Page 2 - Bunul_Econom_1903_43
P. 2

Pag-  2                                           B U N U L   E C O N O M                                            Nr.  43

         pe  nesimţite  şi  încălzesc  şi  îmbogăţesc     Nonl  cabinet  din  Italia.  In       I >1a cIa «ifi   fţl* Alai aIa aIa *Aa /•Aft i*ih   aIa aIa aIa
         inimile  şi  minţile  sătenilor.            urma  dimisiei  lui  Zanardelli,  care  s’a                                       %
                                                     retras  din  causă  de  boală,  regele  -va
              Şi  apoi  având  tovărăşii  nime  nu                                                    „Biblioteci  „Banal
                                                     primi  azi  pe  Giolitti  şi  probabil  că  îl
         ne  opreşte  să  avem  acolo  foi  şi  cărţi
                                                     va  şi  însărcina  cu  formarea  noului  ca­
         folositoare,  fie  acelea  şi  numai  econo­  binet.                                        Au  eşit  de  sub  tipar  până  acum
         mice.  Avend  odată  pofta să  cetesc  căr­
                                                                                                broşurele:
         ţile  şi  foile  economice,  las’  că  şi  din   Constantinopol.  La  Ueskueb  s’a
                                                                                                      1.  Nutreţurile  ierboase,  cositurile  (fâna-
         acestea  învăţăm  foarte  mult,  de  bună   descoperit  o  conjuraţie  militară  contra   ţele), prepararea finului  şi păşunile.
                                                     consulului  rusesc  Belajew.   Şeâse  bata­
         seamă  ne  va  trage  inima  să  cetim  şi                                                  2.  Economia porcilor,  oilor  şi  caprelor.
                                                     lioane  au  fost  trimise  la  Ueskueb.
         cărţi  de literatură (poveşti, nuvele, poesii,
                                                                                                     3.  S i mintă plantelor  agricole  şi  sim l-
         teatre,  etc.)  şi  de  ştiinţă.                                                       natul  lor.
                                                          Rusia  şi  Franoia.  Ministrul  de
              Când  ţâranii  noştri  vor  lucra  în­  externe  al  Rusiei,  contele  Lambsdorff,     4.  Îngrijirea plantelor  agricole  în  cur­
                                                                                                sul  vegetaţiunii  şi  recolta  cerealelor.
         tocmai  sfaturilor  noastre,  vor  avea  ve­  se  află  la  Paris.  »Koln.  Zeitung«  pri­
         nite  şi  materiale  şi  vor  avea  şi  venite   meşte  ştirea,  că  la  întrevederea  celor   5.  Creşterea,  nutrirea  şi  îngrijirea  ani­
                                                     doi  miniştri  va  avea  loc  un  schimb  de   malelor  domestice  (Zootechnia  generală).
         şi  foloase  intelectuale:  cultură,  ştiinţă,
                                                     vederi  în  privinţa  afacerilor  din  Balcani   6.  Cunoaşterea  pământurilor   agricole
         lumină  şi  binecuvântare.
                                                    şi  a  înţelegerii  încheiate  între  Austro-   (Agrologia).
                                                    Ungaria şi  Rusia. Afară de aceasta  ei vor      7.  Agricultura generală (Lucrarea pămân-
                                                    discuta  asupra  intenţiunilor  şi  proiecte­
                   DIN  LUME                        lor  Rusiei  relative  la  Extremul  Orient.  tului.  Plugul, grapa,  tăvălugul şi  alte  instru­
                                                                                                mente  de  mărunţii pămintulj.
                                                                                                     8.  Ingrăşămintele  (gunoirea  pământuri­
              Rusia.  Din  cercurile  competente         Salonic.  Contra trenului,  care  ve­  lor)  şi  Irigaţiunile  (udarea  pământurilor).
         se  asigură,  că  conflictul  între  Rusia  şi   nea  dela  Ueskueb,  s’a  făcut  la  Mitro-   9— 10.  Prăsirea  păşirilor  de  casă  (ga-
         Iaponia  se  va  aplana  pe  cais  diploma­  viţa  un  atentat  cu  dinamită.  Explosia   liţe,  hoare).  Găinile,  curcile,  găinuşele  (bibi-
         tică  în  mod  pacinic.                    n’a  făcut  stricăciuni  decât  la  şine.  Tre­  licele),  gâştele,  raţele, porumbii  (porumbeii).

                                                    nul  a  rămas  neatins.                          11.  Cultura cerealelor. {Grâul, sicar a, or­
              Anglia.  Consilul  de  miniştri  a                                                zul, ovisul, meiul, hrişcă,  cucuruzul {porumbul).
         decis,  ca  casa  deputaţilor  se  fie  disol-   Sofia,  20  Octomvrie.  Campania           12.  Cartoful, napul {sfecla), inul, cânepa,
         vată  la  începutul  lui  April  1904.     electorală  a  ţinut  mare  încordare  spiri­  rapiţa, fasolea, lintea mazirea, şi cultura lor.
                                                    tele în  Bulgaria.  Unde oposiţia  se simţea     13.  Economia  cailor,  vitelor  mari  cor­
              Spania      Republicanii  se  mişcă   mai  tare,  acolo  s'a  întâmplat  conflictele   nute  si  bivolilor.
         mereu.  S’a  făcut  mai  multe  atentate cu   cele  mai  grave.  La  Stara-Zagora  a fost   i Preţul  unei  broşuri  este  30  fileri  (pen­
         dinamită  şi  demonstraţiuni.              un  conflict  sângeros  între  ţancovişti  şi   tru  România  50  bani).
                                                    stambulovişti.  A   fost  rănit,  printre  alţii
                                                                                                     Se  pot  comanda  la administraţia  »Bunul
                                                    şi  ministrul-preşedinte  Danew,  ear’  doi
              Bulgaria  Alegerile  pentru  Şo-                                                  Econom«,  Ia  librăria   IV.  Krajft  în  Sibiini
                                                    ţancovişti  au   fost  ucişi.   Poporul  a
         branie  s’a  început.  S’au  făcut  mai  multe   fost  îngrozit  în  faţa  alegerilor,  căci  agi­  la  librăria  Petru  Simtion  în  Arad  şi  la  lib­
         ciocniri  sângeroase  între  diferitele  par­                                          răria  Archidiecesană  în  Sibiiu.
                                                    tatorii  şi  agenţii  electorali  au  răspândit
         tide.  Se  zice,  că  guvernul  spre  a  abate
                                                    faima,  că  în  ziua  alegerilor  are  să  is-   Revânzătorilor se dă rabat potrivit.  “S S
         atenţiunea  dela  afacerile  interne,  va  fi
                                                    bucnească  resboiul  civil.
         silit  sâ  provoace  râsboiu  Turciei.


                                                    mijlocul,  ear’  cu  ceialaltă  îi  dezmierdă  încet   duce  încă.  Să  te  învăţ  eu  ce  să  facem,  ca
                                                    fruntea  şi  părul,  şi-i  şopti:  »Ce frumoasă  eşti   să  învingi  tu  pe  mama.  Vezi  tu  buţile  aceste
                                                    tu,  ce dragă-mi eşti!  A  cui eşti tu, fata  mea* ?  două?  Una-i  cu  apă,  alta  cu  putere.  Să  le
                   M ic h a il  E minescu
                                                         —   A  mamei  pădurilor  —   răspunse  ia   mutăm  una‘n  locul  alteia.  Mama,  când  se
              FET-FROMOS  DIN  LACRIMA              suspinând  —  mă  vei  iubi  tu  acuma,  când   luptă  cu  vrăjmaşii  ei,  strigă  când  oboseşte:
                       —  POVESTE  —                ştii  a  cui  sunt?  Ia  încunjură  cu  amândouă   »Stăi,  să  mai  bem  câte-o  leacă  de  apă!*
           (3)            ---- •-----   (Urmare).   braţele  ei  goale  grumazul  lui,  si  se  uită  lung   Apoi  ia  bea  putere  în  vreme  ce  duşmanul
              ■—  Bine-ai  venit  Făt-Frumos,  zise  ia cu   la  el,  în  ochii  Iul            ei  numai  apă.  De-aceea  noi  le  mutăm  din
         ochii  limpezi  şi  pe  jumătate  închişi  —   cât   —   Ce-mi  pasă  a  cui  eşti  —   zise  el —    loc,  ia  nu  va  şti  şi  va  bea  numai  apă  în
         e  de  mult  de  când  te-am  visat.  Pe  când  de­  destul  că  te  iubesc.           vremea  luptei  cu  tine.  —   Precum  au  zis
         getele  mele  torceau  un  fir  gândurile  mele   —   Dacă  mă  iubeşti,  să  fugim  atuncia   aşa  au  şi  făcut.
         torceau  un  vis,  un  vis frumos,  în  care  eu mă   —  zise  ia  lipindu-se mai  tare de  peptul lui—    El  se  repezi  după casă.  »Ce faci babă ?«
         iubiam  eu  tine;  Făt-Frumos  din  fuior  de  ar­  dacă  te-ar  găsi  mama,  ia  te-ar  omorî,  şi   strigă  el.
         gint  torceam  şi  eram  să-ţi  ţes  o  haină  urzită   dac’ai  muri  tu,  eu  aşi  nebuni,  ori  aşi  muri   Baba  de  venin  se  smulse  odată  din
         în  descântece,  bătută  în  fericire;  s’o  porţi...   şi  eu.                        piuă'n  sus şi rupse  lanţurile,  lungindu-se slabă
         să  te  iubeşti  cu  mine.  Din  tortul  meu  ţi-aşi   —   N’aibi  frică,  zise  el  zimbind  şi  des-   şi  mare  până’n  nori.
         face  o  haină,  din  zilele  mele  o  vieaţă  plină   făcăndu-se din braţele ei. —   Unde-i  mumă-ta ?  —  Al  bine  că  mi-ai  venit  Făt-Frumos
         de  dezmierdări.                                —   De  când  a  venit  se  zbuciumă  în   —   zise  ia  făcându-se  ear'  scurtă  —   ia acum
              Astfel  cum  privia  umilită  la  el,  fusul  îi   piua  în  care-ai încuiat-o  tu,  şi roade cu  colţii   hai  la  luptă,  acu  om  vedea  cine-i  mai  tare.
         scăpă  din  mână,  şi  furca  căzu  alături  cu  ia.   la  lanţurile,  ce-o  închid.        —   Hai!  —   zise  Făt-Frumos.
         Ia  să  sculă  —   şi  ca  ruşinată  de  cele-ce  zi­  —   Ce-mi  pasă,  zise  el  răpezindu-se  să   Baba  îl  apucă  de  mijloc,  se  lungi  re-
         sese,  mânile  ei  spânzurau  în  jos,  ca  la  un   vadă  unde-i.                     pezindu-se  cu  el  până  în  nori,  apoi  îl  izbi
         copil  vinovat, şi  ochii  ei  cei  mari  se  plecară.   —   Făt-Frumos,  —  zise fata—   şi două   de  pământ  şi-l  băgă  în ţărînă  până  în glezne.
         —   El  se  apropia de  ia,  c’o mână  îi  cuprinse  lacrimi  mari  străluciră  în  ochii  ei  —   nu  te  _____ '    (Va  urma).
   1   2   3   4   5   6   7