Page 2 - Bunul_Econom_1903_27
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 27
Pentru ce dar am nisui, ca copii Brânca şi cufareala porcului.
Comercial şi industria sunt Yiitornl. noştri să înveţe numai carte ?
Nu vedeţi, că neputendu-i învăţă Porcii au mai multe boaie şi unele din
cât trebue, rămân nişte oameni stricaţi, ele se cam aseamănă, aşa că se pot deosebi
A Acum, că învăţământului i-s’a pus
fără nici un viitor? cu oare-care greutate. Aici însă, vom spune
capăt în toate şcoalele pe un timp mai câte-va cuvinte numai despre două doale.
Credem că nu-i aceasta dorinţa şi
scurt sau mai îndelungat (acesta din Cea dintâiu boalâ se chiamă: . Brâncă
ţinta celor-ce au copii.
urmă mai ales la sate) şi copiii s’au tnfecţioasă.
reîntors la vetrele părinţeşti, pentru a Să-i dăm mai ales prin fabrici şi Boala asta, ţine 3—4 zile, insă sau vă
se recrea, ca la reînceperea lui să-’l prin ateliere mari, de unde cu mult zut porci murind şi în mai puţin de 24 de
continue cu noue puteri, datori sunt profit vor eşi meşteşugari iscusiţi, aşa, ceasuri.
părinţii ca şă se gândească ce direcţie că cu câţiva ani într’un atelier ori fa Porcul bolnav e foarte trist, stă culcat
să dee pe viitor copiilor lor, îndrumân- brică, se vor putea hrăni singuri; prin în coteţ, sau afară într’un loc retras; ochii
du-i pe calea cea bună. Această cale muncă şi economie vor ajunge oameni închişi şi pare că ar dormita mereu, nu mă
nâncă nimic, are căldură foarte mare (uneori
este cea a meseriilor şi comerciului. cu trecere, independenţi, oameni folo se poate găsi cu termometrul chiar 43 de
Ea este cea mai nimerită ce se poate sitori şi lor şi ţerii şi se vor bucura şi grade), uneori scârţie din dinţi, geme şi nu
da în timpul de faţă unui copil, căpi ei şi părinţii lor de posiţiunea (starea) se scoală. Mai toţi au vărsături, se umflă la
dacă astăzi deja slujbele publice şi de câştigată şi vor fi mulţumiţi şi unii şi gât, nu se baligă sau se baligă tare; dacă-1
stat se ocupă cu greutate, apoi pe vre alţii de direcţiunea ce li-s’a dat. silim să se scoale, porcul abia merge şi une
ori se observă că picioarele dinapoi par’câ
mea când copiii noştri vor fi mari, func Decât a-i face practicanţi pe la
ar fi paralisate (moarte, amorţite).
ţiunile nu se vor da atunci decât celor autorităţi, postulanţi de slujbe, ca, după
Dacă-1 punem jos şi observăm burta
cu deplină maturitate, celor cari vor fi 3—4 ani să ajungă la o plată de 25
porcului, atunci o să vedem o mulţime de
învăţat carte 15 şi 16 ani, şi zău că până 30 fl. pe lună, cu care să stea pete roşii, care apoi se închid la coloare şi
nu-’i dă mâna ori-cui a susţinea un co cine ştie cât, să trăiască în miserie şi în urmă de tot, se fac albăstrui-vinete, aşa
pil atâta timp la învăţătură, şi apoi de mute-ori să nu aibă existenţa zilnică, că aproape toată burta porcului, are coloarea
chiar dacă ar învăţa atâta timp, ce fo mai ales când sunt daţi afară din slujbe, asta vânătă; porcul devine tot mai trist, în
cepe a se băliga subţire, căldura scade şi
los are ? de o miie de ori mai bine să daţi bă
porcul moare; unii dintre porci însâ, îşi re
Nu vedem cum sunt slujbele? As ieţii la meserii , şi comerciu, de unde vin încet-încet şi scapă de moarte, dar’ rare ori.
tăzi eşti în funcţiune şi mâne-poimâne vor eşi oameni cu meşteşug, cu viitor Doctorii pentru boala asta sunt multe,
rămâi pe din afară. asigurat, cu speranţa ca prin munca lor dar’ mai toate nu sunt de folos; singurul
Câţi comercianţi şi meseriaşi pur- să ajungă oameni bogaţi, ştiut fiind, că lucru care se poate fade la ţară este să se
din slujbă nu si) face bogăţie, ba de tragă spânz înlăuntrul pulpelor şi să spue la
tându-se cinstit şi muncind fără preget,
multe-ori, onoare excepţiunilor, lăcomin- primărie Ca să vină veterinarul, altfel, boala
n’au ajuns oameni de considerare (luaţi se întinde repede şi o turrnă întreagă de
du-te, ajungi la puşcărie.
în seamă), şi cu vază, ocupând până şi porci sau porcii din aproape un sat întreg
funcţiunile cele mai înalte dintr’o ţară? sunt perduţi.
F O I T A De sigur una din cele două 7ete Şi cum îl vedea Şi Manole zece,
şt
tinere din ilustraţiunea noastră are Domnul îi zicea: Care-i şi întrece.
să comunice logodnicului ei ceva .Mândre ciobănaş
Scriitorul public — foarte important şi suntem siguri Din fluer doinaş! «Iată zidul meul
Aici aleg eu
că corespondentul îşi va îndeplini
Pe Argeş în sus
de pe stradele Romei. Loc de mănăstire
conştienţios importanta misiune. Cu turma te-ai dus,
Şi de pomenire.
Pe Argeş în jos
(Vezi ilustraţiunea). Deci voi, meşteri mari,
Cu turma ai fost.
Calfe de zidari.
Una din figurile caracteristice Mănăstirea A rgeşului Nu cumv-ai văzut
ale vieţii italiene ce se desfăşoară Pe unde-ai trecut Zi, noapte siliţi
prin stradele oraşelor mar*, este i. Un zid părăsit Lucrul de-1 porniţi
şi scriitorul public. Şi neisprăvit Ca să-mi ridicaţi,
Pe Argeş în jos, Aici să mi duraţi
Cu mescioara lui scundă, cu Pe un mal frumos, La loc de grindiş Mănăstire naltă
umbrela întinsă pentru a se apăra Negru Vodă trece Prin verde-aluniş ?« Cum n’a mai fost altă.
contra arşiţei soarelui, cu ochelarii Cu tovarăşi zece: »Ba, Doamne-am văzut Că v’oiu da averi,
pe nas, cu pana după ureche, cu Nouă meşteri mari, Pe unde-am trecut V’oiu face boeri,
hârtie şi cerneală înaintea sa şi cu Calfe de zidari, Un zid părăsit Ear’ de nu, apoi
privirea gravă a omului conştiu de Si Manole zece, Şi neisprăvit. Vă zidesc pe voi
importanţa proprie, aşteaptă să-i Care-i si întrece. Cânii cum îl văd Vă zidesc de vii
vie muşterii, mai ales mueri şi fete, Merg cu toţi pe cale La el se reped Chiar în temelii!
care neştiind înseşi scrie, se folo- Să aleagă-’n vale Şi latrâ-a pustiu
sesc de cunoştinţele lui în această Loc de mănăstire Şi urlă-a morţiu«. II.
mâestrie. Şi de pomenire. ‘ Cum îl auzea, Meşterii grăbea,
Câte taine ale inimilor cu Domnu ’nveselea Sforile-’ntindea,
deosebire a celor tinere nu se des- Iată cum mergea Şi se îndrepta, Locul măsura,
vălesc înaintea bătrânului scriitor, Că ’n drum se ’ntâlnea Spre zid apuca Şanţuri largi săpa
cerându-i-se a pune gândirile şi C’un biet ciobănaş Cu nouă zidari, Şi mereu lucra,
dorinţele lor înflăcărate pe hârtie. Din fluer doinaş. Nouă meşteri mari, Zidul ridica.
