Page 2 - Bunul_Econom_1903_29
P. 2
Pag- 2 _______________ _____________ BUNUL ECONOM Nr. 29
grindinei şi incendiului, este atât de (Italia) la 2 Martie 1810, şi este al şaselea Duminecă la 11 ore Kossuth şi
mică, încât recompensează cu prisos şi copil al contelui Ludovic Pecci. încă de co Justh apar pe balconul primăriei, în
pil mic el avea predisposiţii pentru poesie. piaţă, însoţiţi de preotul reformat local,
numai teama, că ea poate fi nimicită
In 1824, după-ce a stat în colegiul iesuiţilor Nagy Kâroiy, presidentul kossuthişti-
total în câteva minute, fără de a avea din Viterbo 6 ani, a trecut lâ colegiul roman lor locali.
vre-un ajutor, pe când cel-ce le-a asi din Roma. La 1830 a trecut la teologie la Acesta începe a vorbi.
gurat contra acestor desastre, poate fi universitatea Gregoriană. La 1837, când încă
Abia îşi deschide înse gura, şi o
liniştit şi la cas de nenorocire ştie, că nu era sfinţit de preot, Papa Gregoriu XIII. furtună se naşte. M ii de inşi urlau,
nu ajunge la sapă de lemn. îl făcu prelat domestic, ear’ mai târziu îl huiduiau, suflau din trimbiţe şi flueriţe.
sfinţi. După aceea fu numit guvernor al pro
Preoţilor şi învăţătorilor le incumbă
vinciei Benedicti, apoi al provinciei Spoleto, Se născu apoi o încăerare, în care
datoria a lumina poporul şi în această ear’ la 1843 fu trimis ca nunţiu papal la rolul îl jucau bâtele, bricegele şi pumnii.
privinţă şi a-1 îndemna cu tot adinsul Bruxelles. La 1846 ajunSe episcpp în Perugia, Poliţia întrevine şi împrăştie pe tur
să-’şi asigure cel puţin recoltele; ba ear’ la 1877 fu numit de Papa Piu IX. ca- burători.
chiar a se face agenţi ai societăţilor de merlengo, cea mai înaltă treaptă după scaunul Dar nici unul dintre vorbitori nu
asigurare, un lucru ce nu se poate papal, după a cărui moarte, la 20 Februarie şi-a putut sfîrşi vorbirea, căci toţi au
1878, fu ales de papă cu 44 voturi din 60, fost huiduiţi.
taxa de incompatibil cu funcţiunea
ear’ la 3 Martie fu încoronât.
lor, fiindcă agentura acestora nu ră La sfxrşitul întrunirii, cetăţenii mer
peşte decât prea puţin timp, ear’ în gând în grupuri spre casă, s’au luat
schimb aduce poporului un serviciu de DIN NUME la bătae. Socialistul Benko Antal, care
are 5 copii, a fost omorît. Au remas
nepreţuit, recunoscut, credem, şi de
o mulţime de răniţi. Poliţia a arestat
autorităţile mai superioare atât biseri întâlnire de episcopi. Metro- mai mulţi flăcăi.
ceşti cât şi şcolare. politul Mihâlyi şi episcopul Hosszu din
Pentru astfel de asigurări reco Lugoj au vizitat pe episcopul Gustav Guvernatorul oraşului Khar-
Mailath la reşedinţa sa din Alba-Iulia,
mandăm cu stăruinţă şi banca „Tran kow din Rusia, unde nu de mult s’au
care li-a făcut o primire cordială.
silvania" din Sibiiu, care e condusă de petrecut mari turburări, a dat o po
oameni vrednici şi destoinici şi e pusă runcă, prin care se opreşte cu stricteţă
Turburări sângeroase in Mă-
deja pe base solide. locuitorilor de a purta arme de foc la
cău. Deoare-ce e temere, că actualul ei, cari nu vor mai putea fi vândute
parlament se va disolva, deputaţii die- decât persoanelor cari vor avea o în
-j- Papa Leo XIH. tali unguri încep a-şi visita cercurile şi găduinţă deosebită dela poliţie. Pro
a ţinea vorbiri poporului despre ţinuta prietarii de fabrici şi alte stabilimente
lor viitoare. O astfel de vorbire au
Luni la orele 4 şi 4 minute d. a sfân sunt provocaţi a avea de grije, ca
voit să ţină şi Kossuth şi Justh la Mă-
tul Părinte dela Roma, Papa Leo XIII. a în muncitorii lor să nu aibă la îndemână
cetat din viaţă, după lungi şi grele suferinţe, câu Dumineca ÎSfecută. Poporul înse, cărţi sau broşuri oprite, proclamaţiuni
în etate de 94 ani. încă de Sâmbătă seara, când au sosit periculoase etc. Cine nu se supune
In cele următoare dăm pe scurt bio acolo, i-a huiduit. Mai ales tinerimea acestei ordinaţiuni, se pedepseşte cu
universitară şi socialiştii.
grafia fericitului în Domnul: amendă până la 500 ruble şi închisoare
Papa Leo XIII., Ludovic Rafael Vin- Despre aceste turburări foile scriu până la 3 luni.
cenţiu Ioachim Pecci s’a născut în Carpinetto următoarele:
~ F O I T A ca să se adune la palat lumea din toată — Ba o să pot, tată.
9
împărăţia lui şi să se aleagă care o fi mai Tată-so începu a plânge.
viteaz, să se suie până în vîrf. Celui ales, A doua zi flăcăul se scoală des de
D. P o p a
de s’o sui, i-se dă fata împăratului şi jumă dimineaţă şi pleacă. Gând ajunge acolo, nu
D O M N U O F T A IU tate din împărăţie; ear’ de nu, unde i-s pi mai eacătă că boerii îi zic:
cioarele, să-i stea şi capul. Şi s’au găsit trei — Măi băete, păcat de‘ tine, de tine-
— P O V E S T E —
inşi, dar’ nici unul n’a fost viteaz, că nici reţele şi frumseţele tale, că tu te faci viteaz
unul nu s’a putut sul; câte-şi trei s’au sco- şi n’ai să te poţi sul şi vai de căpuşorul teu
Ci-că a fost odată un împărat. De unde
borît jos fără de mere şi la câte-şi trei li-s’au cel frumos.
şi până pnde, necaz mare a fost dat peste
luat capetele. Toată lumea, de acolea, s’a — Boeri, de capul meu grijă să nu
dînsul: orbise bietul. In grădina palaturilor înfricoşat şi sta aşa la mirare. Eacătă numai
lui era un măr şi mărul acela era aşa de purtaţi, zise flăcăul. Ia mai bine să vă în
că lângă palaturile împăratului era un uncheş treb eu ceva: câţi au venit până-acum să
ţpalt, că ajunsese cu vîrful de torţile ceru
cu bordeiul lui, cu vitişoarele lui şi avea se sue, cerutu-v’au ei trei lucruri ?
lui. Umblat-a el împăratul prin cea lume
şi un flăcău. Flăcăul era cu oiţele pe — N’au cerut, băete. Dar’ ce lucruri
largă Să dea peste leac, dar’ leacul fugia de câmp în ziua aceea şi de aceea n'a putut
dînsul ca dracul de tămâie. Şi s’a căutat mari ai să ne ceri tu?
veni şi el la astă întâmplare. Sara vine şi el — Apoi de, boeri, ce am să cer: o
bietul împărat cu vrăjitori, cu babe, cu des
cu oiţele acasă şi după-ce aude cele petrecute, găină friptă, o ploscă cu vin şi o jimblă.
cântece, cu doftori, că doar’-doar’ o putea
numai se duce la tată-so şi-’i zice: Flăcăul mai avea la dînsul un fluer în
să dea peste leac, dar’ pace. Şi aude el, de
— Tată, mâne dimineaţă mă duc la brâu şi o săcure în mână. Degrabă i-s’au
unde aude, că dacă s’ar găsi cine-va să-i
împăratul să văd şi eu ce-i acolo, să-mi în adus cele trei lucruri cerute şi numai dacă
aducă trei mere, de acolo de sus, din vîrful
cerc şi eu norocul. i-s'au dat, a plecat pe ici în sus pe tulpina
copacului şi dacă s’o spăla cu ele, numai a-
Tată-so sare, de colo, cu gura şi zice: mărului. Eeeei... de acolea a mers, a mers
tunci se lecueşte, numai atunci fâce ochi.
— Dragul tatei, cum ai crede să fii şi a mers mult, mult de tot şi unde ostenia,
S’a apucat deci împăratul să dea:
aşa de viteaz, ca să te poţi sui până la tor înfigea săcurea, c’o mână, în tulpina mărului
Sfoară
’N ţară ţile cerului ? Numai pe tine te are tata şi mă şi se suia pe dînsa ca să se odichnească,
ustură inima când mă gândesc, că unde-ţi
Şi răvaşe ear’ din fluer cânta şi cânta aşa de dulce şi
Prin oraşe stau picioarele o să-’ţi stea şi capul. de frumos şi-atâta farmec avea cântecul
