Page 4 - Bunul_Econom_1903_19
P. 4
Pag. 4 , __________ ____________ B U N U L E C O fid M Nr. 19
PENTRU MESERIAŞI L u m in a cea m a i bună p en tru ochi. P e n t r u f e e o n o m i
Un medic dela spitalul de ochi din
Cleiu de lipit spărturile la vasele de Paris recomândă ca lumină artificială în ur Arii fără lut.
lemn. După-cum se ştie, vasele de lemn şi mătoarea ordine : lampa cu petrol, apoi elec Ariile făcute cu lut au neajunsul, că
îndeosebi buţile, butoaiele, vedrele şi alte tricitatea, uleiul, urmează luminări'e ear gazul ori-cât de îngrijită ar fi, totuşi ereapâ şi se
lucruri, capătă uneori crepături şi găurele. aerian ocupă locul din urmă, ca cel m ii cojeşte uşor, şi este deci supusă da dese re
Un cleiu foarte trainic dobândim, dacă topim dăunător pentru ochi. Petrolul, este un mijloc paraturi. O ariei a cărei vârtoşime se apropie
împreună într’un vas, pe cărbuni aprinşi şi a^ bun de a ilumina şi are şi acel bun, că este celei de peatră, se face în următorul mod:
nume: 6 părţi unsoare de porc (untură), 4 eftin şi se, poate procura ori tinde. L hectolitru var ars să stinge, însă numai,
păr ţi sat e şi, 3 şi jum- părţi ceară, adăugând cu puţină apă, aşa ca să remâe ca un praf
în urmă 4 părţi cenuşe cernută, de fag.
P a rfu n iu ri efiine. mărunt, apoi se amestecă bine cu 1 hec-
Cleiul astfel preparat, se aplică în stare caldă. tol tru nisip spălat şi 16 hectolitri cen uşe de
Prisosul se păstrează la un loc uscat, într’o Se amestecă 10 grame esenţă de San- cărbuni de peatră [de pământ J; se adaugă
sticlă sau altceva. Pentru a-1 putea între tal cu 200 grm. Aleohol de 80°. în fine şi ceva apă şi sânge de bou până-ce
buinţa, ajunge să-l încălz m mai întâiu. Crepă- Altul: Esenţă de Bergamot 10 grame d:vme ca un aluat moale. Acest aluat se
turile se pot astupa şi cu un amestec din se adaugă la 200 grame Aleohol de 80°. întinde pe arie într’o grosime de 20—25
2 părţi său, tot atâta ceară şi o parte praf centimetri şi se netezeşte cu un netezitor
de marmură. La crepâturile mai mici se (drişcă) ca al zidarilor. După-ce s'a uscat,
poate aplica chiar şi numai său, care se eea-ce durează cam vre-o opt zile, se unge
presară cu ciment mărunt, sau cu cenuşe. pentru femei. pe deasupra de câte va ori cu păcură.
*
Lemn care nu se aprinde (incombus Forme ciudate la bostani.
Cum scoatem pete de rugină din rufe ?
tibil). Este imposibil de a preveni cu desă Pentru a face ca bostanii (dovlecii) sau
vârşire distrugerea prin foc mare a lemnului Rufele pătate de rugină trebue să le şi pepenii se capete diferite forme, îi vâ
sau" altor materii preparate cu diferite săruri spălăm mai întâiu ca de obiceiu, însă foarte râm, până-ce sunt încă mici în sticle de di
în scopul de a nu fi arse în foc. Cu toate bine. După aceea încălzim un fer de călcat ferite forme' şi îi lăsăm se crească acolo mai
acestea este pos'bil de a pune pedecă fo şi îl punem cu latul [talpa] în sus, - pe care: departe până-ce o umple şi iau forma lor.
Când s au copt, spargem sticla pentru a lua
cului în cele mai multe caşuri de a se în aşezăm o cârpă udă. Imediat se va forma bostanii. .
tinde, dacă s’a acoperit cu substanţe cari nu vapori de apă. Pe această cârpă ce scoate
se distrug prin fcc, fiind-câ lemnul astfel din ea aburi, punem rufa pătată de rugină Şoarecii şi untul proaspăt natural şi cel
îmbrăcat chiar dacă ar arde, el nu arde cu şi cu degetul luăm puţin acid o «calic (KJeesaiz) falsificat.
flacără şi scîntei şi focul nu se transmite la în praf şi punem din el de mai multe ori
Profesorul Mac-Coy în Princeton [Ame-
alt punct. Deci a face un lemn, o stofă, o pe pată. Vom vedea că aceasta va dispărea rica-de-nord] are un laborator pentru cer
hârtie etc. incombustibil, adecă care nu arde, încetul cu încetul. • După aceea mai spălăm cetarea de ale mâncărilor. Intr’o zi i-se
nu va să z că altceva decât că aceste ma odată rufa cu. apă şi săpun. Tot asemenea aduce 10 probe de unt proaspăt, ca să le
terii resistă la un foc mic fără a fi nimicite ; se va proceda la scoaterea petelor de cer cerceteze dacă nu sunt fals ficate cu marga-
rină. In dimineaţa următoare găsi opt din
ear’ la un foc mare ele arzând fără flacără neală sau de rugina aceea-ce lasă de multe aceste probe mâncate din ele de cătrâ şoa
opresc focul de a se lăţ:. ori clorul când se întrebuinţează !a spălat. reci, cari erau prin laborator, ear' două erau
Sunt o mulţime de amestecuri, prin * neatinse. La cercetarea probelor cele opt d n
care au mâncat şoarecii era untul curat, ear
care se poate face lemnul incombustibil; Mâni albe frumoase. cele două probe rămase negustate conţineau
unul din cele mai întrebuinţate tste urmă margarină. Observând aceasta profesorul
Pentru-ca se facem pelea de pe mâni
torul: sulfat de amoniac curat 8 kgr,. car nostru a continuat anume încercări le lui cu
albă şi frumoasă, amestecăm zamă de lămâe
bonat de amoniac 21/a kgr., acid boric 3 şoarecii şi a constatat, că ei nici odată nu
kgr., borax curat 2 kgr., amidon [scrobealâ] cu ceva sare şi ne spălăm cu ea, lăsând ca atingeau untul falsificat.
această zamă *să se usuce pe mâni fără a o
2 kgr., apă 100 kgr. Acest amestec se poate
şterge jos.
întrebuinţa şi la stofă, hârtie ş. a. Se pune Udatul legumelor şi a florilor.
lemnul sau stofa în amestecul acesta, ca se
Udatul legumelor şi a florilor merită
pătrundă bine în 1 1 şi în urmă se pune Ia Advocatul poporului. mult mai multă luare aminte decât i-se dă
uscat. Dacă e stofă săU hârtie ele se calcă în realitate. Prima greşală, care se face este
ca şi după o spălătură. că se udă prea des şi prea puţin, astfel că
P entru a fi p r im it ca gendarm numai suprafaţa pământului se udă, ear’ râ-
decinele plantelor nu primesc apă de loc.
trebue să ne adresăm verbal sau în scris, Foile plantelor deşi au la vedere o înfăţo-
la comanda cercuală a gendarmeriei. La ce
M edicul casei. rere se adaugă cartea de serviciu militar, şare frumoasă îh urma udatului în toate zi
lele, totuşi plantele nu înaintează în creştere.
atestatul de moralitate şi dacă doritorul de Cine doreşte ca plantele lui, ce cultivă
P om adă contra căderii părului. a intra în gendarmerie este minoren, şi în se prospereze, trebue să Ie ude cel puţin
voirea păriţnilor sau ţutorului respectivului odată pe săptămână, aşa ca apa se pătrundă
O pomadâ excelentă, care împedecă până la rădăcină; celelalte udături pot fi
[Art. de lege II. din 1881. îndrumările pen
căderea prea titiipurie a părului, se face în făcute şi mai pe deasupra. înainte de a uda
tru organisarea gendarmeriei §§ 18 şi 19]. temein'c este bine a se săpa puţin pămân
următorul mod: de!a apotecă cumpăram bal tul în jurul plantelor. Acest lucru se va face
sam negru de Peron 20 grm., acetat de ori de câte-ori pământul va prinde o scoarţă
plumb cristalisat 5 grm., tinctură de canta- Z iu a de pertractare judecăto pe deasupra din causa udatului. La apa de
ride 2 grm., tinctură de girofle 20 picături rească, ba chiar şi ora şi minuta trebue udat putem adăoga, ca să îngraşe pământul
şi tinctură de cattelle 20 picături. Luăm apoi păzită cu îngrijire. Absentarea dela termenul şi ceva urină dela vite. Vom pune,insă tot
50 grm. aleohol (spirt) foarte bun şi 300 defipt poate aduce perderea causei. (Art. de deauna câte puţin şi nu mai când timpul
grm. măduvă proaspătă de vacă. Amestecăm lege XVIII. §§. 50, 128 din 1893. — Art. este răcoros şi ploios. Când domneşte căl
dură mare şi secetă, plantele în acest cas
toate acestea bine laolaltă şi ungem în toate de lege LIV. §. 111 din 1868). ar putea arde şi prin urmare în loc se pros
sările părţile unde cade părul. pereze, se usucă. ...
