Page 3 - Bunul_Econom_1903_29
P. 3
Nr. 29 BUNUL ECONOM Pag- 3
Dreptul de vot pentru femeile răchită etc. Prin urmare vedem că Domeniul tura acestei plante cu ogor de toamnă ş
din Australia. Un cas unic în felul Coroanei Gherghiţa este în adevăr un dome după anume principii. La început statul a
seu s’a petrecut în Australia, ca şi-care niu agricol bine înzestrat cu tot ce trebue pentru găsit o împotrivire, dar’ necedând, ţăranii au
altul nu mai obvine în istoria lumii a atinge scopul urmărit de a servi ca fermă fost nevoiţi să ia pământuri în aceste condi-
In Australia sunt adecă 850.000 femei model. ţiuni. Resultatele pe care le-au obţinut în
cari au dreptul de alegator şi prin A doua parte a întrunirii s'a consacrat urmă le-au dovedit, că statul le-a voit binele,
urmare sunt egal îndreptăţite, în acest discuţiunei punctelor stabilite prin program. căci ţăranii s’au învoit anul următor fără a
punct de vedere, cu bărbaţii. Primul punct discutat este acela al ogorului mai face nici o obiecţiune.
sterp. S’a adoptat în această privinţă părerea, O altă chestiune discutată a fost aceea
I
deja resolvată de mai mulţi ani de ştiinţă, de a se şti ce rasă de vite şi în special de
întrunirile că ogorul sterp poate fi înlocuit cu succes cu cari este bună de adoptat pentru diferite tre
dela Domeniul Coroanei a României. cultura plantelor păstăioase ca: Măzărichea, buinţe. S’a ajuns la conclusiunea, că pentru
tritoiul, luţerna, mazerea, bobul etc., alegân- serviciile grele trebue să recurgem la rasele
du-se acea plantă, care reuşeşte mai bine în Pinzgau, Ardennes sau Percheron; ear’ pen
Intre alte multe disposiţiuni bune luate localitate. tru serviciile uşoare cele mai bune rase sunt
de administraţia centrală a Domeniului Co Este în adevăr constatat de ştiinţă, că arabe şi anglo-arabe.
roanei, este şi aceea, ca tn fiecare an şefii
aceste plante nu numai că nu sărăcesc pă In fine dl Er. Medianu, şeful regiei Do
diferitelor domenii ale Coroanei să se adune
mântul, dar’ din contră îl îmbogăţesc în ma meniului Gherghiţa, arată resultatele obţinute
la un domeniu spre a discuta diferite ches
terii azotoase prin rădăcinile lor care rămân cu nutriţiunea vacilor în vederea producerii
tiuni economice.
în urmă. laptelui. Să ştie că în această privinţă hrana
Anul acesta întrunirea a avut loc în zi
A doua chestiune a fost aceea, de a se şi cu deosebire bogăţia hranei în apă contri-
lele de 7, 8 şi 9 Iunie la Domeniul Gherghiţa.
şti ce măsuri să se ia pentru întinderea cul- bue la sporirea secreţiunei laptelui. Prin ex
Aceste întruniri sunt de mare folos pen
turei nutreţurilor de ţăran. Conclusiunea a- perienţele ce le-a făcut, a confirmat odată
tru bunul mers al unei administraţiuni mari,
doptată a fost ca să se ebnstrîngă locuitorii mai mult acest principiu.
ca aceea a Domeniului Coroanei, căci fiecare
la cultura nutreţurilor leguminoase şi aceasta
din asistenţi face ca să zicem astfel un stu D-sa a încercat pentru nutrirea vacilor
să se facă prin contractele de învoială. diferite alimente ca: uruială de orz, de ovăs,
diu critic al Domeniului pe care îl visiteazâ
şi face un termen de comparaţiune cu Do Şi noi suntem de părerea, că numai de porumb, tărlţe şi turte de in şi rapiţă.
meniul pe care-’l conduce. forţând puţin lucrurile cu ţăranul, îl putem Apoi fân natural, borceag, trifoiu, lucernă,
Prima parte a întrunirii a fost visitarea determina pe acesta să apuce calea progre precum şi sfeclă. Nu toate aceste alimente au
peste tot a Domeniului Gherghiţa. Din punc sului, căci prin sfaturi cu greu se poate a- aceeaşi influenţă asupra secreţiunei laptelui.
tul de vedere al culturilor acest domeniu junge vre-un resultat. Unele, cari la analisa chemică s’ar părea foarte
credem că este unul din cele mai complexe, Principiul de a se obliga ţăranii prin nutritive, pentru-că conţin cantităţi mari de
dacă nu cel mai complex. In afară de cultu contracte să introducă cultura nutreţurilor substanţe azotoase, nu sporesc laptele în ra
rile agricole bine făcute, Domeniul Gherghiţa artificiale, nu credem însă că va fi admis de port cu bogăţia lor, aşa că unele ca uruiala
se ocupi cu experimentarea hameiului, a inu cât de stat, Domeniul Coroanei şi proprie de porumb, turtele de in şi rapiţă, predispun
lui, cu cultura viiei, a pomilor, cu cultura al tarii care doresc prosperitatea localităţii lor. vitele la îngrăşare; ear’ uruiala de orz şi ovăs,
binelor şi cu creşterea vitelor în vederea pro. Arendaşul nu va pune ţăranului o obliga păşunele complectate cu alte nutreţuri artifi
ducţignei forţei metrice şi a producţiunei ţiune care i-ar putea micşora venitul. Trebue ciale verzi, sporesc cantitatea de lapte.
laptelui. să menţionăm aci, că Statul a încercat acest De asemenea sfecla, în combinaţie cu
Domeniul mai are o fabriaă de oale; sistem cu ţăranii de pe ferma model Studina fân natural, măzăriche sau trifoiu cu lucernă,
un atelier de fringhii, unul de împletituri de în cultura porumbului, obligându-i a face cul sporesc secreţiunea laptelui, calitatea laptelui
acela, că tot nărodul de jos să frământa şi acelea, nici cocoş nu cânta, nici câne nu lătra, poate-ţi dam drumul să te duci, dar’ aşa...
juca de-'şi sfărîma picioarele. pai’câ era pustiu. Horhotind de icî pe colea, lasă, stai, că te păstrez eu bine din toate.
numai, eacătă că se întâlneşte cu o fată fru Dacă a văzut el, flăcăul, aşa, a stat, că
Buuunl.. A mers el aşa, înainte, a mers
pănă nu s’a mai văzut de loc şi lumea a moasă, ca o zînă şi care avea doi ochi dulci n’avea încotro. (Va urma).
aşteptat trei zile la rădăcina mărului să vadă şi frumoşi ca doi luceferi. Fata cum îl vede
îl şi întreabă.
de nu cum-va vine înapoi ori de pică.
— Ihai, hail om pământean, ce cauţi C ă r t n r ă r e a s a .
Ei s’a suit, şi-a căutat de treabă şi s’a tu pe aicea ?
dus acolo la locul lui. Mergând el aşa, nu
— Ce să caut, ia împăratul m’a trimis . (Vezi ilustraţia).
mai ajunge la un loc, unde mărul cel minu
să-i aduc mere, că el e orb şi a aflat, de Cine n’a auzit de numele »cărturărese-
nat se desfăcea în trei ramuri: una la răsă
unde o fi aflat, că dacă s’o spăla cu ele, face lor«, cari întotdeauna sunt mai ales femei
rit, una la asfiinţit şi una la miază-noapte.
ear’ ochi, îi trece. bătrâne şi sărace, cari îşi agonisesc pânea
Pe care era s’apuce? Stă el atuncia pe loc
— Apoi de ce n’ai apucat încotro în- de pe o zi pe alta sfetind la cele cărţi şi
şi să uită aşa în sus. Uităndu-se pe ramura
gălbinea şi ai apucat încoace? Gândit-ai, dând tinerilor „de noroc“. Un îndrăgostit sau
cea dela miază-noapte, vede înverzind; ui-
poate, că ai să dai de flori, dacă ai văzut, îndrăgostită de câte-ori nu aleargă la ele să
tându-se pe cea dela sfinţit, vede îngălbe
că înălbeşte? le spună viitorul. Asemenea oamenii din po
nind; uit&ndu-se pe cea dela răsărit, vede
înălbind. La grea cumpănă era el acum; pe — Am greşit şi eu, dar’ mă duc por, cari au dat de ceva pagubă făcută de
care s’apuce să nu greşască drumul? Dacă înapoi. cătră oameni, ca să li-se spună cine a fost
a văzut el şi-a văzut, n’a apucat nici pe cea — He nu, de aicea nu ţi-se mai dă făptuitorul. Ba chiar şi pentru morburi ţă
dela miază-noapte, nici pe cea dela asfinţit, drumul. ranii aleargă la cărturârese, cari apoi la rîn-
şi a apucat să meargă pe cea dela răsărit, — Apoi de ce să nu mi-se dea? dul lor le îndrugă câte verzi şi uscate, de
parte însă de a şti ceva temeinic. O astfel
lntr*acolo încotro vedea că înălbeşte. Tot — De ce? stai să-ţi spun de ce: Eu
de cărturâreasă representă şi ilustraţia noas
mergând el aşa, numai eacătă că ajunge la sunt fata lui Domnu Oftaiu cel care umblă
tră de pe pagina primă.
nişte curţi, la nişte castele şi castelele celea cu afturi şi cu dureri prin lume şi acuma
erau mari, mari de tot şi albe şi curate cum îl aştept să vie acasă să şadă la masă; de-i
e laptele de alb şi de curat. Da In curţile fugi, te omoară. De era mai de vreme,
