Page 5 - Bunul_Econom_1903_04
P. 5
Nr. 4 BUNUL ECONOM Pag- 5
Exportul a început din 1808 şi anume
NOUTĂŢI 10,200.000 de khilog. ear’ în 1901 exportul tori din Viena au pretins dela proprietarii
3000 croitori în grevă. Calfele de croi
fu de 21.000.090 de klgr, în valoare de 50 atelierelor de croitorie îmbunătăţirea simbriei
Parastas pentru Dr. Raţiu. Pentru milioane de cor. şi reducerea orelor de lucru, ear’ la aceste
odihna sufletului marelui nostru bărbat, Dr. Deci, pe lângă oleiul de bumbac, şi cel pretensiuni s’au asociat în urmă şi măestrii-
loan Raţiu, s’a celebrat la biserica gr.-cat. de cucuruz fac concurenţă celor de măsline. croitori faţă cu confecţionării. Neîmplinindu-
din Sibiiu în ziua de Bobotează parastas. A Francezii a luat măsuri de apărare, noi li-se însă pretensiunile, s’au pus în grevă
asistat un public număros, atât inteligenţă, însă ţeară producătoare de porumb ar tre circa 3000 de inşi.
cât şi popor. bui să căutăm a ne folosi de uleiul de cu ' *
*
curuz pentru a înlocui oleiuriie străine. Câţi oameni locuesc pe păment ? Con
împlinirea scaunului Episcopesc gr.-cat. * form datelor mai noue poporaţiunea lumii
al Orâzii. »Fiigg. M*- este informat, că în minis Insula Creta independentă. Din Roma vine întregi e ceva peste 1.300 de milioane. Din
ştirea că abasadorul rus din Constantinoool,
terul de culte s’au luat toate măsurile pentru acest uriaş număr 500 milioane sunt creştini,
Smovieff, a declarat Sultanului că este ne
a fi numit în timpul cel mai scurt de eps- ear’ restul de peste 800 milioane sunt pă
cesară independenţa Cretei, de oare-cenuse
cop al Orăzii II. Sa dl Dr. D. Radu, episco mai poate continua cu actuala stare de pro- gâni. Din cele 500 milioane de creştini 248
pul din Lugoj, ear’ de urmaş al acestuia va visorat. milioane sunt catolici, 151 milioane protes
*
fi num t prelatut Dr. Vasile Hosszu, canonic tanţi şi 101 milioane ortodocşi.
Marconi întrecut. Din America vine *
în Blaj.
ştirea despre o sensaţională descoperire: in Adunarea gen. a secţiei industriale, din
Dr. Aug. Lauran — n’a reflectat Ia scau
ventarea telegrafiei submarine fără sîrmă. Orăştie convocată pe Dumineca trecută, din
nul episcopesc de Lugoj, ear’ canonicul Dr causa neparticipării în număr recerut a meni
Profesorii Arthur Mundy şi Gray au inven
Aug. Bunea a căzut din combinaţie neînte- rilor, s’a amînat pe Luni, 2 Februarie »., la
tat un aparat, cu care (ară nici o piedecă şi
resându-se de afacere. 7 ore seara.
* cu cea mai mare uşurinţă, se poate telegrafia *
sub mare fără de cablu (sîrmă). Telegrafarea Nonl protopop al Braşovului. Consisto-
Exposiţie industrială în Braşov. Camera
cu noul aparat e cu mult mai uşoară, decât rul archidiecesan a întărit alegerea părintelui
industrială şi comercială din Braşov va ţi
telegrafarea în aer. Noua invenţie va produce protopresbiter onorar V a s i l e V o i n a de
nea în zilele 5— 14 Apr. a. c. o.exposiţie de lu
mare revoluţie în strategia marină şi va în
crări de ale meseriaşilor în Braşov. La aceasta pot protopop al tractului Braşov.
lătura mulţime de catastrofe. *
expune meseriaşi de pe teritorul camerei co
* Frigul din luna trecută a făcut pagube
merciale, calfe şi învăţăcei.
Românii macedoneni din Bucureşti 'C ro mari în roada pomilor. Mai ales a stricat
Acest teritor se extinde asupra comita nica* din Bucureşti, aduce următoarea ştire: mult persecilor, caisilor şi cireşilor. Altoi
telor: Braşov, Făgăraş, Sibiiu şi Târnava- »Din sorginte sigură aflăm ştirea, că un în şi pomi tineri au îndurat stricăciuni mari,
mare. semnat număr de Români macedoneni s’au cu deosebire în părţile Ardealului. In gră-
*
întrunit în mod secret, discutând asupra eve dinele de altoi (pepinierile) statului, frigul a
Bancnote false de 10 coroane drculează de
nimentelor de peste Balcani şi asupra vul făcut pagube mari şi aşa în anul acesta plu
câtva timp. Ele se cunosc pe unele greşeli
canului din Macedonia, care este gata să garii, învăţătorii şi preoţii care au cerut dela
de tipar. Pe partea nemţească e în rîndul
facă erupţie în primăvara viitoare. Cea mai stat altoi cu preţuri reduse ori gratuit cam
prim în loc de »Bank» »Banf« şi în loc de
mare discreţie se păstrează asupra celor ho- cu greu vor putea primi altoii ceruţi. Frigul
«Banknote* »Banfnote«. Greşit sunt tipărite
tărîte*. lunei Decemvrie a făcut pagube mari şi în vii.
şi vorbele »Nachmac« b »ung« şi >wi»n*d», * *
în loc de »Nachmachung« şi «wird«. Inebunit de bucurie. Un lucrător italian
* Pentrn viieri. Ministrul agriculturii în
din America, Rafaelo Baranti, a câştigat 200
ştiinţează, că în iarna aceasta a rînduit mai
Cale ferată între Orăviţa şi Jidovin. Mi de mii de dolari la loteria din Buenos-Ayres
multe cursuri de învăţămâmnt de câte două
nistrul de comerciu a dat comerciantului D. (America sudică). Lovit de acest noroc neaş
săptămâni pentru acei cultivători şi proprietari
Herze din Timişoara si întreprinzătorilor E. teptat el a înebunit. Banii îi primeşte familia
de vii, care doresc să înveţe cu temeiu lu
Mangold şi M. Schreiber concesiune de un lui, care este în Italia, în Campi, ear’ bietul,
crarea viilor şi îngrijirea vinului. Cursurile
an pentru lucrările preliminare la construirea norocit-nenorocit este în casa de nebuni. acestea să ţin la şcoala de vinţeleri din
unei căi ferate locale dela Oraviţa la Jidovin. * Budafok. Rugările de primire să adresează
* Vânzător de fructe cinstit prin Regele
la direcţia şcoalei de pivniţeri (pinczemes-
Premiu pentru fiară. Ministrul de agri Carol I. E obiceiu în Bucureşti, ca la Bobo teri tanfolyam igazgatosâga). Primul curs
cultură a hotărît să se dea câte un premiu tează, după sfinţirea apelor, I. P. S. Sa Me-
începe la 3 Februarie.
de câte 30 cor. pentru un lup sau rîs omo- tropolitul-primat al României şă arunce sfânta *
cît. Dintre Români va căpăta în comitatul cruce în rîul Dâmboviţa, ear’ oamenii mai „Fsaltul" este numele societăţ i canto
Sibiiului un astfel de premiu Arseniu Pam- cu curaj să sară în apă pentru a o scoate,
rilor români din Ungaria. Ea şi-a ţinut şe
f>u în Gurarîu pentru un lup omorît de el. primtnd cel-ce o află, pentru aceasta bravură dinţa sa de constituire la 15 Dec. v. *1902
* o mică remuneraţie. De câţiva ani un oare
în Herman, sub preşedinţa dlui loan Popea,
Tîrgurile de vite în comit. Hunedoarei care Ionescu, vînzător de fructe în Bucureşti, prof. în pens. Au fost aleşi: preşedinte Zo-
sunt libere, încetând boala de vite. In comit. este fericitul, care înfruntând gerul şi răceala sim Butnar, înv.; vice-preş. Vasile Lazurcă-
Sibiiului sunt oprite încă deşi boala sa stins scoate crucea din apă pentru a o preda,
Lăzăreanu, lector; secretar Petru de Petric,
cu desăvârşire. întră aplausele publicului asistent, I. P. S cancelist; cassar Toma Brenciu, cantor; eco
* Sale Metropolitului. In anul acesta, afară de
nom loan Berseanu, cantor; controlor George
Filoxera s’a ivit în viile comunei Iaco- obicinuita remuneraţie, Ionescu a mai primit
Marcheşan, cantor; bibliotecar Dumttru Ba
fieni (comit. Solnoc-Dobâca). şi un frumos dar dela M. Sa Regele Carol
* pentru curajul dovedit în atâtea rînduri. A dea, cantor. *
Uleiu de cucuruz (porumb). Consulul fost chiemat adecă zilele trecute la Palat, Meteor. Din Estergom vine ştirea că
general al Austro-Ungariei în New-York unde Mareşalul Curţii i-a inmanuat ca dar Marţa trecută dimineaţa la 4 ore şi 20 m.
arată, că oleiul de porumb capătă din ce în al Regelui Carol la cronometrul (ceasornic s’a văzut înspre sud-ost un meteor de co
loarea fosforului, pe urmă roşu deschis, care
ce mai mare însemnătate. El se amestecă din buzunar) de aur cu cifrele regale în aur
a căzut înspre sud-ost, şi s’a putut vedea
cu cel de măsline pentru al falsifica, din şi cu un portret al Maiestăţii Sale Regelui patru secunde.
care pricină se şi expoartă de acolo din ce Carol în dosul capactului.
în ce mai mult. *
rugaţi a ne înapoia îndată Nrii trimişi, altcum îi considerăm ca abonaţi.
