  postat
                                                   domnie  a  avut’o  Frederic  III.  cu  53  ani.   (epistolar)  din  Cluj’  a  fost  executat  In  cur­
             Frica  şi  sperieturile  la  cai  provine  în
                                                   Dintre  toţi  împăraţii  şi  regii  numai  Ludovic   tea  penitenţiarului  din  Cluj,  la  4  Decemvrie
        cele  mai  multe  caşuri,  din  o  tratare  greşită
                                                   XIV (1643 - 1 7 1 5 )  şi Ludovic XV (1715—1774)   dimineaţa  la  trei  sferturi  la  şepte.  Condam­
        din  partea  noastră  faţă  de  ei,  precum  şi
                                                   au  avut  domnie  mai  lungă.              natul  la  spânzurătoare  spera  într’una  că  va
        din  întâmplări  care  i-au  făcut  să  sufere  du­
                                                                       *                      fi  graţiat,  dar  înzădar.  Friedrich  a  petrecut
        rere.  Dacă  astfel  de  întâmplări  au  fost  îm­
                                                        Telegrame  de  condolente pentru moartea   toată  noaptea  în  rugăciune,  la  s/4  la  şepte
        preunate  cu  sgomot  mare,  atunci  totdeauna
                                                   regretatului  Dr. I. Raţiu,  sau  trimis  din  Orăştie   pe  locul  de  execuţiune  s’au  presentat  perso­
        când  aude  din  nou  acest  sgomot,  calului  îi
                                                   cinci  şi  anume:  din  partea  .Românilor  din   nalul  judecătoresc,  un  pluton  de  soldaţi  şi
        este  frică,  se  sparie.  Dacă  la  astfel  de  oca-
                                                   Orăştie»,  «Bunul Econom»,  .Libertatea»,  «Ac­  14  gendarmi,  Condamnatul  a  fost  adus  la
        siuni  tratăm  calul  de-andoasele,  adecă îl  lâ-
                                                   tivitatea.  şi  «Secţia  industrială,  a  «Reuniunii   locul  de  osândă,  unde  i-s’a  cetit  sentenţa.
        vim, îl ghiontim  etc., răul devine tot mai mare.
                                                   economice  din  Orăştie*.                  Groaza  de  moarte  ’l-a  făcut  pe  condamnat
             Adeseori  vedem,  că  un  cal fricos  când
                                                                       *                      să  tremure.  După  cetirea  sentenţei  procu­
        trece  pe  lângă  un  lucru  necunoscut  lui,  se
                                                       Sănătatea M.  S. Regelui  nostru.  Din  Viena   rorul  T a  provocat  pe  călăul  Bali  Mihâly
       sparie  şi  nu  vrea  să  treacă  pe  lângă el,  din
                                                   se  anunţă,  că  în  urma  timpului  nefavorabil,   să-'şi  împlinească  daţorinţa.  In  timp  de  2
       care  causă  este  rău  maltratat.  Urmarea este,
                                                   M.  Sa  ear'  suleie  de  dureri  reumatice,  cari   minute  ucigaşul  a  încetat  de  a  mai  trăi.
       că  de  câte  ori  vede  calul  acest pbiect,  el  se
                                                   într’atâta  ’l-au  slăbit,  încât  mult  timp  nu  va
       sparie,  fiind-că  îşi  aduce  aminte  de  bătaea                                                          *
                                                   putea  să  vie  la  Viena.  In  cercurile  Curţii  se
       care  a  căpătat-o,  şi  dacă  îi  este  posibil,  o                                        Visita  Ţarului  în  Italia.  Părecbea  im­
                                                   vorbeşte,  că  medicii  ’i-ar  fi  recomandat  M.
       iau  la  fugă.  Caii  au  în  privinţa  aceasta  o                                     perială  rusească  va  merge  Ia  Roma  în  a
                                                   Sale  Cannes  (Frâta)  ca  loc  de  petrecere
       memorie  foarte  bună,  astfel  dacă  d.  e.  l’am                                     doua  jumătate  a  lunei  Ianuarie,  1903.  Minis­
                                                   peste  iarnă.  In  anul  acesta Regele nu  va  veni
       bătut  vre-odată  cu  mătura  din  grajd,  ei  în­                                     trul  de  externe  italian  Giolitti  a  luat  toată
                                                   deloc  în  Ungaria.
       cep  a  tremura  de  frică  numai  dacă  punem                  *                      răspunderea  cu  privire  ia  siguranţa  perso­
       mâna  pe  ea.                                    Iarnă  grea  se  anunţă  de  pretutindeni.   nală  a  suveranilor  ruşi.
             In  multe  caşuri  frica  aceasta  devine   E  zăpadă  şi  frig  mare.  O  iarnă  de  altminteri     *
       atât  de  mare,  încât  calul  sufere  în  urma  ei   cum  de  vre-o  opt  ani  n’a  mai  tost.  Prorocirile  Ini  Falb  pe  Decemvrie.  Din
       şi  trupeşte,  aşa  că  la  cel  mai  mic  sgomot,   La  Fiume  şi  Triest  bora  bântue  cu  o   8 —21  Decemvrie  vor  cădea  ploi  mari  şi
        se  retrage  dela  eslele  pline  cu  mâncare  şi   putere  groasnică.  Oamenii  nu  pot  să  umble   extinse.  Temperatura  e  hiai  mare  cam  prin
       numai  târziu  se  liniştesc  şi  încep  din  nou a   pe  stradă,  căci  îi  ia  vântul.  In  Triest  peste   15  Decemvrie,  care  e  zi  critică  de,  rangul
       mânca.  Un  alt neajuns  pentru proprietar mai   20  persoane  au  fost  luate  de  vânt  şi  isbite   prim.  In  restimpul  acesta  vor  fi  şi  multe
       este  şi  acela,  că  astfel  de  cai  nu  se  pot   de  ziduri.  O  temee  tineră a  murit  îndată,  ear   furtuni şi  vânturi mari.  Zăpadă încă  va  cădea
       folosi  la  trăsură  şi  pentru  călărit,  căci nime­  alta  e  în  agonie.            multă.  Din  22—26  Decemvrie  vremea  va  fi
       nea  nu  este  sigur  de  viaţa  lui  pe  ei  sau  în   După  o  telegramă  din  Bucureşti  se   foarte  uscată,  zăpadă  nu  va  mai  cădea,  dar
       trăsura  trasă  de  ei.   Dar'  chiar  folosindu-’i   semnalează  multe  viscole  în  partea  Dunărei-   va  fi  foarte frig.  Din  27— 31  Decemvrie  timpul
       la  lucrări  de  câmp  sau  la  tras  poveri,  ne   de-jos  multe  vapoare  şi  200  şlepuri  încăr­  va  fi  ploios;  zăpadă  va  cădea  cu  îmbelşugare,
       aduc  adese  în  mari  încurcături.         cate  cu  grâne  au  fost  prinse de  ghiaţâ.  Toa­  dar  temperatura  se  va  ridica  în  mod  sim­
             Ca  mijloc  contra  acestui  neajuns  pu­  tă  ţara  este  acoperită  de  troiane  colosale   ţitor  peste  temperatura  normală.  Ziua  de  29
       tem  recomanda  numai  un  singur  lucru,  un   de  zăpadă,  cari  împedecă  în  multe  localităţi   Decemvrie  e  zi  critică  de  rangul  al  3-lea.
       lucru  bun  Şi  care  ne  promite  succes,  adecă:   circulaţiunea.                                        #             *
       o  tratare  blândă.  Dacă  tratăm  dela  început,               *                           Mort în faţa altarulni.  Dumineca  trecută
       când  este  încă  de  tot  tinăr,  în  mod  liniştit   Omorît  în  duel.  Din  Sombathely  vine   parochul  din  Feistritz  (Carintia)  a  căzut mort
       şi  blând,  atunci  frica  nu  se  iveşte  în  gene­  sensaţionala  veste,  că  într’un  duel  ce  a  avut   tocmai  când  celebra  liturgia.  Probabil,  că  de
       ral  la  cal.  Dacă  calului  îi  e  frică  şi  se  spa-   loc  între  Stieder  Gyârgy,  privatier  şi  Dr.   pe  potirul  din  care  s’a  cutninepat,  s’a  ros
       rie  de  vre-un  obiect,  cum  este  d.  e.  şanţul   Ernest  Gâza,  advocat,  acest  din  urmă  a   poleitura  de  aur  şi  metalul  ce era  de  desubt
       -de  lângă  drum,  o  roabă,  un  velociped  etc.,   rămas  —   nimerit  de  glonţ —   mort  pe  terenul   a  produs  otrava,  în  urma  căreia  parochul  a.
       vom  căuta  prin  ţnângăeri  şi  vorbe  domoale   de  luptă.                           murit.
       .să-’l  apropiem  de  acel lucru  şi  astfel  în  cele  Caşul  a  produs  mare sensafie  în  Szom-         *
   1   2   3   4   5   6   7   8