Page 2 - Bunul_Econom_1903_12
P. 2
Pag- 2 _____________________ __________________ B U N U L E C O N O M __________ ___________ Nr, 12
oferi vitelor în zilele prea călduroase formează singură. Coaja şi frunzele lui în fine s’ar lua o hotărîre, care ar con
adăpost în contra arşiţei soarelui, în conţinend o amăreală nu sunt atacate veni mai bine locuitorilor. O lege ge
contra plqflor, a grindinei etc. Acest nici de vitele noastre, nici de animale nerală în acest caş'nu se poate da.
adăpost necesar îl putem înfiinţa mai sălbatece, cum ar fi d. e. iepurii. El Rămâne ca chibzuinţă oamenilor să ho
uşor şi mai ieftin prin plantaţiuni de se mulţumeşte la rigoare (necesitate) tărască din cas în cas toate detaliile.
pomi şi arbori, cari nu vor servi numai cu ori-ce păment, numai să fie adânc In tot caşul nucii se vor planta
vitelor, dar’ vor protege prin umbra şi să nu sufere de umezeală prea multă. pe păşuni la îndepărtări mai mari în
lor şi iarba de sub ele, care în multe Nucile până-ce nu sunt coapte, nu se tre ei ca în grădina de pomi, la cel
părţi pere peste vară prin arşiţa soarelui. pot mânca crude, prin urmare nu sunt puţin 40— 50 metri unul de altul, alt
Vedem că plantaţiunile pe păşuni ca merele, prunele şi perele expuse a cum prea multă păşune s’ar detrage
au însemnătatea lor şi ni-se va pune fi furate de când încep a se desvolta, dela menirea ei. Apoi mai trebue să
întrebarea, cu ce fel de arbori să le până-ce s’au copt. Recolta se poate ştim, că nu vom planta toată păşunea
înzestrăm? Răspunsul va fi în tot ca face de-odâtă şi cu multă înlesnire, ear’ de-odată cu nuci, ci treptat; în fiecare
şul, că: arborii ce vom alege vor tre nucile înseşi să pot păstra multă vreme an câte ceva. In primii ani va fi de
bui să Întrunească următoarele condi- şi se pot transporta la îndepărtări cât lipsă a cumpăra pomişorii dela alţii
ţiuni: 1) să crească repede; 2) să re- de mari, fără a fi expuse stricăciunii. străini; pentru viitor însă se va înfiinţa
ceară puţină îngrijire şi 3) să ne aducă Nucile totdeauna au căutare şi se plă o pepinieră (şcoală) de nuci, unde se
şi folos, ca să ne răsplătească nu nu tesc destul de bine. In schimb ce chel- vor creşte până-ce le vine rîndul a-’i
mai cheltuelile de plantare şi îngrijire, tueli avem? Trebue să ne creştem sau planta la locul destinat.
dar’ să ne aducă pe viitor şi un venit să cumpărăm pomişori mai puternici, Gândeascâ-se oamenii binevoitori
în fiecare an. s6 le facem groapa pentru plantat, să-’i ai obştei la sfatul ce-1 dăm, şi am fi
plantăm şi să ne îngrijim de o îngră
Arborii de pădure nu îndeplinesc fericiţi să aflăm că el a fost ascultat
ditură destul de solidă, ca să nu fie în cât mai multe comune.
toate din aceste condiţiuni şi cu deose
ruptă de vite şi de oameni răufăcători.
bire nu sunt în stare a ne da un ve
nit perpetuu (necontenit) anual. Aceste Ni-se mai pune întrebarea, cine DIN LAJME
condiţiuni le întrunesc numai pomii ro va executa aceste lucrări şi a cui va
ditori. Şi dintre aceştia numai n u c u l fi roada nucilor? Răspunsul nu este întărirea e p i s c o p u l u i din
ar fi singurul, care se potriveşte cu atât de greu de dat, pe cât s’ar părea. Arad. Să scrie din Budapesta, că în
deosebire bine pentru a fi plantat pe Pentru păşunile particulare se va în şedinţa din urmă a consiliului de mi
păşuni. Iată părţile lui bune: nucul griji proprietarul lor, ear’ de cele co niştri, s’a hotărît cu unanimitate, să
propună Maiestăţii Sale întărirea P. C
creşte repede, aşa încât el cu 6 ani munale, după o înţelegere prealabilă a
Sale Ignatie Papp. Ministrul de culte
cel mult începe a da deja roade; trun obştei, poate fi obligat fiecare locuitor
va înainta încă săptămâna aceasta da
chiul lui viguros poartă o coroană fru ca proporţionat cu dreptul de a ţinea tele de întărire Maiestăţii Sale.
moasă, deasă şi pentru a cărei formare pe păşune un număr oare-care de vite
nu este de lipsă a face în fiecare pri să-’şi planteze şi să beneficieze de roada Mari demonstraţiuni şi lnptâ
măvară curâţituri şi tăeri, ca la meri unui anumit număr de nuci. Sau veni de stradă în Budapesta. Vineri
şi peri de exemplu. Coroana lui se tul să rămână în folosul comunei, sau voind tinerimea universitară maghiară
a durerii, ce te cuprinde reamintindu-’ţi jert liau unele peste altele şi rîdeau şi jucau Ia
F O I Ţ A
fele ce a adus Mântuitorul nostru pentru noi. picioarele lunei. Altele păşiau pline de ma
Desenatorul ilustraţiunei ce dăm în numărul iestate cu o coadă lungă, pe care o trăgeau
Călugări la toacă. de faţă, a ştiut cu măestrie să reproducă cum peste toate vîrfurile munţilor, cât e Buceciul
(Vezi ilustraţiunea). călugării noştri chiar şi când chiamă pe de lung. Cozile erau purtate de multe stele
evlavioşi la serviciul divin prin toacă, sunt mici, toate în vestminte sbălucitoare, cu cu
cuprinşi de evlavia, care îi caracterisează. nuni şi cu coroane de o ftumseţă rară. Por
Tagma călugărească a avut totdeauna
ţile palatului se lărgiră dela sine, când apă
un mare rol în vieaţa omenimei aparţinătoare
bisericei creştine. Prin vieaţa lor monachală rură stelele cele maiestoase. Una din ele
caută a se supune la tot aceleaşi jertfe ca şi C armen S ylva ordonă lunei, să se coboare de pe tron şi
Mântuitorul nostru Isus Christos, lăpădându-se să-i servească. Pe urmă făcu semn lui Ionel,
de toate satisfacţiunile trupeşti, trăind numai V Î R F U L C U D O R şi îi zise: — »Vino, fiiu de om, fi soţul
pentru cele spirituale, spre a se mântui pre »meu! Vino cu mine, să cutrieri lumea în
sine şi semenii lor, prin post şi rugăciune, de treagă, să ai de servi steluţele mele, şi să
(Urmare). >fii însuţi pătruns d*e lumină ca o stea stră
păcatele omenimei. Retraşi de sgomotul lumii,
ei trăesc numai pentru a preamări pe D-zeu Când îi redeschise earâşi, luna şi ste lucitoare*.
şi a-i implora graţia şi bunăvoinţa pentru cei lele erau adunate în acel palat şi păreţii Ionel se înaintase până la pragul porţei
rătăciţi. Mişcătoare sunt serviciile lor divine. lui străluceau de strălucirea lor. Luna şedea fără a-şi da vre-o seamă de ce făcea, şi as
In cele mai mici amănunte ei urmează pre- pe un tron înalt şi frumos, şi se uita la stele, cultă doinele cele frumoase, însoţite de cân
scripţiunile legii şi cu o abnegaţiune, de cari se ţineau de mână şi jucau o horă. Cu tecul lin al celorlalte stele. Atunci luna îşi
multe-ori de admirat, îndeplinesc toate sar- cât cerul devenea mai negru, cu atât se îo- ridică capul şi se uită la dânsul. Ea semăna
cinele cerute de ea. Cu deosebire putem mulţiâu şi stelele, şi de câte ori luna da un atât de mult cu Ileana, încât Ionel se ţinu
observa aceasta în timpul posturilor, care se semn, o steluţă din cer alerga şi întră în de mână şi strigă: — »Şi de-ar fi toată
ţin de ei cu mare rigoare. In postul sfintelor palat. Astfel se adunară şi o mulţime de >lumea la picioarele mele, aşi dărUi-o Ilenei*.
Paşti mai ales găsim expresiunea tristeţei şi stele de tot mici, cari, ca copiii, se rostogo- Atunci se făcu de odată un freamăt
