Page 3 - Bunul_Econom_1903_17
P. 3

Pag.  3
                                                             BUNUL  ECONOM
         Nr.  17
                                                                                              tura  plantelor,  pomologie,  cunoştinţe speciale
                                                   natură.  Totodată  s’a  luat  hotărîrea,  ca  comi­
       adevereşte.  Excesele  antisemite  au  du­                                             din prăsirea de vite  şi  îngrijirea  lor  higienică.
                                                   tetul  să  vină  în  ajutorul  înteliginţei  noastre
       rat  două  zile,  Duminecă  şi  Luni.  In                                              In  cursul  examenului  cărţile  de  economie  şi
                                                   din  S.-Sebeş  spre  a  putea  aranja  cu  prilejul
       afară  de pagubele  materiale  causate  de   adunării  un  concert-teatru  (a  un  nivel  posi­  caietele  purtate  de  elevi  vor  fi  expuse  spre
                                                                                              vedere  publică.
       devastarea  locuinţelor  din  cartierul  e-  bil  înalt.  S’a  discutat  apoi  proiectul  planului
                                                                                                                  *
       vreesc,  numărul  victimelor trece de  trei   de  acţiune  al  societăţii,  presintat  comitetului,   Stipendiu  pentru  un  meseriaş-  Din
       sute.  Oficial  s’a  constatat,  până  acum,   pe  temeiul  discuţiilor  avute,  de  secretarul  dl   partea  ministrului  de  comerciu  e  publicat
                                                   Dr.  Iosif Blaga.  S'au  făcut  mai  multe  modi­
        că  sunt  25  morţi  şi  275  răniţi.  Dintre                                         concurs  la  un  stipendiu de  1350 coroane pen­
                                                   ficări,  pe  cari  secretarul  le  va  introduce  în
       aceştia  din  urmă,  starea  a  75  e  foarte                                          tru  meseriaşi  tineri,  cari  ar  dori  să  se  per­
                                                   text.  După-ce  comitetul  va  adapta  definitiv
       gravă,  şi  pentru  marea  majoritate  nu   proiectul  planului  de  acţiune,  acela se  va pu­  fecţioneze  în  meseria  lor  în  străinătate.  Ter-
                                                                                              minul  de  concurs  e  30  Maiu  st.  n.  Infor-
       sunt  speranţe  de  scăpare.  Mahalaua  blica  în  ziare.
                                                                                              maţiuni  mai  de  aproape  se  pot  lua  de  la
       zisă  evreiasaă  are  aspectul  unui  şir  de                                          camera  comercială  şi  industrială  din  Braşov.
        ruine;  uşile  şi  ferestrile  caselor  sunt  Reuniunea  meseriaşilor  români  din  Blaj.
        sfărîmate;  la  multe  clădiri  sunt  dărî-                                                 Nou  institut  de  credit  şi  de  economii
                                                        După  multe  amânări  în  fine  ministrul   în  Clncnl-mare  (Nagy-Sink),  comit.  Tîrnava-
        mate  ziduri  întregi.
                                                   a  aprobat  statutele  meseriaşilor  români  din   mare,  s’a  înfiinţat  sub numirea de »Armopia«
             După  o  ştire  telegrafică  sosită  în  Blaj,  pentru  a  se  putea  constitui  în  Reuniu­  cu  un  capital  de  20.000  cor.  [200  acţii  ă
        Viena,  turburârile  antisemite  se  întind  nea  mult  dorită.                        100  cor]  Membrii  direcţiunii  sunt:  Iacob
        în  Basarabia.  In  diferite  puncte  s’au      In  Dumineca  Floriilor  s’a  ţinut  aduna­  Macavei,  Ioan  Dejenar,  Moise  Derloşa  de
                                                   rea  constituantă  sub  preşedinţa  dlui  canonic   Făgăraş,  Ioan  Bastea,  Moise  Nicoară,  Moise
        petrecut  scene la fel  ca  in Kişineu.  Ar­
                                                   Dr.  Aug.  Butiea.  Adunarea  generală  a  ales   Buitan  şi  Ioan  Stingu,  locuitori  în  Cîncu-
        mata  a  reprimat  revoltele.  Pe  de  altă
                                                   următorul  comitet:  president profesorul  Gavr.   mare.
        parte,  se  anunţă  din  Uhnov,  că  Evreii   Prepep,  vice-president  Aurel  Trifan,  secretar            *
        fug  în  massă.  In  ultimele  turburâri  de   V.  Bersan,  cassar  Greg.  Ordace,  controlor   Teamă de erupţiuni vulcanice în  Boemia-
        acolo  3 din  răniţii evrei sunt pe moarte.  Aug.  Coltor,  bibliotecar  Dem.  Turca  iunior,   Din  Praga  se  scrie,  că  la  Briix  (Boemia-nor-
                                                    econom  Dragoş  Ştefan,  ear’  membri  în  co­  dicâ)  s’au  observat  apariţiuni  vulcanice  pe
                                                    mitet:  Dr.  luliu  Maniu,  Stef.  Oltean»,  Mir-   muntele  Spitberg.  Stâncile  dau  o  căldură
             DELA REUNIUNILE NOASTRE                cea,  I.  Christian  şi  V.  Barna.        deosebită  şi  în  diferite  locuri  se  ridică  aburi
                                                         Cu  această  ocasiune  s’au  înscris  79  ferbi.nţi  de  apă.  In  cercurile  celor  cunoscă­
          Societatea  pentru  fond  de  teatru  român.                                         tori  e  temere,  că  se  va  desfăşura  în Boemia-
                                                    membri.
                                                         Felicităm  tînăra  Reuniune  şi-’i  dorim   de-nord  o  activitate  vulcanică.
              Comitetul  societăţii  pentru  fond  de                                                              #
                                                    prosperare  spre  binele  ei  şi  al  neamului
        teatru,  a  ţinut  şedinţă  la  3/16  Aprilie,  în                                          Cerşitor care lasă  moştenire  200.000  lei.
                                                    românesc.
        Braşov,  ia  care a  luat  parte şi  preşedintele  dl                                  Evreul  Filip  Schiller,  originar  din  Ungaria,
        Iosif  Vulcan.  Inţâiu  s’a  luat  act  de  agendele   Ştiri diverse.                  trăia  de  mulţi  am  în  Bucureşti.  Când  era
        curente.  Din  aceste  relevăm  raportul  cassa-                                       mai  tînăr  îşi  câştiga  pânea  dând  lecţii  din
        rului,  care  a  arătat,  că  starea  cassei  până  în                                 limba  nemţească,  la  bătrâneţe  trăia  din  mila
        ziua aceea  a fost:  în numărar  cor. 232.64456,   Examenele  teoretice  la  şcoala  de  eco­  cunoscuţilor.  Zilele  acestea  Schiller Tiind greu
        In efecte  cor. 88.420, cu  totul cor. 321.064*56.   nomie  din  Sibiin.  In  6  Maiu  st.  n.  la  3  ore   bolnav,  a  fost  primit  într’un  spital,  unde  a
        Intre  altele  s’a  decis,  ca  fruntaşii  din  Sebe­  după  amiazi  se  va  ţinea  examen  teoretic  cu   murit.  La  inventar,  autorităţile  aucându-şe  la
        şul-săsesc,  unde  se  va ţinea  viitoarea adunare   elevii  şcoalei  de  economie  din  Sibiiu,  (piaţa   locuinţa  repausatului,  au  găsit, spre marea  lor
        generală  a  societăţii,  să  fie rugaţi  a  fixa  ter­  tîrgului  de  vite  nr.  10).  Elevii  vor  da  exa­  mirare, o  avere  de  200.000  lei  în  aur.  Moş­
        minal  acelei  adunări,  S’a  manifestat  dorinţa,   men  din  limba  maghiară,  aritmetică  şi  geo­  tenitorul  lui  Schiller  este  o  rudă  a  Iui, negu­
         ca  acea  adunare  să  fie  cât  mai  literară,  fă-   metrie,  fisică,  cunoştinţe  elementare  din  eco­  ţător  în  strada  regală  din  Budapesta.
         cendu-se  cât  mai  multe  lecturi  de  asemenea  nomia  de  câmp,  cunoştinţe, speciale  din  cul­

         nind,  spuse  că  o  oaste  mare  se  apropie  de   Solul  veni  la  poartă.  Bătrânul  îl  salută   —  Plecaţi-vă,  zise  trimisul,  şi  nu  v&
                                                    de  pe  zid.                                puneţi  capul  în  primejdie.
         cetate.                                         —  Bine  ai  venit,  domnule,  ce  pofteşti   —  Nu  porta  grije  de  capul  nostru,
              îndată  toţi  alergară  pe  ziduri.   dela  noi ?                                 domnule.  Gândiţi  mai  bine  la  al  vostru.
              —  Leşii  suntl,  strigă  tinărul  ce  venise   Măria-Sa  Regele  Poloniei,  Mare  duce   —  încă  odată  vă  întreb,  vă  închinaţi
         de  curând  şi  pe  care  l’am  auzit  vorbind;  de  Lituania  ş.  c.  1.  (urmau  titlurile),  vă  face   ori  ba ?  .   ’    »
         şi-au  schimbat  drumul  şi  vin  aici...  cunoscut,  ca  să  vă  închinaţi  şi  să-i  cuceriţi   —  Ba.
                                                    cetatea  împreună  cu  toate  averile  şi  merin­
              —  La  porţi  flăcăii,  zise  bătrânul.  In-                                           Parlamentarul  se  duse.
                                                    dele;  atunci  garnisoana  va  fi  slobodă  a  eşi
         cuiaţi-le  şi grămădiţi  bolovani  pe ziduri.  Aşe-                                         Asaltul  începu.  Tunurile  aşezate  pe
                                                     cu  arme  şi  bagaje,  fără  a  i-se  face  nimic,
         zaţi-vă  toţi  pe  la  metereze.  Să  nu  zică  Lea­                                   scaune  de  lemn,  băteau  necontenit  cetatea.
         hul  c’a  întrat  într'o  cetate  românească  ca   ear’  cutezând  a  se  împotrivi,  cetatea  se  va   Plăeşii  răspundeau cu  gloanţe  care nu  făceau
                                                     cutropl,  şi  garnisoana  se  va  trece  sub  ascu­
         într’o  ţarină  pustie.                                                                greş.  Fiecare  împuşcătură  dobora  câte  unul
                                                     ţitul  săbiei.
              —  Dar’  noi  suntem  numai  nouăspre­                                            din  vrăjmaşi  şi  mai  ales  din  oficeri,  asupra
                                                          —  Du  răspuns  Măriei-Sale,  zise  bătrâ­
         zece  şi  asta-i  o  oaste  întreagă,  observă  unul,                                  cărora  erau  ţintite  flintele  lor.  Leşii  pereau
                                                     nul,  că  laude  şi  îngroziri  de  astea  am  mai   fără  a  face  spor.
         cum  se...
                                                     auzit  noi,  şi  tot  nu  ne-am  spăriat.  Mai  bine   In  ziua  dintâiu  doi  vânători  periră.  A
              —  Taci,  mucosule!,  îl  curmă  bătrânul.
                                                     Măria-Sa  şi-ar  căuta  de  drum  şi  ar  da  pace   doua  zi  şi  a  treia  zi  mai căzură cinci şi se ră­
         Te  temi  că-’i  peri?  Mare  pagubăI  Un  mişel   unor  oameni,  care  nu  i-au  făcut  nimic.  Ce­
         mai  puţin.                                 tatea  nu  avem  gând  să  i-o  dăm  cu  una  cu   niră  doi.  A  patra  zi  căzu  împuşcat  însuşi
                                                                                                comandantul  artileriei  leşeşti,  dar’  mai  periră
              Vânătorul  astfel  înfruntat,  se  trase  ru­  două,  mâcar-că  nu  sunt  în  ea  nici  averi, nici   trei  din  Moldoveni.  Numărul  bravilor  scădea
         şinat  şi  se  sul  pe  ziduri.             merinde.  Tot  ce-i  putem  da  este  plumbul                    .             r
                                                                                                pe  toată  ziua.  Sara  adunându-se  pe  lângă
              In  vremea  aceasta  oastea  se  apropiase.   din  puşti,  pe  care  îl  vom  trimite  noi  de  pe   foc,  văzură  că  au  sfîrşit  şi  muniţiile  şi  me­
         Regele  trimise  un  oficer  ca  să  vorbească  cu   ziduri,  fără  să  se  mai  ostenească  să  vie   rindele.   _____ _   (Va  urma).
         cei  din  cetate.                           înlăuntru.
   1   2   3   4   5   6   7   8