Page 1 - Bunul_Econom_1903_29
P. 1

Anal  IV.                                    Orăştie,  26  Iulie  n.  1903.                                        Nr.  29














                    REY1STÂ  PENTRU  AGRICULTURA,  1NDUSŢRIE  Şl  C0MERC1U

        ORGAN  AL:  „Renninnii  Economice  din  OrAştie“  şi  „Reuniunii  române de  agricultura  din comitatul  Sibiinlni“.

                     A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
        Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumStafe  an  2  cor.  (1  fl.)                         se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
                 Pentru  R o m â n ia   lă   Ici  pe  an.  în  flecare  Duminecă                  Abonamentele  şt  inserţiunile  se  plătesc  înainte.
            C-TUL  CA SEI  DE  PĂ ST R A R E   PO ŞTA LE   Nr.  100*5.                             C*TUL  CASEI  DE  PĂSTRARE  POŞTALE  Nr.  10025.

        Asigaraţi-Ye recoltele contra incendiului.  ore  cerşi tor  la  casele  noastre  proprii.   trage  un  folos  de  nepreţuit.  » Asigura-
                                                    Plânsetele, vaetele şi  învinuirile  reciproce   ţi-ve.U  Ce  însemnează  aceste  cuvinte?
             Nenumărate  sunt  nenorocirile,  ce  nu  folosesc  nimica.  Din  mormanul  de      S mt  adecă  anume  societăţi,  care  dis­
        dau  peste  om.  Şi  mai dureros  ne aitng,  cenuşe  nu  rasar  la  loc  clădirile,  recol­  pun  de  mari capitaluri şi care  în  schim­
        când  ştim,  că şi  noi                                                                                     bul  unei  taxe,  nu­
        am  contribuit la ivi­                                                                                      mite  premii,  iau  a-
       rea  lor  sau  nu  am                                                                                        supra  lor  risicul,  a-
        făcut  nimica,  ca  să                                                                                      decă  pericolul  in-
       le înlăturăm  la  timp                                                                                       cend ului, aşa că dacă
       din calea lor.                                                                                               obiectul  asigurat ar­
           Economul  mun­                                                                                           de,  atunci  societa­
       ceşte din greu  toată                                                                                        tea  de  asigurare  re-
       primăvara  şi  vara                                                                                          bonifică proprietaru­
       pentru  a-’şi  strînge                                                                                       lui  paguba  causată.
       toamna  roada  mun-                                                                                          Afară  de  acest  fel
       cei  sale de peste an.                                                                                       de  asigurare  sunt şi
       îşi  culege  recolta  şi                                                                                     asigurări  contra  pa­
       o adăposteşte. Inima                                                                                         gubelor  causate  de
       K-se  înveseleşte  şi                                                                                        grindină,  pentru  ca­
       priveşte cu încredere                                                                                        şuri  de  moarte,  la
       în  viitor,  căci  hrana                                                                                     care  societatea  plă­
       şi  cele trebuincioase                                                                                       teşte  moştenitorilor
       sunt  asigurate  până                                                                                        reposatului,  care  a
       la  viitoarea  recoltă,                                                                                      fost asigurat, o  anu­
       ba  îi  mai  rămâne şi                                                                                       mită  sumă,  după-,
       ceva  prisos,  care  îl                                                                                      cum  a  tost  conve­
       poate preface în bani:                                                                                       nit  înainte,  etc.  etc.
       •bani  albi  pentru                                                                                          Premiile  ce  trebue
       zile  negre«.                                                                                                se se plătească,  sunt
           Dar’ nu se petrec                                                                                        mai,  mari  sau  mai
       lucrurile  totdeauna                                                                                         mici  după  valoarea
       aşa neted.  Din nebă­                                                                                        obiectului  asigurat,
       gare  de  seamă,  din                                                                                        sau  pentru  asigură­
       o  ţigare  cu  chibrit                                                                                       rile  pe  vieaţă  după
       (lemnuş) încă nestin­                                                                                        suma  şi  etatea  asi­
       se  şi  aruncate  la  o                                                                                      guratului.
       parte  poate  lua  foc                                                                                          Aceste  societăţi
       clâile  cu fen;  copiii,                                                                                     de  asigurare sunt  o
       din  joc,  pot  pune                                                                                         adevărată binefacere
       ioc  într’un  moment                                                                                         pentru  omenime.  Şi
       in  lipsă  de  supra-                                                                                        nici  un  proprietar
      veghiere, casei, şurei,                                                                                       de  case  etc.  nu  ar
      grajdurilor  şi  ham­                                                                                         trebui  se  întrelase a
      barelor;  un  trăsnet  poate  prne  în  flă­  tele  adunate  etc.  distruse  de  facăra   se  folosi  de  ele.  Jertfă ce  o aduce  eco­
      cări  toate  acaretele  noastre,  şi  astfel   mistuitoare.  Răsare  însă  o  învăţătură   nomul  în  fiecare  an,  cu  deosebire  pen­
      din  om cu stare, putem deveni îh  câteva    din  care  cel  ţăgubit  şi  vecinii  lui  ţot  tru  asigurarea  recoltelor  sale  L contra
   1   2   3   4   5   6