Page 4 - Bunul_Econom_1903_10

Pag. 4, B U N U L E C O N O M Nr. 10

Mazerea. ii Coacerea păstăilor nu este uniformă, de aceea nu.

(Pisuin sativiini arvense). jumâtate din recoltă; Recolta o facem smulgând sau
vom aştepta să se coacă pe deplin, alt-cum am perde şi

___ (Reproducerea interzisă). tăind cu secerea plantele întregi. Le strângem în grămezi
Varietăţi.
j unde boabele se coc pe deplin; apoi se treeră cu îmblă-
Deosebim o mulţime de varietăţi cu deosebire între ciile. Cantitatea recoltei variază foarte mult. Se întâm­
acelea care se cultivă în grădini pentru păstăile lor. Pen­ plă se nu recoltăm nici o semânţă, ear’ în anii buni se
tru cultura la câmp vom alege o varietate care se ca- poate recolta şi până la 16 hctl. pe jugâr. Recolta mijlocie
racteriseazâ prin flori violente şi boabele turtite. Varietatea este 8 hctl. a 77— 81 klg. Paele bine recoltate dau un
de toamnă pentru noi nu are nici o însemnătate. nutreţ foarte bun şi putem recolta 3/ 4— 13/ 4 tone pe juger.
Clima.
Mazerea reuşeşte mai bine într’o climă caldă şi po­ Fasolea.
trivit de umedă; unde domneşte o climă prea umedă
(Phaseolusjiilgaris).
sau prea uscată nu reuşeşte.
Fâmentul.

Cel mai potrivit pentru cultura mazerei este un pă­ Deosebim doue varietăţi principale: fasolea urcătoare
mânt mijlociu, care conţine şi o cantitate suficientă (în- (de arac) şi fasolea oloagă (Phaseolus vulgaris nanus).
destulitoare) de calcar (var) sau marnă. Un pământ Pentru cultura mare vom alege totdeauna fesolea oloagă
şi cu deosebire acelea cu bobul alb sau puţin galbene/
prea gras favorisează desvoltarea foilor în comptul semin­
Fasolea urcătoare precum şi acele varietăţi, care produc
ţelor. Un pământ prea argilos sau prea nisipos sau acela,
păstăi cărnoase se cultivă mai mult în grădină. Fasolea
care conţine prea multă apă nu prieşte mazerei.
este foarte simţitoare contra; gerurilor de aceea se va să­
Planta premergătoare. măna mai târziu ca lintea şi mazerea. In privinţa pămân­
tului nu e alegătoare. Cu toate acestea reuşeşte mai bine
Mazerea se samănă de regulă după o cereală de într’un pământ mai nisipos şi gras. Fasolea o sămânăm
toamnă, şi este o plantă premergătoare excelentă pentru sau în cuiburi sau mai bine în rînduri depărtate la 40— 50
cereală de toamnă şi cu deosebire pentru secară. După sine, cmet. Cantitatea ce putem sămăna pe un juger este
sau în intervale scurte cultivată pe acelaşi loc nu reuşeşte. 0 8 — 1 1 hctl. In cursul vegetaţiunei vom prăsi de doue
până la trei ori.
Prepararea terenului. Recolta. Se face ca şi la mazâre; putem dobândi
Arăm odată toamna şi a doua-oară primăvara pentru în termin mediu 5 — 10 hctl. pe juger. Pae putem câş-
sămănat. O îngrăşare proaspătă cu balegar, mazerea nu tiga Va— 3/ 4 tone şi dau un nutreţ bun vitelor.
supoartă.
Sămăna tul.
Prăsirea si creşterea cailor.
Mazerea o putem sămăna singură, sau şi cu o plantă
protectoare. In cazul din urmă recolta va fi cu mult * *
mai mică. Timpul sămănatului va fi cât se poate de tim­ (Equus caballas).
puriu, însă numai după-ce nu se mai ivesc geruri de pri­
măvară. Putem sămăna prin împrâştiere sau mai bine Calul se foloseşte pentru puterea şi iuţimea lui. EI
este cel mai docil animal dintre animalele noastre de
în rînduri cu maşina la 30— 40 ctm. îndepărtare. Canti­
muncă. Prăsirea calului în numer mare o putem executa
tatea de sâmânţă este 1 — 11/2 prin împrâştiere, şi 0 75— P25
numai acolo, unde dispunem de păşuni întinse pentru a
hctl. cu maşina. le da ocasiune se facă cât de multă mişcare. Felul cailor
Lucrările de întreţinere. prăsiţi variază după localităţile şi nutreţul ce-’l avem la
t
disposiţie. In climele temperate şi umede adecă în ţârile
In culturi mici vom aşeza ramuri pentru urcarea ma­
cari sunt mărginaşe cu marea se recomandă prăsirea cailor
zerei. Dacă am sămanat în rînduri, vom prăşi cu sapa
mari, grei şi puternici. In localităţile de şes calde şi se­
sau cu prăsitoare. Multă stricăciune aduc culturei maze­ cetoase se recomandă mai mult prăsirea cailor mai uşori,
rei gândacul numit Bruchus pisii. Larvele (vermele) fie de rasă nobilă sau de rasă comună. Nutreţul de care
acestui insect se nutresc din materia făinoasă, (cotiledoa- dispune o regime încă înfluinţeazâ asupra desvoltărei cailor
nele), a boabelor fără a âtăca şi colţul (embrionul) seminţei. din localitate. Astfel nutreţuri bogate în materii hrănitoare
precum sunt grăunţele, tărîţele, fân de trifoi şi lucernă des-
In urmă se preface în gaura aceasta în crisalidă (păpuşe)
voaltâ corpul calului în înălţime cu deosebire dacă i-se
şi apoi în gândac. Dacă sămănăm o astfel de sâmânţă
dă ocasiune să facă multă' mişcare. Nutreţurile sârace în
totuşi râsare, însă produce plante slabe şi boabele devin materii hrănitoare, cum sunt: rădăcini, pae, pleavă, nutreţ
mai uşoare, ear’ gândacii necurâţesc mâncarea. Pen­ verde favorizează desvoltarea trunchiului în înălţime însâ
tru distrugerea acestor gândaci mijlocul cel mai sigur picioarele rămân scurte. Puţină mişcare şi lumină şi o nu-
este a expune seminţele atâcate unei călduri de 50° C. trire îmbelşugată cu nutreţuri sărace în materii nutritoare
fac caii să devină mai voluminoşi şi mai grei şi prin ur­
Un alt mijloc însâ mai puţin sigur este a muia seminţele
mare mai potriviţi pentru agricultori; multă mişcare, multă
înainte de sămănat cu o zi în apă curată. Gândacii
lumină şi o nutrire îmbelşugată Cu nutreţuri bogate în ma­
sparg capacul care închide bobul şi se ridică la suprafaţa terii nutritoare desvoltă cu deosebire calităţile ce le cerem
apei. Afară de aceste insecte mai sunt şi altele, care dela cai de trăsură şi de curse (de alergări). (Va urma).
atacă^ mazerea'. Ele suift însâ de mai mică însemnătate.

Primitorii „Bunului Econom", cari nu doreSC a-’l abona pe viitor, sunt