Page 1 - Bunul_Econom_1903_04
P. 1
Anul IV. Orăştie, 1 Februarie n. 1903. Nr. 4
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Renaianii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinlni".
A B O N A M E N T E : A P A R E - I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.} se socotesc după tarifă, cu p re ţu r i m o d e r a t e
Pentru R om â n ia 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele Şl inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10035. C-TUL CASEI DE PĂSTRARE POŞTALE Nr. 10025.
sa veni m i, ca să nnjiflă la sapă de lemn?
goald de lemne de foc. Lipsesc stânjinii, care şi cruţător. Unde este rodul muncii sale din
Puterea unui popor nu consistă în nu permiteau mai nainte a se încălzi omeneşte cursul anului? Unde este recolta de pe pă
m itul sufletelor, care-'l compune, ci în bună camerele de locuit. Cămara goală; ceva mânturile sale; câştigul pentru munca ce a
starea lui. Un popor sărac este totdeauna făină care ajunge pentru câteva mămăligi, făcut la alţii? Unde sunt banii dela vitele,
sclavul altuia mai bogat. El nu este liber ceva legumă şi încolo nimica de-ale mâncării. porcii şi galiţele din curtea lui?
de voinţa luţ, ci trebue să ur Pentru acela care este în con
meze poruncile primite dela cei tinuă atingere cu ţăranul nostru,
mai puternici şi să le împlinească, răspunsul este foarte uşor. Causa
chiar şi atunci, când ele sunt în este, în prima linie dările exorbi
dreptate în contra lui. Bunăstarea tante ce apasă asupra poporului
unui popor însă depinde dela şi asupra cărora am mai avut
cultura, ce o posedă. In ziua de ocasiune a scrie în foaia noastră.
astăzi bogăţii lumeşti numai prin In realitate dările puse asu
cultură ţi ştiinţă le poţi dobândi pra oamenilor, sunt îngrozitor de
Şi dacă privim la poporul nostru mari. Economul nu mai este în
român din patrie, care este acela, stare a le suporta, căci pe lângă
care nu vede şi constată cu inima darea, propriu zisă, îndată-ce în
sângerândă, că stăm rău, foarte târzie terminul de plată chiar şi nu
rău din toate punctele de vedere;» mai câteva zile, i-se încarcă dato
Noi Românii am fost opriţi ria cu carnete de întârziere si alte
1
de-a ne lumina. A venit timpul, taxe, şi vai de acela, care des
ca lanţurile robiei să fie rupte şi poiat de totul ce a avut, mai ră
cu ele lumina culturii şi ştiinţei mâne dator timp mai îndelungat.
a putut străbate şi la noi. O ploaie El este ruinat pe mai mulţi ani,
de raze de speranţă pentru vii dacă nu pentru totdeauna.
tor, ne-a cutropit sufletul. Ne-am Executorul este fără milă si
>
pus pe muncă să aducem la nu poartă socoteală, dacă ţeranul
loc, ceea-ce secole întregi ne-a cu copii şi femeea lui au ce mânca
fost răpit. Puţina inteligenţă ce pe ziua de mâne sau nu. Puţin îi
am avut la început prin bărbaţii pasă lui, dacă ţeranul ui i-se vinde
ei, gata a jertfi totul pentru bi cu doba tot ce are, şi dacă în
nele poporului, din care a eşit, a urmă este silit a lua toiagul cer-
pus ştiinţa lor în serviciul lui. S’a şitorului sau al emigrantului. Şi
organisat mai întâiu biserica şi cum ar şi putea fi altfel?
şcoala şi apoi a început să pună ALEXANDRU IOAN CUZA Anul acesta, ca şi mulţi alţii,
basa clădirii casei noastre econo a fost foarte nepriincios ţeranu-
(Vezi: „Foiţa").
mice. Poporul profitând de toate lui nostru. Iarna din anul trecut
acestea, a luat un avânt îmbucurător, care Prin podul casei suflă viatul în voia lui; nu i-a nimicit toate poamele, care în multe loca
însă, durere, nu a durat multă vreme. are să se împedece în vre-o slănină sau lităţi sunt un isvor însemnat de câştig pen
Te cuprinde o jale nemărginită, când carne de porc, cum era odinioară. Hamba tru el. Recolta câmpurilor a fost în general
astăzi în partea cea mare, nu vezi în popo rele de bucate sunt goale. Grajdurile, dacă cam slabă. Inse ce folos şi de puţinul cules ?
rul nostru decât feţe îngândurate, pe care nu sunt deasemenea goale, adăpostesc ceva Economul a fost silit a vinde grânele încă.
se reoglindeşte, de multe ori, desnădejdea vite slabe, pipernicite, ca vai de ele, sgribu- crude, pe un preţ de nimica, pentru a plăti
pentru ziua de mâne. Este miseria, este să lind de frig şi mugind după nutreţ, care e dările, cari nu sufere amânare. De aceea
răcia, care şi-au făcut sălaş în casa şi cur pe sfîrşite, şi iarna nu a ajuns nici la jumă găsim la mulţi ţerani hambarele goale şi nu
tea lui. Astăzi intrând la cei mai mulţi din tatea ei. Curtea pustie; nu vezi nici un pur au nici slm enţa.trebuincioasă pentru primă
plugarii noştri, vei fi primit în o odae, unde cel ori vre-o galiţă. Iată tabloul care îl în vara viitoare. Ba sunt ţinuturi, cum este d. e.
toată familia stă îngrămădită în jurul vetrei, tâlnim aproape Ia fiecare ţeran. Maramurăşul, unde populaţiunea este amenin
pe care ard numai nişte surcele, căci curtea e Noi ştim pe Românul nostru muncitor ţată chiar cu foametea. Ştim cu toţii că mo-
> ’ 1 r ' v y v * T
Domnii abonenţi sunt rugaţi a ne trimite preţul abonamentului
