Page 2 - Bunul_Econom_1903_36
P. 2

Pag-  2                                            BUNUL  ECONOM                                                      Nr.  36

            La Începutul anului  şcolar.              Secoli  întregi  poporul  nostru  a    A XlII-a exposiţie de vite  de prâsilf.
                                                 fost  lipsit  de  razele  binefăcătoare  ale
           Şcoala  şi  Biserical  eată  cei  doi   ştiinţei,  din  care causă a şi  lâncezit  atâta   Subsemnatul  comitet central  îşi  permite
                                                 vreme  în  sclăvie.  Sclăvia  corpului  am   a  vesti  pe  cei  interesaţi,  că  exposiţia  de vite
      stîlpi  pe  care  se razemă  viaţa  spirituală                                         de  prăsilă  a  XllI-a,  ce  era  să  se  ţină  la  9
      a  unui  popor,  ce  se  pretinde  civilisat.   scuturat-o de  pe  noi, acuma  rămâne  ca   August  a.  c.  ia  comuna  Racoviţa,  dar  ca-
      Pentru  noi  Românii,  mai  mult  câ  la   să  scuturăm  de  pe  noi  şi  lanţurile  ne-   rea  s’a  amânat  din  causa  boalei  de  gură  şi
      alte  neamuri;  Credinţa  în  D-zeu,  Mo­  ştiinţei,  care  sunt  tot  atât  de  rele  ca   de  unghii,  ce  grasase  intre  vitele  locuitorilor
                                                 şi  jugul  robiei  corporale.  »/»  corp  li­  din  Racoviţa  şi  din  comunele  învecinate,  se
      rala şi  Cultura  minţii  şi  a inimii este
                                                 ber,  o  minte  liberă«  să  ne  fie  de visa,  va  ţinea  tot in  comuna  Racoviţa,  Luni  in  21
      o  condiţiune  de  existenţă  nu  numai ca                                             Sept.  n.  c.  (Sărbătoarea  Naşterii Maicei Dom­
      popor  dar’  şi  ca  persoană  singuratică.   de  care  vpm  fi  călăuziţi  de aci  înainte.   nului).
      Credinţa nestrămutată  în  Biserica  noas­  Adevărata  libertate  numai  atunci  vom        La  exposiţie  sunt admise vitele  (bovine)
                                                 dobâdl,  când  vom  avea  şi  libertatea
      tră  strămoşască  ne-a  mântuit  neamul                                                de  prăsită  a  locuitorilor  din  comunele  Raco­
                                                 •conştiinţei  noastre,  dobândită  în  prima  viţa,  Avrig,  Brad,  Sebeşul-inferior şi  superior,
      de  peire  în  timpuri  de  grea  încercare;
                                                 linie  prin  şcoală.  De  aceea  punem  ală­  Porceşti,  Boiţa  şi  Tălmăcel.
      ea  ne-a  menţinut  limba,  obiceiurile  şi
                                                 turea  Biserica  şi  Şcoala.  Numai  amân­       Premii  se  vor  împărţi  în  sumă  de  200
      conştiinţa,  că  existăm  ca  popor.  Vre­                                             cor.,  dăruite  de  comisiunea  economică  a  co­
                                                 două,  mână  în  mână  ne  poate  duce  la
      murile  s’au  schimbat  şi  noi  trebue  să                                            mitatului  nostru  şi  anume:  in  grupa  I.  Bo­
      ne  acomodăm  să  mergem  înainte  pe      mântuire  şi  de  aed  la  mărire.          vine  de  prăsilă;  rassa  indigenă  şi  străină:
                                                      Suntem  în  pragul  anului  şcolar
      toate  căile  ca  se  nu  fim  înăduşiţi  de                                           pentru  tauri  1  premiu  de  16  cor.;  pentru
                                                  1903/4.  Nu  este ertat  nici  unui  părinte   vaci  1  premiu  de  12  cor. ;  2  premii  de  câte
      alţii  a  căror  dorinţă  ar  fi,  ca  să  rămâ­
                                                 cu  copii,  în  vârstă  de  a  cerceta şcoala,   10  cor.;  1  de  8  şi  1  premiu  de  6  cor.;
      nem  îndărăpt,  ca  pe  ruinele  noastre  să
                                                 se  neglige  ai  trimite  acolo.  Acela  care  pentru  junei  junince  şi  tâurenci:  un  premiu
      se  poată  ei  ridica.  Pe  lângă  Biserică
                                                 nu  va  urma  astfel  comite  păcatul  cel   de  10  cor.;  2  de  câte  8  şi  2  premii  de câte
      avem  ca  mijloc  civilisator şi  moralisator   mai  mare  şi  trebue  să  se  aştepte  la  6  cor.;  pentru  viţei  şi  viţele:  1  premiu  de  8
      Şcoala.  Fără  şcoală  astăzi  omul  este   blăstemele  copiilor  sei  proprii,  când vor   cor.;  2  de  câte  6  şi  2 premii  de  câte  2  cor.;
      mort.  Cercetarea  ei  ni-se  impune  cu   deveni  la  conştiinţă,  cât  rău,  câte  su­  In  grupa  II.  Oi  de  prăsilă:  pentru  berbeci  1
      atât  mai  vârtos,  căci  învăţăturile  ce   ferinţe  trebue  se  îndure  în  urma  ne-   premiu  de  10  cor.;  2  premii  de  câte  4  cor.;
                                                                                             pentru  noatini  1  premiu  de  6  cor.  şi  2  pre­
      primim  în  ea  nu  ne  arată  numai  calea  ştiinţei  de  carte.  Trimiteţi  dar’,  iubiţi
                                                                                             mii  de  câte  4  cor.;  pentru  noatine  1  premiu
      cum  să  urmăm  învăţăturile  Bisericei,   părinţi,  copii  voştri  la  şcoală,  căci  fa­  de  6  Cor.;  2  de  câte  4  şi  1  de  2  cor.;  pen­
      dar’  ne  mai  dă  şi  îndrumările cum  tre­  ceţi  o  faptă  bună,  pentru  care  ve-ţi   tru  oi  1  premiu  de  8  cor.  şi  2  premii  de
                                                 fi  binecuvântaţi  la  timpul  seu,  de  fii
      bue  să  trăim  între  semenii  noştri  şi                                             câte  6  coroane.                       4
                                                 vostrii  şi  întreg  neamul,  din  care  faceţi
      cum  ne  putem  câştiga  în  mod  mai                                                       Juriul  este  compus  din  membri  comi­
                                                 parte.  Pe  de  altă  parte  facem  un  căl­  tetului  central  al  Reuniunei  noastre  cum  şi
      lesnicios  cele  de  lipsă  traiului  nostru.                                          din  fruntaşii  din  comunele  admise.
                                                 duros  apel  catră  aceia  în a căror  mână
      Cu  cât  are  omul  mai  multe  cunoştinţe                                                  începutul  exposiţiei  la  ora  9  a.  m.
                                                 zace  instrucţiunea  tinerelor  odresle  ale
      cu  atâta  este  mai  liber  mai  neatîrnâ-   poporului  nostru.  Nu  pregetaţi  nici  o    Celelalte  detailii  sunt  cuprinse  în  pro­
      tor  de  alţii.  Şi  ceea-ce  este  pentru  om   muncă  şi  nici  o  osteneală  pentru-ca  se   gramul  stabilit  şi  publicat  pentru  exposiţia
                                                                                             amânată.
      tot  astfel  se  poate  zice  şi  despre  un  daţi  neamului  fii  instruiţi,  căci  gloria   Sibiiu,  7  Septemvrie  n.  1903.
      popor  întreg.  Un  popor  incult,  neştiu­  de  a  avea  cetăţeni  luminaţi  cu  ştiinţă   Comitetul  central  al  „Reuniunei române
      tor  rămâne  vecinie  subjugat  celui  mai   de  carte  Vă  revine  vouă.              de  agricultură  din  comitatul  Sibiiu“.
      cult,  fiindcă  cultura  dă  putere.                                                     D .  Cornşa,            Vie.  Tordăfianu.
                                                                                                  preş.’                 secretar.
                                                 sau  să  fumeze,  ori  să  spună  vre-un  cuvânt,   »Vin  Turcii!*,  era  strigătul  de  groază
                 F O     I T 9  A
                                                 până-ce  nu-i  întreba  el.                 care  sguduia  ţara  şi  n’o  lăsa  nici-odată  să
                                                      Un  act,  eu  deosebire  solemn,  era  zilni­  se  liniştească.
                  Carmen  Sylva                  cul  spălat  şi pieptănat  al  barbei  lungi  şi albe,   Pe  dată-ce  câte  un Domn  domnea prea
                                                 în  timpul  căruia  bderul  primea  lumea  şi  da  mult,  începeau  să  se  urzească  intrigi  împo­
         Constantin  Brâncoveanu.                cuvântul  pe  rînd  fiecărui  musafir,  el  stând   triva  lui  la  Constantinopol  şi  era  ridicat  fără
                                                 pe  divan,  eăr’  ceiâlalţi  stând  în  picioare  de   de  veste,  sugrumat,  înjunghiat,  ori  otrăvit*
           Era  în  August  1714.                jur  împrejurul  odăii.                     şi  altul  îi  lua  locul.     (Va urma.)
           Const.  Brâncoveanu  domnea  de  mult.     Astăzi,  n’a  rămas  nici  urmă  din  vechea
      Acum  era  în  vîrstă  de  60  ani  şi  era  domn   demnitate  şi  strălucire,  dar’  n’a  mai  râmas
      înţelept  şi  iubit.  Patru  feciori  mândrii  îi  îm­  urmă  nici  din  nesiguranţa,  în  care  trăia  lu­  D.  Popa
      podobeau  casa  şi  îi  înveseleau  betrâneţele.  mea  pe  atunci  şi  care  făcea  de-’şi  păstra  ci­
           Pe  vremurile  acelea  şi  până  în  zilele   neva  tot  aurul  în lăzi  şi-’şi  avea toată  mobila   D O M N U   O F T A IU
      noastre,  domneau  numai obiceiuri  patriarcale.   odăilor  alcătuită  din  covoare,  pentru-ca  să   —  P O V E S T E  —
      Nu  numai  domnul,  ci  fiecare  boer  avea  cur­  poată  ridica  tot  peste  noapte,  când  petrun-
      tea  în  toată  regula,  avea  zilnic  o  masă  de   deau  Turcii  în  ţară.
      cel  puţin  şasezeci  şi  adesea  câte  o  sută  de   De  aceea,  nici  nu  există  monumente,       (Urmare  şi  fine).
      persoane,  la  care  mâncau  toate  rudele,  până   căci  în  totdeauna  toate  erau  pustiite.  —i  Ce-i  de  făcut,  că  eu  şi  per.
      la  cele  mai  scăpătate,  şi  avea  şi  o  mulţime   Multora  dintre  străbunii  celor  cari  tră­  —  Ce  să  fie,  tu  nu te  poţi pricepe,  ca
      de  robi,  de  cari  îngrijea  părinteşte,  şi  graj­  iesc  astăzi  le-au  fost  tăiate capetele  de Turci,  să  trânteşti  pe  smeu?
      duri  cu  cai  frumoşi.                    şi  sunt  mulţi  cari  nu  sunt  aşa  bătrâni,  şi   — Nu mă pot pricepe. Cum să-l trântesc?
           Feciorii,  chiar  de  ar  fi  fost  de  mult  cari  s'au  născut  în  închisoare,  după-ce  mai   —  Ridicâ-te  în  slavă  şi  tă  odată  în  lă­
      însuraţi  şi  de  ar  fi  avut  copii,  tot  n’ar  fi  în-   nainte,  în  ochii  mamei  lor,  fuseseră  tăiate  turi.  Smeul,  atunci,  are  să  vie  în  gât,  moare
      drăsnit  să  şeadă  jos  de  faţă  cu  tatăl  lor,  capetele  tatălui  lor.            şi  scăpăm  de  dinsul.
   1   2   3   4   5   6   7