Page 4 - Bunul_Econom_1903_33
P. 4

Pag.  4.                                _________   B U N U L  E C O N O M                                           Nr.  33


                                                    inte  de  a  da  medicamentul  vom  curâţi  gura   De-odată  se  face  tăcere  şi  păşeşte
            P  e n t r u     E  c o n o m i
                                                    vitei  de  resturi  de  mâncare,  care  uşor  ar. pu­  înainte,  un  om  mai  în  vârstă*  care  suindh-se
                                                    tea  să  ajungă în  căile  respiratorii  (de răsuflat),   pe  o  masă,  zice:
              Cum  putem  conserva  strugurii.      unde  ar  putea  provoca  răniri  şi.  inflamaţiuni.  Fraţilor*  eu  sunt  acela,  care  v’am  adu­
             Timpul  culesului  se  apropie  şi  multora                                       nat  aici  şi  cred  că  nu  înzadar,  căci  toţi  îmi
        le  va  conveni  să  cunoască  un  metod  simplu,                                      veţi  da  ascultare  rugătii.
        prin  care  putem  conserva  strugurii  pentru     Medicul  casei.                          Avem  un  prieten,  care  pentru  o  nebă­
        timp  îndelungat.  Culegem ciorchinele  de stru­                                       gare  de  samă,  a  fost  pedepsit  cu  2  luni  în­
        guri  cu boabele  frumoase,  bine  coapte  şi  ne­                                     chisoare  sau  100  fl.  pedeapsă  în  haiţi.  Ar  fi
                                                              Contra  bătăturilor.
        vătămate  şi  apoi  le  nălbim.  Aceasta o  facem,                                     păcat  să-I  lăsăm  la  năcaz.  Noi  suntem  mulţi,
        că  le  muiem  de  mai  multe-ori  câte  2—3  mi­  Pentru  a  îndepărta  bătăturile  (ochii  de   să  contribuim  fiecare  cu  câte  puţin  şi  să
        nute  în  apă  clocotindă  sau  îh  leşie  de  ce-*   găină)  moi  dintre  degetele  picioarelor,  să   împlinim  suma  necesară,  dându-i-o  prietenu­
                                                    moaie  o  bucată  de  pânză  în  terbentin  şi  se
        nuşe.  Apoi  scoţându-le  afară  le  atârnăm,  le­                                     lui  nostru,  să-şi  achite  pedeapsa.
                                                    înveleşie  cu  ea  degetul  piciorului  suferind  în
        gate  câte  două,  pe  prăjini  sau  le  punem , pe                                         Mulţimea  la  acestea  a  început  a  mur­
                                                    toate  dimineţile.  Se  va  simţi  o  mare  uşurare
        împletituri  de  răchită  să  stea  la  soare  3 —4   şi  bătătura  va  dispare  peste  câteva  zile.  mura,  unii  contribuind  cu  cât  puteau,  ear’
        zile.  In  acest  reştimp  se  usucă  pe  deplin  şi                                   alţii  depârtându-se  nepăsători.
        apoi  îi  punem  în  lăzi  păstrându-le  la  un  loc   Leac  contra  gu tu ra iu lu i  (catarii).  Când  adunarea  de  bani  era  pe  sfirşite,
        răcoros  şi  bine  aerisat.                                                            eată  că  vine  un  funcţionar  orăşenesc,  care
                                                         Se  amestefcă  bine  laolaltă:  Menthol  1
                                                    sau  2  grame,  acid  boracic  în  praf  4  grm.,   întrebând  că  ce  se  petrece  aci,  a  dat  pe
                                                    subnitrat  de  bismuth  şi  praf  benjoin  câte  6   adunător  de-o  parte,  spunând  publicului  că
        îngrijirea  bucatelor  (grânelor)  după  treerat.  grame.  Din  acest  praf  se  pr zează  (se  trage   »adanarea  de  bani  pentru  a  răscumpăra  pe­
                                                    pe  nas)  de  cinci  sau  şase  ori  pe  zi  cât  se
             Dacă  timpul  în  decursul  recoltei  a  fost                                     depse  croite  de  lfege  este  strict  oprită  şi  se
                                                    poate  apuca  între  două  degete.
        nefavorabil,  atunci  grânele  totdeauna  recer                                        pedepseşte  cu  pedeapsă  în  bani  până  la 300
        în  urmă  o  îngrijire  deosebită.  Grânele  care                                      fi.,  ear’  banii  se  confiscă*.  Aşa  s’a  şi  în­
        au  suferit  de  ploi  continue  şi  mai  ales  în   PEN TR U   M ESERIA ŞI            tâmplat,  colectorul  de  bani  fu  pedepsit  cu
        timpul  secerişului,  se  pot  face  prin  o  îngri­                           *       50  fl.,  ear1  banii  adunaţi,  în  sumă  de  94  fl.
        jire  mai  bună,  se  câştige  în  valoare  5— 10                                      şi  30  cr.  s’au  confiscat  în  folosul  cassei  să­
                                                      Bronzatul  statuelor  de  gips  (ipsos).
        procente  în  curs  de  câteva  Săptămâni.  In  a-                                     racilor.
        cest  scop grăunţele  treerate (îmblătite)  le  aşe­  Pentru  a  bronza  statue,  figuri  şi  alte
        zăm  în  hambare,  magazine  etc.  într’un  strat   obiecte  de  gips  ne vom  face  următoarea văp-   Pentru  femei.
        cât  se  poate  de  subţire  şi  le  dăm  la  lopată   sea:  Se  disoalvâ  (topeşte)  50  grame  săpun
        în  fiecare  zi  răcoroasă  şi  uscată  în  aşa  mod,   alb  în  o  jumătate  litru  apă  în  un  vas.  In  alt
        ca  fiecare  bob  să  parcurgă  în  aer un  drum   vas  50  grm.  sulfat  de  cupru  (peatră  vinătă)   Compot  de  bostan  (dovleac).
        cât  se poate de  lung.  După-ce  grăunţele  s’au   în  altă  jumătate  de  litru  apă.  Amestecăm  a-
        uscat  bine,  este  de  ajuns  a  le  da  la  lopată   ceste  două  soluţiuni  şi  vom  căpăta  imediat   Compotul  de  bostan  este  o  mâncare
        până  în  Februarie,  numai  la  patru  săptămâni   un  deposit  (Satz),  carele  ii  spălăm  cu  apă   foarte  gustoasă  şi  puţin  cunoscută.  Soiul  cel
        odată.  Putem  folosi  pentru  acest scop  şi  ven-   curată  şi  apoi  ÎI  Uscâm.  Topim  apoi  în  un   mai  bun  de  întrebuinţat  este  bostanul-uriaş
        turătoarea  cu  acelaşi  succes  ca  şi  lopata.  Iu   vas  de  porcelan  pe  un  foc  foarte  mic şi  mai   galben.  Despicăm  bostanul  şi  cu  ajutorul
        tot  caşul  însă  trebue  să  observăm, ca  această   bine  în  un  vas  pus  în  apă  ce  ferbe  urmă­  unei  linguri  de  argint  sau  una  de lemn  nouă,
        lucrare  să  o  executăm  totdeauna  pe  timp   toarele  substanţe:  Uleiu siccatif 300 gr.,  ceară   scoatem  simburii  şi  conţinutul  lui;  îl  curăţim
        uscat.  Dacă  dăm  grânele  !a  lopată  pe  un   albă  160  gr.  şi  din  depositul  ce  am  amintit   de  coaje,  ear’  miezul  îl  tăiem  felii  de  mări­
        timp  ploios  atunci  aducem  aer  umed  în  gră­  mai  sus  160  gr.  Ţinem  acestea  pe  foc  pâ-   mea  degetului  cel  mare;  apoi  turnăm  atâta
        unţe  şi  ajungem  la  un  resultat  tocmai  con­  nă-ce  ese  toată  umezeala  din  ele.  Pe  urmă   oţet  de  vin  peste  ele  până-ce  sunt  acoperite
        trar  celui-ce  dorim  a avea.  însemnătatea  vân-   încălzim  obiectul  ce  voim  a  bronza  sau  la   peste  tot.  După  24  ore  feliile  le  strecurăm
        turării  grânelor  se poate  aprecia cu  deosebire   foc sau în  un cuptor  încălzit până la 90 grade.   de  oţet.  Luăm  după  aceea  zahăr  de  căpă-
        în  anii  ploioşi.                         In  urmă  îl  vopsim  cu  composiţia  de  mai  sus   ţinâ  (la  1  klgr.  bostan  */*  klgr.  zahăr)  îl
                                                                                               sfârmăm  în  bucăţi  şi  îl  ferbem  în  apă  până-
             Cu  această  ocasiune  voim  a  atrage  a-   şi  îl  lăsăm  în  un  loc  uscat.
                                                                                               ce  se  limpezeşte.  Punem  feliile  de  bostan  iu
        tenţiunea  şi  asupra  unui  mod  recomandabil
        de  a  face  ca  grânele  umede  la  treerat  să  se   Cerneală  pentru  a  scrie  pe  sticlă.  această  apă  zaharată  şi  le  ferbem  până  ce
                                                                                               ele  devin  transparente  şi  apoi  le  luăm  afară,
        usuce  mai  de  grabă.  In  caşul  acesta  grăun­  Luăm:  Bitum  de  Suedia  20  părţi,  lac
                                                                                               ear’  zama  o  lăsăm  să  fearbă  mai  departe
        ţele  nu  le  curăţim  de  pleavă,  ci  le  lăsăm   copal  10  părţi  şi  benzină  cu  puţin  negru  ca
                                                                                               până-ce  devine  ceva  mai  groasă.  Dupâ-ce fe­
        laolaltă timp ca de  două săptămâni* în care res-   coloare  100  părţi.  înainte  de  a  ne  servi  de
                                                                                               liile  de  bostan  s’au  răcit  se  aşează  în  bor­
        timp  pleava  suge  toată  umezala  din  grăunţe   această  cerneală  trebue  să  se  amestece  bine,
                                                                                               cane  de  sticlă  sau  de  tinichea (pleu),  punând
        în  sine.  Apoi  se  curăţă  de  pleavă  şi  se  mai   scuturând  bine  sticla,  care  de  altcum  se  va
                                                                                               în  acelaşi  timp  printre  ele  scorţişoară  în  bu­
        dau  de  câte-va  ori  la  lopată,  cum  am  văzut   ţinea  totdeauna  bine  astupată.
                                                                                               căţi,  câteva  boabe  de  piper  alb  şi  ghimber
        mai  sus.
                                                                                               (Ingwer)  tăiat  în  bucăţi  ceva  mai  multişor  şi
                                                    Advocatul  poporului.                      se toarnă  peste ele zama.  Borcanele  în  fine  se
           Cum  dăm  medicamente  fluide  vitelor.                                             leagă  lâ  gură  cu  hârtie  de  pergament.
             Când  turnăm  medicamente  fluide  pe                                                                 *
                                                            în şelă torii  poporului.
        gura  vitelor  bolnave,  trebue  să fim  cu deose­                                     Conservarea  drojdiilor  pentru  făcut  pâne.
        bită  luare  aminte.  De  regulă ne  folosim  pen­  Locuitorii  unei  comune  se  trezesc  în-
                                                                                                    Drojdiile  proaspete  Ie  facem  fărîmături
        tru  aceasta  de  o  sticlă  cu  păreţii  groşi,  cum   tr’o  zi  în  sunetele  tobei  şi  în  strigătele* to-
                                                                                               foarte  mici  şi  le  punem  în  o  cameră  bine
        sunt  d.  e.  cele  pentru  bere.  Sticla  se  intro­  başului,  care  îi  provoacă  ca  îndată  după
                                                                                               uscată  pe  d  masă  curată  de  lemn,  care  să
        duce  îh  gura  vitei  pe  de  lături,  prin  locul   prânz  să  se  adune  în  cutare  loc.  Nu  le-a
                                                                                               poată  absoarbe  toată  umezeala  din  drojdii.
        unde  lipsesc  dinţii  (ştirbinâ)  şi  nici  decum   spus  insă  şi causa  şi astfel  oamenii  au  rămas
                                                                                               Fărîmăturile  uscate  se  pun  în  cutii  şi  când
        pe  dinainte,  unde  vita  ar  putea  eventual   nedumeriţi  şi  care  cum  a  prânzit  a  alergat
                                                                                               voim  a  ie  folosi  le  stropim  bine  cu  apă  câ­
        muşca  şi  sparge  sticla.  Cu  mare  precauţiune   la  locul  numit.  Aci  nu  se  auzia  alta,  decât
                                                                                               teva  ore  înainte  de  întrebuinţare.
        trebue  să  fim  când  trebue  să  dăm  vitei  pra­  îutrebându-se  unii  pe  alţii,  că  oare  de  ce
        furi,  care  nu  se  disolvă  (topesc)  în  apă.  Ina-  sunt  chemaţi.
   1   2   3   4   5   6   7   8