Page 4 - Bunul_Econom_1903_04
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr. 4
DE-ALE BĂNCILOR piu: muiem sacii, în care au să se transpor- Yaloarea gunoiului de galiţe
teze cartofii în apă rece; îi umplem cu cartofi
şi după aceea îi stropim pe din afară earăşi pentru agricultură.
„A r ie ş a n a “ institut de credit şi eco cu apă rece. împachetaţi astfel, cartofii su-
nomii din Turda, şi-a convocat a XVII-a poartă gerul cel mai mare. Causa este foarte
adunare generală ordinară, pe ziua de 21 naturală. Apa foimează în teşetura şi pe dea Unul dintre cele mai preţioase îngră
Febr. n. a. c. Bi lanţul l’a încheiat cu cor. supra sacului o pătură de ghiaţă care împe- şăminte, pentru o mulţime dintre plantele
863.045 A c t i v e , cu cor. 841.455 Pasive decă întrarea frigului la cartofi sau mai bine noastre, este gunoiul ce-'l putem strânge dela
şi cu cor. 21.590 P r o f i t curat. C ap i t al zis tmpedecă eşirea căldurei din ei. pasările noastre de casă. îndeosebi gunoiul
are 160.000 cor. D e p u n e r i 432.316 cor. * dela porumbi (porumbei) şi apoi cel dela
C a m b i i r e e s c o m p t a t e 123 621 cor. Di- Contra ruginirei cuelor expuse intem- găini întrec pe toate in bogăţia de materii
recrorul executiv: luliu C. Vlăduţiu. perilor, le înferbintăm până-ce devin ro-ii şi nutritoare. Cu ţoale acestea vedem că aproape
apoi le aruncăm repede în uleiu de in rece. toţi economii nu îi dau atenţiunea ce merită,
„ Z a ra tid ea n a “ institut de credit şi ci să lapădă şi se risipeşte ca ceva fără nici
economii din Băiţa, şi-a convocat a V-a adu PENTRU MESERIAŞI o valoare.
nare generală ordinară pe ziua de 15 Febr. Deja vechii Romani apreciau acest gu-
n. a. c. Bi lanţul l’a încheiat în 31 Dec- noiu şi scriitorul Varo scrie la anul 10 în.
1902 cu 187.510 cor. A c ti ve , 178.908 cor. Pentru pietrari. O procedură de a re de Chr., că »cel mai mare folos dela galiţe
para petri usate, scări de peatră etc. este ur
Pasi ve şi cu 8602 cor. P r o f i t curat. Are este gunoiul ce-’I produc*. In Ţârile de jos
mătoarea : Se face o pastă (aluat) moale
un C a p i t a l de 32.000 cor., D e p u n e r i de (Europa nord-v^sticâ) se arândează anual gu
compusă din silicat de potasiu şi cement, Ia
107.017 cor. şi R e e s c o m p t 32.197 cor. noiul de porumbei, care se foloseşte ca în
Directorul executiv este George Drăgan. care se adaugă a treia parte năsip de rîu cer grăşământ pentru in. Pentru gunoiul dela
nut. Această pastă să aplică pe petrile sau
100 porumbei se plăteşte 12— 15 coioane
„ V en eţia n a “ institut de credit fi eco scările usate după-ce mai întâiu s’a udat cu anual. Pentru un jugăr se socoteşte 400—
nomii în Veneţia-inf., şi-a convocat pe acţio silicat de potasiu, dândui-se cu ajutorul unei 500 k!g.
iopăţele forma ce dorim. După 6 ore pasta
nari la I-a adunare generală pe ziua de 1 Modul de întrebuinţare a gunoiului, —
s’a uscat.
Febr. n. a. c. Bilanţul l’a încheiat cu A c * chiar şi acolo unde se foloseşte, — este în
ti ve cor. 51.809‘09, Pa s i v e cor. 47.980'67,
Pentru pictori. Spre a curăţi tablouri cele mai multe caşuri greşit şi se pune ca
P r o f i t c urat cor. 3828'42. Are un Capi
de uleiu vechi, se şterg cu un burete, care şi celalalt gunoiu, într’un strat gros pe pă
tal s o c i a l de cor. 19.930, D e p u n e r i cor
este muiat în o soluţiune de 1 parte spirt mânturi. Urmarea este că nu îşi arată efictul
27.014 38. Dir. exec. este George Comaniciu
de salmiac în 12 părţi apă. Salmiacul nu al său binefăcător asupra plantelor, ba întrebuin-
terează cât de puţin colorile. Aceasta solu ţându-'I greşit devine chiar vătămător. Gu
Advocatul poporului. ţiune este bună şi pentru curăţirea pervazu noiul să-’l adunăm mai bine zilnic strângân-
rilor (ramelor) dela tablouri. du-’l cu mătura de prin coteţele paserilor şi
de prin locurile pe unde p< trec ziua ; îl us-
Pentru falsificarea vinului arătarea se câm la un loc ferit de ploae şi umezalâ şi
va face în oraşe la căpitanul poliţiei, ear’ în Medicul casei. apoi îl păstrăm sub acoperiş. Mai putem face
provincie primpretorelui respectiv. (Ord. mi-
şi astfel că zilnic presărăm peste gunoiul din
nist. de interne nr. 57627 din 1879).
L a n o lin a se extrage din grăsimea de coteţe pământ mărunţit, care reţine gazele nu
lână şi are înfăţişarea ca ceara; e fără gust tritoare (amoniacul) şi apoi la săptămână îl
Măcelarii şi comercianţii nu pot fijuzi ducem afară. Primul mod este mai recoman
şi fără miros. Deosebim lanolină, care e li
comunali. Judecătoria administrativă din Bu dabil fiind-că putem mai bine întreţinea cu
beră de apă şi de cea care conţine apă.
dapesta, mânecând dela un cas concret a răţenia. In cele mai multe economii, pasările
Aceasta din urmă se foloseşte mai des. Ea
enunţat: că măcelarii şi micii comercianţi de sunt mai toată ziua în liber pentru a-şi căuta
se întrebuinţează în diferite alifii, având pro
coloniale (greisleri) hu pot fi juzi comunali, singure hrană, nu vom putea strânge aşadară
prietatea [însuşirea] a întră repede în piele
de oare-ce în înţelesul legii despre salubritatea dela ele decât numai gunoiul depus de ele
şi cu ea şi materiile ce conţine alifia. In
publică, juzii comunali având să controleze în cursul nopţii. Dar şi acesta nu este de
timpii mai noi se foloseşte cu succes contra
curăţenia în măcelării şi prăvălii, nu pot fi desconsiderat. El resplăteşte în belşug puţina
asprimei pelei şi contra roşeţii mânilor şi a
controlori peste ei înşişi. muncă ce o facem cu măturatul şi strînsul
nasului,
lui zilnic. Gunoiul de galiţe îl folosim pre-
D u r e r e a d e ca p poate avea diferite sărându-’l peste plantele deja răsărite cu deo
D I V E R S E
cause şi prin urmare şi lecuirea ei este di sebire peste tot felul de cereale, tutun (tă-
ferită. Ca se putem judeca asupra acestei ’ bac), şi cânepă; o influenţă excelentă are
Dacă degeră creasta găinilor sau co
cause ne vom nota : durerea de cap prove asupra inului şi a trifo ului; în paturi (straturi)
coşilor o frecăm mai întâi cu zăpadă şi apoi
nită din stomac stricat o simţim pe frunte calde grăbeşte creşterea plantelor şi tot aşa
o ungem de trei ori pe zi cu unsoare nesă
şi jurul e i ; acea, care provine din conges- şi a legumelor de soiul verzei. Acest gunoi
rată sau vaselină. Putem înconjura aceasta
tiuni (ridicarea sângelui la cap) o simţim pe însă trebue să-’l întrebuinţăm numai în formă
dacă ţinem găinile earna într’un coteţ sau
la ceafă; durere nervoasă (migrenă) se arată de praf şi trebue presărat numai în cantităţi
grajd călduros şi se hu le lăsăm deloc a eşi
pe o parte a capului; durerea reumatică nu mici şi cât se poate de uniform (deopotrivă).
pe afară în ger mare, ear’ pe vreme frumoasă
are un loc hotărît, ci se schimbă mereu. Dacă îl aducem peste plante în bucăţi atuncea
numai la ameazi. Cocoşii cu creastă degerată
Când durerea de cap este împreunată efectul lui este foarte slab şi poate deveni
au o înfăţişare foarte urâtă De prăsilă nu este
cu greaţă, în urma stomacului prea încărcat, vătămător prin aceea că le arde. Ele se re
ertat a-i mai folosi, căci prin experienţă s’a
vom căuta ca prin mijloace externe sâ vo comandă mai mult la pământuri cleioase şi
dovedit, că două din trei părţi dintre cocoşii
măm (vârsăm), ceea-ce ne va alina imediat reci decât pentru pământuri nisipoase şi calde.
prăsiţi după ei, au avut crestele diforme [pocite]. durerea de cap. După vomare nu este per Pus pe cosituri, pe lângă că îngraşe locul,
*
mis a posti, căci un stomac de tot gol earăşi mai distruge şi muşchiul de pe ele. Se dăm,
Cum putem transporta cartofi prin ger ?
provoacă durere de cap, ci vom mânca câte dară, mai multă atenţiune gunoiului de ga
Pentru a transporta cartofi prin gerul cel mai
puţin, însă mai des şi dacă se poate ceva liţe şi se nu-'l lăsăm să se peardă.
mare, făi ă a ne fi teamă că vor degera, ne
picant.
putem folosi de următorul mijloc foarte si m-
PT* Primitorii „Bunului E conom 44, cari nu doresc a-’l abona pe viitor, sunt
