Page 7 - Bunul_Econom_1903_33

Nr. 33 BUNUL ECONOM Pag. 7

toare. Pe Octomvrie s’a încheiat ca cor. 7 34. — CURSUL M ONETELOR
Slcara s'a cerut mult în săptămâna trecută. O îm­
Galbinul . . . . . . . . . . 1134
prejurare, care nu a surprins pe nimenea fiindcă în S’a perdut O © apă. de 6 ani,
Napoleon d’or (20 franci) aur . 191»
acest timp al anului totdeauna se fac cumpărături
20 Maree germane aur . . . . 23-48
multe. Pe Octomvrie s’a încheiat cu cor. 6*15, Apri­ neagră, cu dou6 pete albe pe
Bilete germ. 100 Mărci . . 117*37
lie cor. 6-40. — In on s’a căutat numai marfă cu­ „ francese 100 franci . . . 95*20
rată; care s’a şi plătit cu un preţ mai ridicat. — spate. Cel-ce a găsit-o este
„ române 100 lei,. . . . . 94155
Tendinţa ovhul- i a fost mai bună, ce să şi explică
prin îmbunătăţirea timpului. Pe Octomvrie a încheiat rugat a o aduce la proprie­
Târgurile din Ungaria, Transilvania fi Bănat.
cu cor. 5*38, pe Aprilie cu cor. 5'61. — Cucuruzul
a devenit în urma timpului uscat din urmă mai Dela 27 August, până în 2 Sept. n. 1903. tarul ei Ştefan Ioan în
ferm în preţ. Pe Sept. s’a încheiat cu cor. 614, pe
7»i 27 Viştea-de-jos. Frata-ung. Năsăud. Romos (com. Hunedoara).
Maiu 1904 cu cor. 5*01. — Producţiunea vinului în
Bulcişor.
Italia va fi mai mică decât anul trecut, însă nu aşa Vineri 28 Câmpeni. Teiuş. Ilia-murăşană. Haţeg.
de redusă precum s’a crezut la început. Viforile cu Cherelo-S.-Paul, Jimborid-mare-ung.
zăpadă şi gerurile din Aprilie au făcut mult rău viilor Sâm băta 29 Măgheruş. Budapesta. Zelau. Sz. 6324/1903. tlkvi.
Duminecă 30 Miheş.
din întreagă Italia mai ales în Piemont. Tot ase­
L u n i 31 Altina.
menea multele ploi din Iunie. Iu Italia de sus şi în M arţi 1 Sept. Crişul-săsesc. Zalathna. Roceşul- Âmrtsi hirdetmânyl ki? 6nata-
Toscana peronospora încă a făcut mari pustiiri. Pre­ de-jos. Cheta. Homorod-S.-Mărtm.
vederile recoltei sunt: în Piemont 400-000 hectl. Cluj. A szâszvârosi kir. jârâsbirdsâg mint
Mere u ri
(1902 : 5’4 milioane hectl.) în Liguria 300.000 hectl. tlkvi hatdsâg kfizhirrd teszi, hogy Irimie Ni-
(1902 : 380.000 hectl.), în Sardinia 1,800.000 hectl. culae vdgrehajtatd nak Toma Nikodinnd vdgre-
(1902: 1,615.000 hectl.), în întreagă Italia 40 mii. Călindaral veohiu şi nou al săpt&nânei. hajtâst szenvedd elleni 128 kor. 70 fiii., toke-
hectl. (1902 : 41 mii. hect.). — Prunele s'au ridicat
ceva în preţ pe motivul, că din Sărbia se anunţă că Dum. a 11-a d. Ros., gl. 2 sft. 11. kovetelds 6s jâruldkai irânti vdgrehajtâsi flgyd-
prunele încă necoapte cad de pe pomi, ceea-ce se va Dum. 10 Muc. Laurent. Arch, 23 Filip ben a ddvai kir. tOrvdnyszdk (az algydgyi
resimţi mult la recoltă. Luni 11 Muc. Euplu Diacon 24 Bartolom. kir. jbirosâg) teriiletdn levo az Arany-Gyer-
Marti 12 M. Fotie şi Anicit. 25 Ludovic tyânoson fekvd az arany-gyertyânosi 223
Mere. 13 Cuv. Maxim. mărt. 26 Samuil
Cursul pieţii din Budapesta Joi 14 Pror. Michea 27 Iosif Cafas. szâmu tjkvben A f 1 rend 1076 hrszâmra
Vin. 15 (f ) Ad. Născ. de Dzeu 28 Augustin 102 kor., A f 2 rd. 1587 hrszâmra 22 kor.»
— în 19 August n. 1903 — Sâmb. 16 S. Muc. Diomid 29 Tăier. c. I.
A f 3 rd. 1636 1637 hrszâmra 406 kor.,
Prim-colaborator: Const. P. Barcianu. A f 4 rd. 1714 hrszâmra 77 koronâban az
Per 50 klgr. Piment. . 62*00— —*—
Cassia . . 86 00— 98 — Redactor-responsabil: Aurel P. Barcianu. ârverdst ezennel megâllapitott kikiâltâsi ârban
Grâu . . . 7*40- 8*10
Secară . . 600— 6*20 Cuişoare. 92*00—100 — elrendelte ds hogy a fennebb megjelolt ingat-
Orz . . . . 6*60— 600 Ghimber . 75*00—142*— „Biblioteci „Bunul Econom".
Mei . . . . 5-75— 620 Paprică . 70*00—180*— lanok az ip o j. Iv i oktâber hâ ip -ik napjăn
Oves . . . 5*55- 5*85 Ulei de in 75*00— 77*— d. e. p orakor Arany kozsdg hâzânâl meg-
„ derap. 64*00— 65*—
Cucuruz. . 6*10— 6*45
Rapiţă. . . 10*00- 11*40 „delem. 12960-148*— Au eşit de sub .tipar până acum tartandd nyilvânos ârverdsen a megâllapitott
Trifoi . . . 48*00— 63 — In brut. . 00*00— —*— broşurele: kikiâltâsi âron aldl îs eladatni fognak.
Lucernă. . 43*00— 52*— Cânep.br. 6400— 70*— Arverezni szânddkozdk tartoznak az
Mohor . . 9*50— 10*50 Lână nsp. 120*00—124*— 1. Nutreţurile ierboase, cosiiurile (fâna-
Măzeriche . 7*00— 7*50 ţele), prepararea fenului şi păşunile. ingatlanok becsârânak 10%-ât keszpdnzben,
Fasole , , . 7*50— 1 2 *- Migdale . 175*00—250*—
Mazere . . 6*00- 7*— Smochine 30*00— 38*— 2. Economia porcilor^ oilor şi caprelor. vagy az 1881. dvi LX. t.-cz. 42. §-âban jel—
Mazăr. coj . 14*00— 22*— Alune . . 138*00—142*— 3. Slmenta plantelor agricole şi slm l- zett ârfolyammal szâmitott es az 1881. dvi
Linte . . . 10*- 13 — Stafide V. 60*00— 70*— natul lor.
Păsat . . . 5 75— 6 — 4. Îngrijirea plantelor agricole în cur­ november hd 1-dn 3333 sz. a. kelt igazsâg-
Mac . . . . 27*00— 29*— tigyminiszteri rendelet 8. §-âban kijelOlt dva-
Săm. de in 00*00— 00*— Per. 1 klgr. sul vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
S. decânep. 8*75— 9*50 Unt proasp. 1*50— 2*16 5. Creşterea, nutrîrea şi îngrijirea ani­ ddkkdpes drtdkpapirban a kikuldott kezdhez
Prune . . . 12*75— 16*50 Caş Emental 2*10— 2*20 malelor domestice (Zootechnia generală). leteni, avagy az 1881. dvi LX. t.-cz. 170.
Lictar . . . 16*50- 18*50 „ Groer . 1 *20- 1 40 6. Cunoaşterea pământurilor agricole
Untură . . 62*00— 62*50 „ Trapist. 1*20— 1*50 §-a drtelmdben a bânatpdnznek a birdsâgnât
Slănină . . . 56*00— 56*50 „ Liptau . 0*88— 1*30 (Agrologia). eldleges elhelyezdsdrol kiâllitot szabâlyszerfi
Zahar brut 22*25— 22*50 Brânz. deoae 1*10— 2*40 7. Agricultura generală (Lucrarea pămân­
Cafea lava 75 00—120*— tului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte instru­ elismervdnyt âtszolgâltatni.
Caf.Santos 36*00— 3 8 *- Bumbac bal. 00*00—00*00 mente de mărunţit pămentul). A kir. jbirdsâg mint tlkvi hatdsâg.
Caf. Portor. 78*00—120*— Portoc. iada 5*50—12*50
Lămâi „ 4*50— 6*50 8. Ingrăşămintele (gunoirea pământuri­ Kelt Szâszvâroson, 1903. dvi julius hd
Oue (i44o)Iada 57*00—63*— lor) şi Irigaţiunile (udarea pământurilor).
Per 100 klgr. 9—10. Prăsirea păşirilor de casă (ga- 22-dn.
Miere . . 100*00-120*- liţe, hoare). Găinile, curcile, găinuşele (bibi- Sohalmy,
Ceară . . 130*00—140*— Per 100 Litr. licele), gâştele, raţele, porumbii (porumbeii). (203) 1—1 kir. aljbiro.
Nuci . . . 30*00- 60 — Spirt raff. 145 00—148*—
Cartofi roza 5*40— 6*— Spirt brut 143*00-146 — 11. Cultura cerealelor. {Grâul, slcara, or­
Cart. galb. 5 00— 5’75 „ denat. 35*50— 37*50 zul, ovlsul, meiul, hrişcă, cucuruzul {porumbul).
Ceapă roşie 3 00— 6*80 Trevere . 98*00—100 — 12. Cartoful, napul {sfecla), inul, cânepa,
Usturoi . 1200— 16 — Sligoviţ .110*00-120.— rapiţa, fasolea, lintea mazlrea, şi cultura lor.
Piper n . 122 0 0 -1 4 2 — [ Esenţă oţet 95*00— 98*— 13. Economia cailor, vitelor mari cor­ T Q Dannnnia" cafenea restauraţinne
nute şi bivolilor. Ld jjl dllllullld 4 m O r 4 ş t i#.
Preţul făinei din 19 August n. 1903. Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen­ I n casele unde să află P retu ra şi Casieria
tru România 50 bani).
Per 50 klgr.
Se pot comanda la administraţia » Bunul se găsesc beuturi şi m â n că ri
0 1 2 3 4 5
Econom«, la librăria W. Krafft în Sibiiu,
12*60 12*20 11*60 11*30 10*90 10 40 1^ ** bune şi ieftine.
la administraţia » Tribuna Poporului* în Arad
6 7 7 i/, 8 Tărâţc
şi la librăria Archidiecesand în Sibiiu.
9*60 9*20 8*30 5*80 4*--
WF“ Revânzătorilor se dă rabat potrivit. "W i
Nu există
Seminţe agricole şi de grădină mai bune şi mai recomandabile
ca acelea, care le expediază de 28 ani
MAUTHNER ODON Furnisorul Curţii Regafe în BUDA PESTA.
Cancelaria şi depositele: Str. RottenbiUer 33. Localul de vânzare: Str. Andrăssy 23.
(139) Catalogul ilustrat, de 226 pagini, se trimite la cerere gratuit şi franco, 33—52