Page 5 - Bunul_Econom_1903_17
P. 5

Nr.  17                                            BUNUL  ECONOM                                                     Pag.  5

                                                   Advocatul  poporului.                               t;  Contra  negilor.
           P e n t r u   E c o n o m i
                                                                                                   Atingem  negii  cu  un  mie  pămătuf  de
                                                                                             vată, muiat  în  acid  acetic  concentrat  până
               Ceva  despre  roitul  stupilor.         Prim irea  bolnavilor  în   spitale
                                                                                             se  albeşte  negul.  După  o  singură  atingere,
            Lunile  Maiu  şi  Iunie  sunt  pentru  stu-  se  face  de  cătră  medicii  respectivi.  Bolnavul   nedureroasă  de  altfel,  sau  cel  mult  după
       par  cele  mai  Însemnate.  Dela  bunătatea  şi   va  presenta  odată  cu  cererea  lui  şi  un  ates­
                                                                                             două  atingeri,  în  restimp.  de  24  ore,  negii
       bogăţia  câmpului  In  flori,  precum  şi  dela   tat  din  partea  primăriei,  din  care să se poată
                                                                                             cad  fără  a  lăsa  rană;   i
       grija  şi  supravegherea  ce  va  pune  stuparul   vedea  starea  lui  civilă  şi  de  ce  avere  dis­
       la  roitul  stupilor, depinde  rodul  ce-’l  vor  da   pune.  (Ord.  ministrului  de  interne  Nr. 64528   Contra durerilor reumatice f i  contra
       stupii.                                    din  6  Ian.  1899).                             umflăturilor încheeturilor.
            In  lunile  acestea  albinele  se  Înmulţesc
       In  stupi  aşa  de  tare,  că  simt  nevoia  a  se   Anghina  sau  di/teria,  fiind  boala   Lăsăm  se  ne  facă  la  apotecă  următo­
       despărţi  in  mai  multe  grupuri  numite  roi.  cea  mai  periculoasă  pentru  copii,  mai  ales   rul  preparat:  salicilat  de  metyl  5  grm.,  gu-
       Când albinele se despart după voia lor, atuncea  că  este  şi  foarte molipsitoare trebue ca în curs   iacol  4  grm;,  Salicilat  de  sodă  1  grtn.,  Va­
       roirea se zice naturală,  pentru  a o  deosebi  de  de  cel  mult  24  ore  se  înştiinţăm  antistia   selină  30  grm.  Ungem  cu  această  unsoare
       aceea  pe  care  o  poate provoca stuparul însuşi   comunală  sau  medicul  competent  despre   o  bucată  de  vată,  cu  care  apoi  învâlim  în-
       şi  care  se  zice  roire  artificială  (măestrită).  ivirea  unui  astfel  de  cas.  Şi  fiind-că  morbul   cheetura  bolnavă.
            Dacă  timpul  este  favorabil şi stupii sunt  acesta  nu sunt în  stare să-’l  cunoască, ori-cine
       puternici, ei  roesc  în  aceste  două  luni;  când   acolo unde s’au mai ivit atari caşuri de difterie,
       vremea  este  încă  contrară  şi  stupii  au  eşit  părinţii  sunt  datori  ca  ori-ce  morburi  ale   PENTRU  MESERIAŞI
       slabi  din  earnă, atunci  nu  roesc.  Stuparul  In   copiilor  împreunate  cu  fierbinţeală,  să  le  în­
       ori-ce  cas  să  fie  pregătit  pentru  a  prinde  şi   ştiinţeze  antistiei  comunale  sau  medicului  în   Durata  lemnelor  de  construcţie  în
                                                                                             pământ.  Din  experienţele  făcute  cu  lemne,
       îngriji  roii.  El  trebue  se  observe  de  aproape  termenul  de  24  ore  sus  citat.  (Ord.  ministe­
                                                                                             puse  în  pământ  resultă,  că ele  resistă  la pu­
       mişcările  albinelor  în  fie-care  stup,  căci  ele  rului  de  interne  Nr.  10,395  din  6  Martie
                                                                                             trezire  în  următoarea  ordine:  mesteacănul  şi
       se  pregătesc  şi  se  cunosc,  când  au  ajuns  la   1893).
       timpul  de  roit;  aşa  d.  e.  se  văd  câteva  al­                                  plopul  cu  frunza  mică  au  putrezit  în  3  ani;
                                                                                             salcia  şi  castanul  în  4  ani;  arţarul  şi  fagul
       bine  plecând  din  stup  in  cercetări,  ca  se
       aleagă  locul  unde  se  va  aşeza  roiul;  între   P e n tru   fem ei.  •            în  5  ani;  ulmul,  frasinul  şi  carpenul  în  7
       orele  8  şi  10  înainte  de  ameazi  se  văd  o                                     ani;  stejarul  şi  bradul  în  şepte  ani  nu  au
                                                                                             putrezit  de  cât  pe  o  grosime  de  un  centi­
       mulţime  de  albine  stând  in  faţa  urdinişului;
                                                        Scrobitul  şi  lustruitul  rufefor.  metru ;  moliftul  (melezul)  după  şapte  ani  era
       trântorii se ivesc  şi  sboară  pe  la  orele  9  a.
                                                       De  obiceiu  în  cele  mai  multe  case   încă  neatins.
       m.;  albinele  părăsesc  cu  iuţeală  stupul  şi  se                                                      *
       Întorc  îndărăt  tot  aşa;  întră  grabnic  în stup,   scrobitul  se  face  cu  scrobeală  [înăspreală].   Cleiu  chinezesc.  Un  cleiu  foarte  bun
       ca  se  sugă  miere  de  reservă  în  vederea  ro­  Pentru  a  avea  un  frumos  lustru  la  manşete   şi  mult  întrebuinţat  de  legătorii  de  cărţi,  de
                                                  şi  gulere, întrebuinţăm lustrul  următor :  Sper-
       itului  etc.  etc.                                                                    fabricanţi  de  cufăre,  lăzi  etc. este aşa numitul
                                                  mancetâ  50  grame,  gumă  arabică  albă  şi
            Gu  toate  acestea  se  poate întâmpla,  ca                                      cleiu  chinezesc.  El  se  prepară  în  următorul
                                                  foarte  curată  50  grame,  glicerină  125  grame
       un  roiu  se  fie  isgonit fără  de  veste  din  ştup.                                mod:  amestecăm  sânge  de  bou  cu  a  cincea
                                                  şi apă curată 725grame.  Amestecate toate, să se
       De aceea este bine ca stuparul se fie foarte atent                                    parte  din  greutatea  sa  cu  var  nestins.  Acest
                                                  i oarbă pâoă-ce se topeşte bine. Când se răceşte se
            Pentru-ca  roii  să  se  aşeze în apropierea                                     cleiu  nu  se  poate  conserva  decât  opt  zile,
                                                  toarnă ta sticle sau oale şi se păstrează. Pentru a o
      •stupinei, este  bine  a  se planta  pomi, sau dacă                                    când  e  cald  tare,  altfel  se  strică.  Trebue
                                                  întrebuinţa, se  pune  patru  linguri  de  masă  în
       nu  sunt  pomi  plantaţi,  se  vor  pune  nişte                                       subţiat  cu  apă  când  voim  a  ne  folosi  de  el.
                                                  fiecare  litru  de  apă  întrebuinţată  amestecată
       prăjini  înalte  de  3—4  metri  şi  la  depărtare
                                                  cu  scrobeala,  ce  ne  servia  mai nainte singură
       de  6 —8  metri  unele  de  altele,  ear’  la  capă­
                                                  pentru  scrobit.
       tul  lor  se  va  prinde  cu  un  cuiu  o bucată de                                     DE-ALE  BĂNCILOR
                                                                      *
       lemn  cu  coaje  pe  ea,  care  va  fi  în  partea
                                                                Pilaf  de  raci.
       de  din  jos.                                                                               *Sebeşang<  institut  de  credit  şi  de
            Dacă  roiul  ar  vrea  să  fugă,  atunci  se   Se  prăjeşte  o  căţime  oare-care  de  urez   economii,  soc.  pe  acţii  în  Sas-Sebeş,  şi-a  ţi­
                                                                                             nut  adunarea  generală  la  16  Martie  1903.
       va  stropi  cu  apă,  se  va  arunca  în  el  cu  ni­  în  unt-de-lemn,  apoi  se  prăjeşte  o  ceapă   Profitul  net  de  cor.  22,296'19  s'a  dis­
       sip  sau  pământ  mărunţit,  ca  albinele  se  fie   mare  tocată  mărunt  şi când  ceapa  e  rumenă   tribuit  astfel:  Dividendă  şi  supravidendă cor.
       nevoite  a  se  aşeza.  Odată  roiul  aşezat,  se   se  amestecă  cu  urezul.  Racii  se  ferb  mai   9000’—.  Fondului  de  reservă  cor.  5500—-
       stropeşte  cu  puţină apă,  ca  să  se  liniştească   nainte  de  a-i umplea.  După-ce  vor  fi  Ierţi, se   Scopuri  filantrop.-cult. cor. 1695'35. Tantieme
      şi  apoi  se  prinde,  de  obiceiu  într’o  cojniţă   desparte  gâtul  de  spate,  însă  nu  de  tot,  ci   direcţiunii  şi  comitetului  de  supraveghiere
                                                                                             cor.  3000'—.  Tantiemă  amploiaţilor  cor.
       de  pae  bine  curăţită  şi  apoi  se  trece  în stu­  numai  atâta,  cât  să  se poată  pune urezul cel   1700'84.  Fondul  de  pensiune  al  funcţiona­
       pul  de  care  dispunem.                   prăjit  într’înşii,  după  care  se lipeşte  gâtul   rilor  cor.  1400’—.
            In  ceea-ce  priveşte  roii  artificiali  [mă-   eară  la  loc  şi  se  pune  pe  foc  să  fearbă  cu   Suma  destinată  spre  scopuri  filantro-
       estriţi] despre aceştia vom vorbi cu altă ocasiune.  apă  şi  unt-de-lemn,  până   să  fie  urezul   pice-culturale  s’a  împărţit cum urmează : Reu-
                                                  fert.                                      niunei  române  de  cântări  din  S.-Sebeş  cor.
                                                                                             75'—.  Reunîunei  meseriaşilor  »Andreiana*
                     Spălatul  lânei.                                                        din  S.-Sebeş  cor.  75'—.  Casina  română  din
            Mai  toţi  proprietarii,  cari ţin oi se ocupă                                   S.-Sebeş  cor.   100—.  Fondului  tractuâl
       şi  cu  spălatul  lânei,  puţini  însă  reuşesc  a   Medicul  casei.                  gr.-or.  pentru  zidirea  casei  protopresbiterale
                                                                                             cor.  200'—.  Fondului  gr.-or.  din  S.-Sebeş
      - avea  o  lână  curată  albă  şi  în  acelaşi  timp                                   cor.  200—.  Bisericei  gr.-cat.  române  din
       moale  şi  prefăcută  astfel, ca  să  se  lucreze  cu   Contra  exemei.               S.-Sebeş  cor.  200'—.  Pentru  zidirea  catedra­
      cea  mai  mare  uşurinţă.  Pentru  a  putea  ajun­  Sub  cuvântul  exemă înţelegem spus eala   lei  gr.-or.  române  din  Sibiiu  cor.  200'—-.
       ge la acest resultat, se spală bine lâna în  apă,  în  pelei  împreunată  cu  mâncârime.  O  obser­  Mesei  studenţilor  din  Braşov  cor.  25'—■.  Me­
                                                                                             sei  studenţilor  din  Blaj  cor.  25'—.  Mesei
      care  se  pune  pentru  fiecare  sută  kilograme  văm  adese  la  bărbaţi, după  ras.  Un  medica­  studenţilor  din  Brad  cor.  25*—.  Mesei  uni­
       de  lână  ce  trebue  a  se  spăla,  următoarea   ment  contra  ei constă din: unguent diachylon   versitarilor  din  Cluj,  cor.  200*—.  Reuniunei
       composiţie:  6  klg.  carbonat  de  sodă,  1  litru   30  grm.  şi  salol  3  grm.  Ne  ungem  de  2  ori   de  înfrumseţare  din  S.-Sebeş  cor.  25'—.
       amoniac  şi  */*  gram  metyl  violet.  Acestea  pe  zi  pe  părţile  bolnave. Exema  va  dispărea   Dividendă  s’a  fixat  cu  9%  =   cor.  9
     ' le  putem  cumpăra  din  ori-ce  droguerie.  repede.                                  de  cupon.
   1   2   3   4   5   6   7   8