Page 5 - Bunul_Econom_1903_08
P. 5

Nr.  8                                             BUNUL     ECONOM                 _________________________ Pag-  5

                                                  Grapa  folosită  pentru  fânaţe  nu  este  tot aşa   A   stâ rp i  ovnidele  este  datoria  fie­
             Medicul  casei.                      ca  cea  obicinuită. Dinţii  ei  sunt  mai  scurţi  şi   cărui  proprietar.  Până  cel  mult  la  sfîrşitul
                                                  astfel  legaţi  unul  de  altul,  că  se  pot  tilişca   Iui  Martie  şi  înainte  de  a  da  mugurul,  toţi
                                                  uşor  şi  se  pot  alipi  mai  bine  pe  suprafaţa   pomii  şi  arbuştii  (tufele)  de  prin  curţi,  gră­
           L egăn atu l  copiilor.  Un obice«u râu,   locului.                               dini,  vii  şi  pometuri  se  vor  curăţl  de  omizi,
      care  dispare  tot  măi  mult,  este legănatul  co­
                                                                      *                      de  cuiburile  lor  şi  ouele  de  insecte.  Acestea
      piilor  pentru  ai  face  să  adoarmă.   Copilul         Grapa  de  fenaţe             strînse  cil  îngrijire  se  vor arde. Tot asemenea
      mic  trebue  obicinuit  să  adoarmă  şi  fără  mij­                                    se  vor  stîrpi  şi  omizile  şi  cărăbuşii (gândacii
                                                  este  un  istrument  de  nepreţuit  pentru  agri­
      loace  artificiale.  Legănatul  poate deveni chiar
                                                  cultor.  Fânaţele  grăpate  vor  da  totdeauna   de  Maiu),  care  sar  ivi  mai  târziu.  Dacă  se
      vătămător.  Mititeii, ce e  drept, nu  se plâng  de
                                                  recolte  cu  mult  mai  îmbelşugate  ca  cele  ne-   întrelasă  aceasta,  primăria  locală  va  executa
      aceasta, însâ şi aceea  se  ştie  că  oamenii  mari
                                                  grâpate.  Prin  grăpat  se  rup  în  prima  linie   lucrările  aceste  pe  socoteala  proprietarului.
      fiind  legănaţi,  sunt  curprinşi  adese  de  ame­                                     [Art.  de  lege  XII.  §§.  50  şi  52  din  1894].
                                                  muşchii  de  pe  erburi,  care  Ie  împedecă  în
      ţeli  şi  versături.  Cu  atât  mai  mult  trebue  să
                                                  creşterea lor,  ştiind  că  muşchiul  nu  se  hră­
      credem  că  şi  copii  mici  sunt  ameţiţi  prin  le­  neşte  din  pământ, ci  din  părţi  de  plante  cari
      gănat,  creerii  lor  fiind  mai  gingaşi  decât  ai
                                                  per.  Grapa  mai  merunţeşte  pământul in jurul   PENTRU  MESERIAŞI
      unui  om  mare.
                                                  firelor  de  erburi,  aşa  Că  umezeala,  aerul  şi
                                                  căldura  pot  pătrunde  mai  uşor  în  pământ.
           S g â rciu ri în  p u lp ele p icioarelor.                                              Pentru  ferari.  Călirea  ciocanelor  de
                                                  Seminţele  de  erburi  ajung  mai  uşor  în  pă­
      Sgârciul  (Krampf)  în  pulpa  piciorului,  con­  mânt  şi  astfel  locurile  goale  se  înţelinesc  de   tâmplărie  se  face  topindu-se  în  un  vas  de
      stă  în  contragerea  fără  de  veste  a  unora                                        metal  sau  de  pământ  sare  de  bucătărie  şi
                                                  sine  mai  uşor.  Efectul  binefăcător  al  grăpa-
      dintre  muşchii  din  pulpa  piciorului,  împreu­                                      în  ea  se  ţine  ciocanu  un  cuart  do  oră.  Pe
                                                  tului  se  observă  cu  deosebire  la  fânaţe  vechi,
      nată  cu  dureri  violente, însă  de scurtă durată.                                    urmă  să  se  înferbinte  ciocanu  în  foc până-ce
                                                  a  căror  suprafaţă  este  bătucită  de  tot.
      El  se  iveşte  de  regulă  noaptea,  când  zace                                       va  trece  de  roş  şi  în  urmă  să  se  moaie  în
                                                  Grăpatul  fânaţelor  se  face  mai  bine  primă­
      omul.  Pulpa  se  strînge  în  o  umflătură  tare                                      apă  rece.
                                                  vara,  cât  de vreme,  înainte  de  a  începe  să
      ca  peatra,  şi  dacă  apăsăm  pe  ea  sau  întin­
                                                  crească  earba  şi  numai  după-ce  s’a svîntat în­  Călirea  diferitelor  feluri  de  oţeluri.  —
      dem  piciorul, simţim  durere.  Această  contra­
                                                  deajuns  pământul,  ca  grapa  să  poată  merge  Temperatura  Ia  care  trebue  ridieat oţelul îna­
      gere  neplăcută  durează  numai  puţine  minute
                                                  uşor  şi  vitele  să  nu  se scufunde cu picioarele   inte  de  al  muia  în  apă,  variază  cu  calitatea
      şi  dacă  muşchii  revin  în  starea  lor  normală,
                                                  jn  pământ.                                lui.  —  Astfel  oţelurile  făcute  din  fer  adecă
      ne remâne în ei simţul  unei  oboseli  şi  de  du­              *                      cimentate  nu  trebuesc  încălzite  de  cât la  roş
      rere.  La  unele  boale  grele,  aceste  sgârciuri                                     alb.  —  Oţelurile  turnate  făcute  direct  din
                                                              Gunoirea  pomilor.
      sunt  foarte  dese,  cu deosebire la coleră.  Cău­                                     tuciu  trebuesc  puse  la  roş  potrivit.  Oţelul
      şele  sgârciurilor  în  pulpe  sunt  de  regulă   O  gunoire  a  pomilor  ne  este  impusă   încălzit  trebue  imediat  pus  în  apă  şi  în  ace­
      răceala  şi  apoi  încordări  ale  picioarelor  neo­  cu  atât  mai  mult,  cu  cât  pământul  în  care   laşi  timp  în  direcţia  oblică  ca  şi  cum  am
      bicinuite  Ia urcarea de  munţi,  la  înotat,  dacă   stă  pomul,  este  de  firea  lui  slab,  altcum  nu   voi  a  sparge  hârdăul  în  care-’l  punem.
      stă  cineva  prea  mult  în  picioare,  etc.  Apoi,   ne  putem  aştepta  la  o  recoltă  mulţumitoare
                                                  şi  e  păcat  pentru  locul  ce-1  ocupă.  Gunoirea
      se  mai  ivesc  în urma conturbării circulaţiunei
      sângelui,  ca d.  e.  la  femei  îngreunate  sau  în   se  face  după-cum avem la disposiţie: cu gunoi
      urma  unor  umflături  a  părţilor  din  jos  a   de  vite,  cenuşe,  var,  urină  etc.  La  întrebuin­  pentru  femei.
      corpului,  sau  a  lărgirii  vinelor  din  picioare.  ţarea  lor  se  comite însă greşala cea mai  mare,
                                                  dacă  aceste  îngrăşeminte  se  aplică  numai  în
           Pentru  a  fi  scutit  de  acest  rău  su­
      părăcios,  aceia  cari  capătă  adese-ori  aceste   nemijlocită  apropiere  a  trunchiului.  Trebue    Oue  ferte.
      sgârciuri,  se  vor  feri  de  oboseală  prea mare.   să  ştim,  că  firele  cele  subţiri  (musteţile)   înainte  de  a  pune  un  ou  la  fert,  el  se
      Femeilor  îngreunate  şt  cari  sufere  de  vine   rădăcinei  sunt  care  iau  hrana  din  pământ   va  spăla  cu  apă  căldicică  de  toate  murdă­
      dilatate  (lărgite)  să  recpmandâ  când  sunt  în   ear’  nici  de  cum  rădăcinele  groase.  Rădă-   riile  ce  ar  fi  pe  coaje.  Aceasta  trebue  făcut
      pat  sâ-’şi  aşeze  picioarele  ipai  sus  ca  restul   cinele  aceste  subţiri  se  ramifică  în  pământ   mai  ales  din  causă,  că cu  ocasiunea  fertului
      corpului  şi  înainte  de a  adormi  să  şi-le frece   cam  în  lărgimea  până unde  ajunge  coroana   apa  şi  eventual  murdăria  disolvată  (topită)
      (maseze).  De  altcum  fiecare  pacient  îşi  are   pomului.  Gând  gunoim  deci  un  pom,  vom   în  ea  trece  în  ou  prin  porii  (găurelele)  coa-
      metoda  sa  proprie  de  a  scăpa  de  sgârciul   împrăştia  gunoiul  nu  numai  în  nemijlocita   jei.  Apoi  un  ou  dacă  este  murdărit  pe  din
      ce-1 cuprinde.  Unora  foloseşte  dacă apasă  pi­  apropiere  a  trunchiului,  ci  şi mai  departe  cât   afară,  produce  disgust  la  mâncare.  Aşa-
      ciorul  de  capătul  patului,  altuia  dacă  întinde   ţine  coroana.
                                                                                             dară  înainte  de  toate:  vom  pune  numai  ouă
      piciorul  sau  ridică  călcâiul  în  sus,  earăşi  al­
                                                                                             cu  găoacea  curată  la  fiert.  Că,  oul  pentru  a
      tuia  dacă  se  scoală  repede  din  pat  şi  aşa   Advocatul  poporului.              fi  fert,  trebue  să  fie  totdeauna  cât  se  poate
      mai  departe.
                                                                                             de  proaspăt  se  înţelege  dela sine.
                                                       Cartea  de  lu crător  in d u stria l      Ouâle ca să fie moi,  le punem  la  foc  în
          P e n t r u     E c o n o m i                                                      apă  rece,  lăsându-le  să  fearbă  2—3  minute
                                                 (Arbeitsbuch)  se  putea  dobândi  până  acu­
                                                                                             cel  mult.  Ca  să  cunoaştem  dacă  oul  este
                                                 ma  numai  dacă  lucrătorul  respectiv  era  în
                  Grăpatul  fenaţelor.                                                       fert  îl  scoatem  din  apă  şi  dacă  se  usucă
                                                 stare  a  presenta  documentele  autentice  asu­
           Ştim  că  plantele  noastre de câmp cresc   pra  domiciliului seu.  Până la procurarea  aces­  numai  decât,  e  semn  că  oul  e  fert.  Dacă
      cu  atât  mai  bine,  cu  cât  pământul  este  mai   tora,  lucrătorul  primea  un  atestat  provisoriu,   voim  ca  oul  să  remână  peste  tot  deopotrivă
      bine  lucrat,  aşa  că  aerul,  apa  şi  căldura  să   pentru un termen scurt şi erau atât el cât şi stă­  moale,  după-ce  îl  scoatem  din  apă  ferbinte,
      poată  ajunge  cu  mai  multă  uşurinţă  în  el.   pânul  adese  expus la multe  neplăceri.  Acuma   îl  punem  în  apă  rece.  Pentru-ca  să  se  facă
      Aratul, grăpatul, săpatul  etc. nici n’au alt scop,   ministrul de comerciu a dat ordin tuturor autori­  vîrtoase,  trebue  să  fearbă  până  la  7  minute.
      decât  ca  în  prima  linie  se  mărunţească  pă­  tăţilor  industriale,  ca  să  elibereze  cărţi  defi­  Ouele  se  ferb  şi  mai  bine  şi  se fac  şi
      mântul  şi  a-1  face mai  afânat.  Pe fânaţe, unde   nitive  de  lucrători  şi  fără  documente de  do­  mai  gustoase,  punându-le  mai  întâiu  într’alt
      firele de erburi cresc  îndesuite unul lângă  altul   miciliu.  Lucrătorul, eventual calfa, pentru uşu­  vas, care să le cuprindă  uscate, ear vasul acela
      nu  putem  întrebuinţa  aceste  instrumente.   rinţa  de  a  documenta  indentitatea  sa, va tre­  să  se  aşeze  într’alful  mai  mare  cu  apă  şi  să
      Avem  însă  o  unealtă,  care  o  putem  folosi cu   bui  numai  să  se  iscălească  pe prima  pagină  se lase astfel să fearbă numai prin căldura  apei.
      mult  succes  Ia  îmbunătăţirea  fânaţelor  şi   a  cărţii  sale  de  lucrător.
      chiar  şi  a  păşunilor  şi  acasta  este  grapa.              *
         rugaţi  a  ne  înapoia  îndată  Nrii  trimişi,  altcum  îi  considerăm  ca  abonaţi. "P*
   1   2   3   4   5   6   7   8