Page 4 - Bunul_Econom_1903_27
P. 4
Pag- *■ B U N U L E C O N O M Nr. 27
ia atâta brânză proaspătă câtă făină s’a pus
Medicul casei. în aluat şi se amestecă cu puţină făină şi cu
ou; 6—8 ouă şi spuma dălâ 3—4 albuşuri
A sudatul picioarelor. Pe apă şi sub apă. sunt de ajuns la un kfgr. brânză.
Astfel gătită umplutura se frământă
Din cause încă necunoscute multe per Lasă, dacă nu s’a săturat Ion de scaldă,
soane asudă cu deosebire la tălpi extraordi zise George prietenilor sei, cu cari eşise la bine şi se pune pe, ea pe fiecare bucată de
aluat întinsă şi unsă cu unt topit, apoi se
nar de mult. Sudoarea aceasta, deosebit de păşune cu vitele. dau marginile aluatului peste brânză astfel
simţul neplăcut de umezală, mai produce — Cum aş?? întrebară mai mulţi ca să nu se mai vadă brânza decât în mijlo
dacă se descompune un miros de nesuferit deodată. cul plăcintioarei; plăcintele astfel gătite se
şi face, ca pelea în astfel de locuri se devie — Bine, răspunse George şi mie îmi coc Intr’o tavă, unsă cu unt în cuptor nu
foarte simţitoare şi predispusă la înflamaţiuni. place scalda şi şi eu ştiu înota, dar' Ion în prea taie ars, aşezate astfel ca să nu se li
La curarisirea acestei boli, curăţenia cea mai trece chiar şi o raţă. înoată atât pe deasupra pească una de alta.
scrupuloasă joacă rolul principal. Ciorapii cât şi sub apă, făcând fel şi fel de întorsă
(rălţunii) trebue schimbaţi cât mai des şi turi. Una însă nu-’mi place de el, şi aceasta
anume iarna odată şi vara de mai multe ori este, că se scadă întotdeauna gol, cum l'a P e n t r u E conomi
pe zi. Ciorapii odată folosiţi vor fi spălaţi cu lăsat D-zeu.
săpun nu numai uscaţi de sudoare. Se mai — Ioane, Ioane, i-am zis adeseori, eşti Nutreţ verde timpuriu.
Se samănă toamna după recolta cerea
recomandă pe Iftngă băi reci de picioare pu deja copil mare, nu-’ţi mai şede să te scalzi lelor de toamnă sau rapiţă de toamnă în mi
nând în apă cftte-va picături de creolină şi aşa gol, uite că ai 18 ani. riştea întoarsă, tnfoiu incarnat, sau se poaţe
presărarea în ciorap de aşa numitul »praf — Nu sunt aşa ruşinos ca tine, răs sâmăna şi între cucuruz Introducând în pă
contra năduşelei (Schweispulver). care constă pundea el, şi se scălda mai departe. mânt sămânţa cu sapa. fa aceeaşi toamnă
din acid salicilic, scrobeală şi său şi care îl — Leâgă-ţi cel puţin un şorţ dinainte. dacă acest trifoiu e tare desvoltat, trebue
putem procura din ori-ce apotecă. — Acela-i pentru fete; mie numai âşa păscut sau cosit, însă nu in faţa pământului
Prin întrebuinţarea acestor mijloace răul îmi cade bine scalda. ci mai sus. In primăvara următoare trifoiul
incarnat se desvoaltă foarte repede, aşa ci
de regulă va dispărea şi boala va deveni — Bine, da ştii că au bătut tobă, că avem timp să-’l cosim odată şi ne dă o re
suportabilă. In cas se nu folosească, va fi bine nu-i permis să se scalde nirne fără vestminte! coltă foarte mare, putând, ca după el se măi
a ne adresa unui medic, care va prescrie —>" Pentru aceea avem tObaş, să bată sămănăm orz, napi de nutreţ etc. Putem să-
cele necesare. toba. măna trifoiul incarnat şi primăvara, însă nu
Dar’ cel puţin dacă nu te-ai scălda tot mai de nevoe şt anume când trifoiul roşu ar
fi perit peste iarnă. In acest cas 11 sămănăm
Cura cu tter. aici lângă pod, pe unde trece lumea cea' în o cereală de primăvară.
multă.
Zărul nu este altceva decât lapte căreia
— Bine, bine, dar- vezi Că de pe pod Alungarea gărgăriţelor din magaziile de grău.
s’a extras caşul. Cura cu zăr este recoman
sar eu mai bine în apă.
dabilă la scrofule, la începutul de tubercu- In unele părţi ale Germaniei se folo
— Dymineca trecută ne-am scăldat de nou seşte un mijloc pe cât de eftin pe atât de
losă, reumatism, pod agr a şi constipaţie. Odată
Ia acel loc şi el tot aşa gol; numai ce văd sigur pentru a alunga gărgăriţele de prin
cu această cură se recomandă a mânca multă
că înoată pe puteri cătră ţărm, gâfâind de magaziile de grâne (hambare), care constă
carne, cu deosebire carne de viţel cu adaus în aceea, că prin lunile Iunie—Iulie se pune
ostenit.
de cartofi, urez, morcovi etc. în magaziile deşertate de grâne un strat, ca
— Ce e, îl întrebai ? Ce ţi-s’a întâmplat ?
Este oprit a face cură cu zăr celor-ce de 1 metru fân proaspăt, care se lasă acolo
— Lasă-mă în pace! Bine era dacă te până în Octomvrie. Mirosul fânului proaspet
sufere de catar cronic de stomac şi de intes-
ascultam; căci cum stăm lângă pod, doi alungă gărgăriţele, fără a se mai întoarce
tiune (maţe).
gendarmi cari treceau pe-acolo şi m’au văzut in curând -
Să bea zilnic 200—1000 grame (*/j—1
gol, mi-au luat hainele şi le-au dus la casa
litru) zăr la zi. Furnicile In cosituri.
comunală. Furnicile devin de multe ori foarte su
— Adevărat că aşa e. Şi eu am văzut părătoare pe cositurile noastre prin aceea, că ri
PENTRU MESERIAŞI gendarmii. Ce să facem acum? Am trimis pe dică furnicare, care sunt totdeauna o pedecâ
9 la cositul erbei. Putem să facem ca ele să
fratele seu mai mic, care încă se scălda cu
se împrăştie prin aceea, că le neliniştim me
Păstrarea fu n iilo r. 0 funie poate noi, acasă, de i-a adus alte haine. Văzându-se reu în cuiburile lor, scormonind şi împrâş-
dura de 2-—3 ori atâta dacă procedem cu ele îmbrăcat, s’a jurat că mai mult gol nu se tirid furnicarele lor în restimpuri cât de dese.
în următorul mod: Topim peatră vânătă câte va scălda. Dar’ a fost prea târziu, căci Ia
20 grame la 1 litru apă şi punem frânghiile primărie i-au cunoscut hainele şi astfel ci- Contra păduchilor de pe pomii noştri.
încă noue să stea patru zile în această solu- tându-1 naintea birăului, l'au pedepsit cu 8 Pentru a nimici păduchii pomilor avem
ţiune. După-ce s'au uscat iarăşi frânghiile le zile arest, pentru-că: numai un singur mijloc, adecă stropirea po
punem din nou în o zamă făcută din săpun »Cine se scaldă gol lângă loc umblat| milor cu o zamă de tutun (tăbac), ferbând 1
ordinar câte 100 grame la 1 litru apă, unde se pedepseşte cu 8 zile închisoare*. (Art. de klgr. tutun de cel mai ordinar în 8—10 litri
apă. Cu această leşie stropim pomii mai mă
le lăsăm să stee ca 1/2 zi. Frânghiile astfel lege LX. §.’83 din 1879).
runţi cu o stropitoare de grădină, ear’ cei
preparate nu vor fi roase de şoareci nici nu mai mari cu o stropitoare, ce se foloseşte şi
putrezesc uşor. Peatra vânătă fiind otrăvi în vii contra manei (Peronospora) viţelor de
toare, frânghiile preparate cu aceasta nu le pentru femei. viie. Efectul va fi imediat; nu trebue însă se
vom folosi pentru fântâni. întrelăsăm a stropi în curând după aceasta
şi cu apă curată, ca leşia de tutun se fie spă
lată de pe frunze. Stropitul cu leşie de tutun
Plăcintă cu brânză.
Cleiu pentru lip it pele. La 3 klgr. îl vom face totdeauna pe un timp noros sau
cleiu bun de oase adaugem 1 klgr. oţet cu Pentru plăcintă cu brânză aluatul se seară şi nici de cum pe timp cu soare.
rat şi 1 klgr. apă şi le ferbem bine laolaltă; face cu puţin ou; la un kilogram făină un ou e
Buţile în oare a fost vin de poame,
în decursul ferberii mai adaugem x/xo klgr. de ajuns; se pune puţin unt, sarea trebui le putem folosi fără teamă şi pentru vin de'
cleiu de morun. Cleiu de morun putem pune toare şi Să frământă cu apă căldicică. După- struguri, dacă vinul de poame nu a fost acru.
şi mai mult, căci cu atât mai bună să face ce S’a făcut aluatul, se împarte în atâtea bu In acest cas le opărim mai întâiu cu apă fer-
materia de lipit. După lipire, părţile curelei căţi câte plăcinte voeşte cine-va, se întind binte şi după-ce s’au svântat le afumăm cu
pucioasă. Mirosul şi gustul de poame se perde
se calcă cu un fer cald. bucăţile groase ca de un deget mic sau şi
de grabă. ________ _
mai subţiri, după plac. Pentru umplutură se
