Page 5 - Bunul_Econom_1903_12
P. 5

Nr.  12                                            BUNUL     E C O NO M                                               Pag-  5

                                                    coaje  sau  în  despicâtură.  Se  scurtează  ra­  e  nici  o  cale  de  scăpare,  a  început a insulta
               Medicul  casei.                      murile,  cari  se  altoesc  lăsând  dedesubtul   oficialii  oraşului,  mai  ales  pe  executor,  care
                                                    tâeturei  o  ramură  mai  mică,  ca  să  poată  cir­  la  rîndul  seu  apoi  a  mai  făcut  şi  pîră contra
                                                    cula  (umbla)  sucul  (mâzga),  ear’  ramurile,   lui,  pentru  vătămare  şi  nesupunere  faţă  de
                          R iea .                   cari  nu  se  altoesc  se  tae  pe  rînd  in  timp   lege,  pentru  care  faptă  l-au  pedepsit  cu  50
                                                    de  2  sau  3  ani.   ,                    fi.,  şi  pe  lângă  aceasta  i-a  ajuns  şi  ce  biet
             Riea  este  o  boală  de  pele  datorită
        unui paiangen numit  S a r c o p t e s  s c a b i a  ci,   Săpatul  şi  gunoitul  pomilor.  Pomii  ro­  a  mai  avut,  la  tobă,  unde  se  ştie,  că  ori-ce
        atât  de  mic,  încât  abea  se  zăreşte  cu  ochii   ditori  trebue  săpaţi  cel  puţin  odată  pe  an:   obiect  se  vinde  cu  preţ de jumătate.  Cu deo­
        liberi.  Examinat  cu  microscopul  (sticlă  mări­  toamna  sau  primăvara,  fiind-că  fac  poame   sebire  atragem  luarea  aminte  a  oamenilor  în
        toare)  ni-se  înfăţoşează  ca  un  corp  oval  (ro­  mai  multe  şi  mai  bune.  înainte  de  a  săpa   general  să  se  ferească  de  a  insulta  autori­
        tund  ca  oul),  ca o  broască  ţestoasă, alb,  lăp­  pomii  se  curăţă  iarba  sau  alte  burueni  cari   tăţile  ori  persoanele  cari  le  represintă,  căci
        tos,  unsuros  cu  opt  picioare  şi  cu  o  gură   au  crescut  în  timpul  anului,  cu  sapa,  şi   art.  de  lege  40,  §.  46  din  1879  pedepseşte
        lungăreaţă  ascuţită.  Bărbatul  este  cu  mult   după  aceea  să  sapă  pământul  cu  casmaua   aspru  pe  astfel  de  oameni.
        mai  mic  decât  femeea.  Aceste  mici  animale   (hîrleţul,  arşeul)  de  jur-imprejurul  pomului,
        se  ţin  pe  şi  în  pele  în  părţile  corpului  unde   cam  de  un  metru.  La  săpat  trebue  băgat   P E N T R U   M E S E R IA Ş I
        ea  este  mai  subţire :  între  degete,  pe  pept,   de  samă  să  nu  se  vateme  rădăcinile,  cari
        pântece,  etc.;  ele  sapă  cu  gura  în pele galerii   sunt  mai  la  suprafaţa  pământului.  Dacă  pă­  Călirea  oţelului  se  face  de  regulă în-
        (găuri  lungi),  producând  mâncărime  teribilă.   mântul  este  mai  lutos,  se  poate  săpa  mai   călzindu-’l  bine  la  foc,  până  devine roşu  şi în
        Beşicuţele  pline  cu  o  zamă  dela  rîe  sunt  lo­  adânc;  ear'  dacă  este  mai  nisipos  mai  in   urmă  se  moaie în  apă.  Cu  toate  acestea câli-
        curile  în  care  femeile  îşi  depun  ouăle  lor.   faţă,  ca  să nu  ajungă  arşiţa  soarelui  pană  la   rea trebue a  se  face după  felul  instrumentului
        Animalele  trec  uşor  dela  o  persoană  la  alta   rădăcini  şi  astfel  se  facă  mai  mult  rău decât   în diferite moduri.  Apa într’adevăr  dă sculelor
        prin  atingere  şi  îmbrăcăminte.  Se  poate   bine.  Pământul  săpat  este  bine  a  se  ames­  cea  mai  mare  tărie  dar’  oţălul  devine  şi  fra-
        umplea  cineva  şi  prin  atingerea  (contactul)   teca  cu  gunoiu  putrăd  ca  să  crească  şi  să   jil,  adecă  se  sparge  uşor.  Dacă  voim  avea  o
        unui  mort  (cadavru)  rîios,  fiind-că  acest  ani­  rodească  mai  bine.  Gunoitul  se  poate  face   tărie  mijlocie  pentru  scule, întrebuinţăm ule­
        mal  trăeşte  încă  trei  săptămâni după moartea   din  doi  în  doi  ani.  După-ce  s’a săpat  se  po­  iuri în  loc  de apă  sau  un amestec  d e :  untură
        trupului  omenesc.  —   Se poate vindeca cineva   triveşte  cu  grebla,  astfel  încât  se  formeze ca   de  peşte  2  părţi,  său  şi  ceară  câte  o  parte.
        de  rîe  dacă  se  unge  mai  întâiu  corpul  cu   fundul  unei  căldări,  ca  apa  de  ploae  să  se   Această  composiţie  o  folosim  cu  deosebire
        săpun  moale  de  potasă;  apoi  se  ia  o  bae   poată  strînge  cât  mai  mult  la  rădăcină,  ca   la ferăstrae, arcuri de trăsură, dălţi rotunde etc.
        caldă  de  o  oră  trecându-se  mereu  cusâpun;   pomul  in  timp  de  secetă  să  nu  sufere  în   Toate  instrumentele  ce  trebue  se  fie
        la  eşirea  din  bae,  după-ce  se  şterge  bine   creşterea  lui  din  lipsă  de  umezală.
                                                                                               tari  şi  se  nu se  rupă  uşor,  precum  sunt scu­
        pelea,  se  freacă  20  minute  cu  pomadă  sul­
                                                                                               lele  de  ciasornicari,  sfredele,  dălţi  de  găurit
        furoasă  (de  pucioasă),  care  o  căpătăm  la                                         etc.  se  călesc  cu  apă,  în  care  la  un  litru  de
        apotecă.  Această  pomadă  se  lasă  pe  corp,     Pentru  femei.                      apă  se  pun  30 grame  gumă  arabică.  Această
        până  la  a  doua  bae,  care  se  tace  cu  4  sau
                                                                                               proporţie  trebue  bine  observată,   fiind-că
        5 ore mai  târziu.  Hainele  bolnavului trebuesc
                                                     Mijloc  de  a  păstra  aroma  cafelei  bune.  dacă  se pune  multă  gumă,  ca  se  formeze  un
        schimbate,  altcum  rîea  reapare  earăşi.                                             fel  de  cleiu,  oţelul  se  face atât  de  moale,  că
                                                         In  timpul  când  cafeaua  se prăjeşte, pre-
                                                                                               se  poate  lucra  cu  pila.
                                                    sărăm  peste  ea  zăhar  pisat  şi  o  scuturăm
             P e n t r u     E  c o n o m i         ca  să  se  amestece  bine.  Zăharul  lipindu-se
                                                    de  boabele  de  cafea,  îi  formează  un  fel  de   DE-ALE  BĂNCILOR
           Ceva  despre  îngrijirea  pomilor  roditori   învăliş,  care  reţine  aroma  în  fie-care  boabă.
                   în  cursul  primăverei.                              *                            > T u rn u  R o ş u *   casă  de  economii
                                                                 Miel  la  frigare.            societate  pe  acţii  în  B o i ţ â   [comitat  Sibiiu]
              Curăţirea  ramurilor.  Toate  ramurile
        uscate,  precum  şi  ramurile,  cari  sunt  prea   Punem  mielul  curăţit  şi  sărat  la frigare   este  numele  unei  noue  bănci  româneşti,  ce
        dese  şi  cari  se  încrucişează  înlăuntrul  co­  la  un  toc  domol  şi  pe  urmă  la  un  foc  mai   este  pe  cale  a  se  înfiinţa.  In  acest  scop  s’au
        roanei,  trebue  să  se  tae  cu  ferestrăul  cât  se   bun,  îl  ungem  mereu  cu  unt  proaspăt  sau   şi  trimis  prospecte  pentru  subscrierea  acţiu­
        poate  de  aproape  de  ramura  principală  şi   unt-de-Iemn 'amestecat  cu  rom.   Se  serveşte   nilor.  Capitalul  social  este  botărît  a  fi  de
        în  mod  pieziş,  ear’  tăetura,  după-ce  s’a  ne­  garnisală  cu  mazăre  sau  cartofi  prăjiţi  şi   20.000  cor.,  care  se  va  putea  ridica  până  la
        tezit  cu  cuţitul,  se  unge  cu  baligă  de  bou,   salată  verde.                   40.000.  Acţiunile  vor  fi  â  100 cor.  sunătoare
                                                                                               pe  nume.  Termenul  pentru  subscrierea  ac­
        cu  pământ  lutos  sau  păcură.  Lăstarii,  cari
                                                                                               ţiunilor  este  fixat  până  la  30  Iunie  1903  tu
        cresc  din  tulpină  sau  din  rădăcină,  trebue   InYeţături din păţăniile altora.
        tăiaţi.  O  coroană  prea  deasă  nu  poate  se                                              O  coală  de  subscriere  se  află  şi  la Re­
                                                                                               dacţia  foii  noastre.
        producă  roade  multe,  şi  gustoase.   Dintre
        toţi  pomii  roditori  numai  la  nuc  se  vor  face   In  atenţiunea  meseriaşilor.
        curăţiturile  în  mod  deosebit,  după-cum  am                                              Banca  de  asigurare  «Transilvania*.  In
                                                         Este  ştiut,  că  fiecare  meseriaş  e  silit să
        arătat  în  nr.  9  din  a.  c.  la  pag.  5.                                          timpul  din  urmă  a  avut  banca  generală  de
                                                    fie  membru  al  Corporaţiunii  industriale  şi să
              Întinerirea  pomilor  bitrâni  se  face   plătească  regulat  tacsele  legale.  Sunt  însă   asigurare  mutuală  «Transilvania*  să  sufere
        prin  tâerea  ramurilor  bătrâne  cam  de  o  ju­  mulţi  între  ei,  cari  nu  le  plătesc  la  timpul   de  repeţite-pri  atacuri  vehemente în foile nes-
        mătate  metru  dela  tulpina  mamă,  pentru  a   său,  şi  astfel  ele  se  îngrămădesc  până  când   pecialiste  din  ţeară.  Ansă  la  aceste  atacuri  a
        da  lăstari  din  nou  sau  se  tae  ramurile  bă­  la  o  vreme,  chiar  dacă  ar  voi  să  le  mai plă­  oferit  împrejurarea,  că  banca  «Transilvania*
        trâne şi să lasă cele  mai tinere,  ca mustul  sau   tească,  nu  Ie  poate,  căci  nu-i  dă  mâna  să   a  început  în  timpul  ultim  a  desvolta  o  ac­
        mâzga  se  poată  circula  fără  ca  se  fie  împe-   dee  odată  atâţia  bani.  Astfel  apoi  ajung  la   tivitate  mai  energică  şi  în  comitatele  afară
        decată.  Această  tăere  se  face  atunci,  când   neplăceri,  de  oare-ce  corporaţiunea,  în  cele   de  fundul  regiu,  unde  prin  oferirea  de  pre­
        pomul  nu  mai  produce  roade  de  loc  sau   din  urmă,  după  mai  multe provocări, se vede   mii  mai  avantagioase  de  o  parte,  ear’  de
        foarte  puţine.  Prunul  şi  caisul  trebue  reînti-   silită  a  trimite  pe  capul  astorfel  de  oameni,   altă  parte  prin  bunul  renume,  de  care  se
        nerit  totdeauna  din  10— 10  ani.         execuţia.                                  bucură,  renume  câştigat  prin  o  activitate
                                                                                               cinstită  de  peste  30  ani,  a  făcut  celorlalte
              Realtoirea.  Dacă  pomii  sunt  sterpi  de   Caşuri  de  acestea  s’au  întâmplat multe,
                                                                                               institute  de  asigurare  concurenţă  simţitoare.
        soiul  lor,  se  altoesc  pentru  a  doua  oară  în   şi  toate  s’au  siîrşit  în  paguba  meseriaşului,
        luna  Aprilie  sau  Maiu.  Altoirea  se  face  în  căci  acesta,  în  mânia  sa  şi  văzând  că nu mai
   1   2   3   4   5   6   7   8