Page 3 - Bunul_Econom_1903_10
P. 3
Nr. 10 BUNUL ECONOM Pag. 3
Noi oonsuli anstriaoi şi roşi DE-ALE BĂNCILOR 200 cori; casinei române din loc 367 cor.
In Macedonia. Văzând că Rusia a 81 fii. şi pentru ofrande deja făcute 582 c.
09 fii,
înfiinţat un consulat la Mitrovitza, Aus-
„A rd elea n a ," institui de credit ţi de Tot cu ocasiunea acestei adunări s’a
tro-Ungaria a reuşit să obţie şi ea în economii în Orăsţie. Dumineca trecută în 8 reales membrii în direcţiune eşiţi : d-nii
fiinţarea unui consulat în aceeaşi loca ale 1. c. ’şi-a ţinut adunarea generală insti Dr. St. Erdâlyi, ilie Popovici şi Daniil Da-
litate. De asemenea la Vales se vor tutul «Ardeleana* în Orăştie, a XVlI-a dela vid, ear’ în comitetul de supraveghere pe
înfiinţa câte un consulat rusesc şi aus întemeiarea ei. înfiinţată cu un capital mo un nou period de trei ani pe d-nii: Ioan
dest, pusă sub o conducere înţeleaptă în Branga, Dr. R. Dobo, Procopiu Herlea, Ioan
triac, pentru-ca să poată exercita un
frunte cu dl Dr. Ioan Mihu, a unor bărbaţi Moţa şi Constantin Baicu.
control mai de aproape asupra apli desinteresaţi, şi-a eluptat o posiţiune, care o Atât acţionarii cât şi conducătorii şi
cării de reforme. Consulii austriaci şi pune în rândul ai treilea după primul nostru funcţionarii institutului «Ardeleana* se pot
ruşi din Mitroviţa sunt însărcinaţi, ca institut «Albina*. făli de resultatele ce a dat şi în anul ex
împreună cu autorităţile turceşti să li Acţionarii întruniţi la adunarea gene pirat, dorind că acest stîlp a populaţiunii
niştească populaţiuuea albanesă, de a rală au avut o deosebită satisfacţiune aflând române din prejur se devie şi mai puternic.
nu face răscoale şi agitaţiuni din raportul Direcţiunii rodnica activitate ce
a desvoltat institutul şi în anul 1902, care CALENDAR ECONOMIC.
nu priveşte numai persoanele d-lor, ci mai
Org&nis&rea poliţiei In Ro cu seamă pe împrumutători, între care a-
mânia. Camera a votat proiectul de mintim scăderea la cambiile comerciale a Ce să facem, în M artie?
lege pentru reorganisarea* poliţiei ge scomptului în mod simţitor. Toate ramurile
nerale a statului, cu 65 voturi din 82 activităţii a institutului arată faţă de anul In câmp. Sămănăm grâu de primăvară,
precedent un spor remarcabil, şi dovadă apoi orz, ovăs, mazăre, măzăriche, luCernă şi
votanţi.
despre încrederea de care se bucură la pu trifoiu. Grăpăm lucerniştele şi trifoiştele pre
blicul nostru este împrejurarea, că depune
Visita Regelui Saxoniei In rile s’au sporit în ultimul an cu 190.214 cor. cum şi fânaţele naturale. Pregătim pămân
Viena Se anunţă, că în Aprilie a. c. 53 fii., ajungând cifra de cor. 2,198.120*62. tul pentru sămănarea cânepei şi inului.
Regele Saxoniei va face o visită Mai. Institutul dispune de un capital social de In grădina de pomi. Grădina de pomi
500.000 coroane, apoi ca fond de resevă trebue săpată şi curăţită. Pomişorii (pădu
Sale Monarchului în Viena. El va fi
186.700 coroane, fond special de reservă reţii) eşiţi din sămânţă se resădesc din şcoala
găzduit ia palatul imperial şi primirea
131.095 c. şi ca fond de pensiune 45.740 c. de săminţe la locul unde se vor altoi. Re-
lui va fi solemnă. Din compturile presentate mai putem con
stata că Activele sunt 3*718.637 cor., Pasi sădirea pomilor, smeurei, strugureilor, dacă
Găletoria Tarnloi la Roma. vele 3.634.484 cor., ear Profitul curat 84.153 nu s a făcut, nu mai trebue amînată. Pomii
9 cor. 78 fii. Din acest profit curat s a Jdecis cari până acum nu s’au gunoit, să se guno-
Conform notificării date din Petersburg a se plăti acţionarilor pe lângă 5% interese iască. Să curăţă crengile şi dacă timpul e
curţii italiene, Ţarul Nicolae II. va pleca după capitalul social şi încă 5% ca di- călduros şi sucul în pomi a început se cir
videndă. Nici cu aceasta ocasiune nu a fost
la Roma în 25 Aprilie. uitate scopurile filantropice şi sau votat cule începem şi cu altoirea.
cu multă însufleţire suma de de 3.550 cor., In grădina de legumi. Să sapă locul
Regele Eduard In Franeia. care sa distribuit astfel; pentru întreţinerea pentru sămănatul legumelor, dacă nu e prea
unui universitar la masa, academică din Cluj
„Echo de Paris“ e informat, că Regele ud. Punem cartofi, caralabe (gulii), salată,
200 cor.; stipendiu uniri industriaş lâ cursul
va merge în Francia pe la sfîrşitul lui de maşinist 200 co r.; stipendiu la doi ţă ridichi de lună, morcovi, pătrângei etc. Fragile
Martie sau la începutul lui Aprilie. In rani la şcoala de grădinărit în Turda 400 de grădină (căpşunele) se sapă. Paturile
co r.; stipendiu unui ţăran la scala de vin- calde trebue adese-ori şi cu îngrijire aerisate.
Francia va fi primit da escadra navală ţeleri din Aiud 200 coi*. ; pentru fondul In viie. Dacă timpul e favorabil, înce
de Nord, franceză. Regele va avea o reun. economicei din Orăştie (cuota VIII) pem la ridicatul viţelor.
Întâlnire cu presidentul Loubet, sau în 1000 cor.; şcoalelor gr.-or. din Balşa, Bă- In stupină. Fiind timpul plăcut, albi
căinţi şi Costeşti câte 100 cor.; bisericei
Paris, sau în jurul Parisului. nele es pentru curăţire. îngrijim de nutre-
gr.-or. din Turdaş 100 cor.; pentru albu
mul de ţăsături a Reun. Agricole din Sibiiu mânt deajuns.
ciau de colorile cele mai vii şi de aur, ca şi buzele de rose. Părr.l îi era negru ca pră — «Ce se-ţi spun ? Tu nu mă iubeşti
banii dela gât. Hora se'ntorcea şi se legăna pastia, din care fulgeră un şipot de apă, şi «de loc şi cutând ai să mă uiţi»
necontenit Sn cercuri mai mici şi mai mari cununa de păr nu se vestejia, ca şi cum — «Mai bine-oi muri, decât să te uit,
la cântecul neobosit al lăutarilor, cum bate acesta-i ar da vieaţa de frăgezia. Trupul ei «Ileano !>
sângele prin vine, cum urmează unele după era aşa de subţire, par’că lai fi putut rumpe —- «Aceste sunt numai vorbe, şi eu
«nu le dau crezare».
altele valurile apei. cu mâna, şi cu toate aceste se vorbia de
Ceva mai departe sta un cioban fru puterea ei. — «Ce se fac, ca sc mă crezi?»
mos, răzimat de toiagul s£u cel lung. Ochii Dar’ I Frumoasă era Ileana I Şi Ionel, Ileana se uită cu coada ochiului spre
flăcău şi ochii li scâteieau.« Ceea-ce nu poţi 1»
sei negri ca murele, se uitau spre horă. El ciobanul cel tînăr, necontenit se uita Ia dînsa.
îi răspunse ea.
era subţirel ca un brad. Pletele cele creţe In sfîrşit şi el se apropiă de horă şi luă pe
— «Eu pot tot* zise Ionel încet,
şi negre îi cădeau pe umere de sub căciula Ileana de mână. Fetele se uitară la ea şi su
de oaie cea albă. Cămaşa lui era cenuşiă. riseră, ear’ Ileana roşi. De odată cântecul ca şi cum nu ar mai şti ce vorbeşte.
Un brîu lat de pele o ţinea împrejurul şol lăutarilor stătu, sflrşind cu un sunet ascuţit: — «Nul căci fără de oile tale nu poţi
dului în creţi mari. La picioare purta opinci. flăcăii învârtiră pe fete pe sub braţ jur îm «trăi. Dorul lor mai greu ’ţi trece, decât do-
«rul meu !«
Ochii lui dădură într’o clipă o roată peste prejur şi Ionel trase cu putere în jos mâna
— «Fără oile mele!« zise Ionel şi
toată hora. îndată ei găsiră ce căutau, şi-’şi Ilenei. Aceasta zicea mult. Insă Ileana dădu
suspină.
ţintiră căutătura lor strălucitoare pe o fată, din umere şi surise.
— «Vezi, că nu poţi fără de oile
care se părea, că nici nu-’-l bagă în seamă. «Ileano I* zise el încet, — «Vezi tu
«tale 1« răspunse Ileana rîzând. «Vezi, că nu
Frumoasă era fate: frumoasă ca cea «colo frunzele cele galbene ale fagului? A
«poţi face singurul lucru ceţi cer — să ră-
mai frumoasă floare. Ba mai frumoasă decât «sosit timpul: trebue să mă duc la vale cu
«mâi sus la munte fără de oii Vorbe şi
trandafirul Buceciului şi mai gingaşă decât «oile mele, în câmpul Bărăganului, poate şi
«numai vorbe* I
floarea Reginei. Ochii ei aveau două lumini: «peste Dunăre — în Dobrogea, şi nu te voi
— «Şi dacă totuşi ţi-aş face după
una ’n negrul din mijlocul ochilor, alta în «mai vedea până’n primăvară. Zi-mi un cu- •plac ?« zise Tonei, schimbându-şi faţa şi muş-
cercul cel căpriu, care împrejură acest negru. «vânt bun, ca se nu-mi tremure inima, când
cându-şi dinţii. (Va urma).
Dinţii ti străluceau, când ea îşi deschidea «voi gândi, că te uiţi şi lă ceialalţi flăcăi».
