Page 3 - Bunul_Econom_1903_43
P. 3

Nr.  43                                             B U N U L   E C O N O M                                           Pag.  3

                                                  tăţile  se  decolorează  şi  în  caşul  când  mustă­  apei,  atunci  se  pun  ear’  în  apă  rece.  După
          P  e n t r u     E  c o n o m i         ţile  îşi  recapătă  coloarea  lor  neagră,  reînce­  aceasta  se  iau  atâtea  persece  cât  şi  zâhar,
                                                  pem  din  nou  această  operaţie.          se  curăţă  zâharul,  se  lase  să  se  stâmpere  şi
                                                                      *
              Saltelele (strajacele)  rustice.                                               se  toarnă peste persece.  După 24 ore  se leagă
                                                      Anecdote  din  viata  medicală.
           Foarte  muiţi  sunt  nemulţumiţi cu  salte­                                       zăharul  şi  după  alte  24  se  mai  leagă  ca  de
      lele  de  pae  de  grâu,  care  sunt  băţoase  şi        Doctorie  amară.              şerbet,  se  pun  persecile  într’insul,  se  lasă  să
                                                                                             ia  un  clocot,  şi  după-ce se  răceşte,  se  toarnă
      tari;  însă mai  prielnice  sunt  acelea făcute din   —  Se  ştii,  că  numai  prima  lingură  e
                                                                                             în  sticle.         *
      foi,  alese  mai  subţiri,  dela  stiuleţele  porum­  rea.  Pe  urmă  te  vei  deprinde,  a  doua  nu  o
                                                                                                             Morcovi,
      bului,  acestea  sunt  mai  moi  şi  au  un  miros   să  mai  fie  amară.»
                                                                                                  Morcovii  se  gătesc  în  două  feluri:  cu
      foarte  sănătos.                                 —   N’aşi  putea,  d le  doctor,  să  încep
                                                                                             carne  sau  cu  garnitură.  în amândouă  caşurile
           Toamna,  când  se  curăţă  sau  când  se   cu  a  doua  lingură?   ;
                                                                                             morcovii  se  curăţă  bine  şi  se taie  felii  subţi­
      începe  la  desfăcutul  cucuruzului  se  alege foile
                                                                                             rele,  apoi  se  ferb  în  supă  şi  se  dau  pe  o
      cele  mai  fine  şi  se  pun  in  saci  separaţi, apoi   Advocatul  poporului.         rumeneală  uşoară  cu  pătrânjel.  Garnitura  lor
      când  se  adună  îndeajuns  se  umplu  saltelele;
                                                                                             e  de  cheftele  sau  de  felii  de  franselă muiată
      această  operaţiune  este  necesară  a  se  face In
                                                       P e n tr u  a d ev erin ţe eoctrase în cause   în  lapte  şi  prăjită  în  unt.
      toţi  anii,  odată  cu  noua  recoltă  a  porumbu­
                                                  de  căsătorie,  botez  şi  moarte,  dacă  se  refer
      lui,  fiind  foarte  igienice  pentru  ori-cine.  De
                                                  la  impui  dela  1895 încoace,  este a  se  adresa   CALENDAR  ECONOMIC.
      multe-ori,  aceste foi  nu  numai că nu se strînge
                                                  conducâtorului  matricular,  pentru  care  să
      spre  a  le  da  hrană  vitelor,  dar’  foarte  ade­
                                                  plăteşte  1  cor.  Dacă  e  de  lipsă  cercetarea   Ce  să facem  în  Noemvrie ?
      sea  se  lapădă,  pe  câmp.  De  aci  încă  o  pa­
                                                  matriculelor  de  mai  mulţi  ani,  atunci  pentru
      gubă  agricultorului  nepăsător.                                                            La  câmp,  dacă  timpul  este  favorabil,
                                                  fiecare  an  se  plăteşte  deosebit  25  cruceri.  putem  continua • cu  sămănatul  cerealelor  de
                                                       Pe  extrasul  matrimonial  este  a  se  lipi,   toamnă.  Aratul  locurilor  pentru  sâmănăturile
             Medicul  casei.                      pe  fiecare  coală,  timbru  de  1  cor.   de  primăvară  se  face  negreşit  înainte  de  a
                                                       In  afaceri  de  miliţie,  extrasul  se  elibe­  îngheţa  de  tot  pământul.  Cânepa  se  scoate
                                                  rează  gratuit,  dir’  acesta  pentru  alte  scopuri   din  topitoare,  se  usucă  şi  se  bate.  Se  ter­
              Bube  în  gură  fi  buze.           nu  se  poate  folosi.                     mină  cu  recoltatul  napilor  de  nutreţ.
                                                                                                  Fânaţele  se  gunoesc  acum cu  gunoiu de
           Unge  bubele  cu lapte de var  sau  ames­
                                                                                             vite  (bălegar).  Pentru  fânaţe  mâestrite  (artifi­
                                                         Pentru  femei.                      ciale)  se  fac  lucrările  pregătitoare  ale  pă­
      tec  de  miere,  oţet  şi  peatră  acră,  ori  borax.
         Buhăiala  (umflarea)  obrazului.                                                    mântului.
                                                               Supă  de  ceapă.
                                                                                                  In  vi ie  scoatem  parii.  Fâcem  tăeturile
           Se  face  căldură  şi  se  dă  hrană  şi  lo­  Se  curăţă  cepele,  se  taie  felii,  fără  ca­  şi  curăţiturile  de  toamnă  ale  viţei.  In  pivniţa
      cuinţă  bună;  beuturiacre,  vin: să se  mănânce   pete  şi  coade;  se  topeşte  o  bucată  de  unt   de  vin  urmărim  cu  băgare  de  samă  ferberea
      fructe acre,  legume verzi, ridichi, hrean, ceapă;   în  tingire,  se  aruncă  capete  într’însul  şi  se
      frecări  cu  oţet  aromatic.                rumenesc  puţin,  se  pune  apă  câtă  trebue   vinurilor.  Tescuitul  continuă  tot  asemenea
                                                                                             şi  a  strugurilor  roşii  dacă  mustul  a  dobândit
                                                  pentru  supă,  sare  şi  piper,  se  ferbe  15  mi­
           Contra  mustăţilor  la fem ei.                                                    coloarea  destul  de  închisă.
                                                  nute;  se  varsă  apoi  bulionul  (supa)  peste
                                                                                                  In  grădina  de  pomi  începem  cu  cură­
           Mulţime  de  femei  brave  le  cresc  mus­  felii  de  jimblă  şi  se  dă  la  masă.  ţitul  pomilor,  însă  de  ramurile  uscate  şi  de
      tăţi,  cari  nu  pot  fi  Îndepărtate  cu  nici  un             *
                                                                                             prisos  numai  pe  timp mai  temperat.  Tot ase­
      fel  de  depilator.  In  aceste  caşuri,  neputând    Compot  de  persece.
                                                                                             menea  urmăm  şi  cu  plantatul  celor  tineri.
      îndepărta  mustăţile,  le  vom  decolora  ca  să   Se  aleg  persece  cu  miezul  roşu,  se  cu­
                                                                                                  In  stupină  aducem  stupii  în  cuartirul
      devie  invisibile.  Pentru  aceea  Ie  vom  unge   răţă,  se  taie  în  două  şi  se  pun  in  apă  rece
                                                                                             de  iarnă.  Stupilor uşori li-se  va da  hrană  Ur­
      uşor  în  fiecare  sară  cu  o  pensulă  muiată  în   se  stea  câteva  minute,  apoi  se  pun  în  apă
                                                                                             dinişurile  se  vor  ţinea  cât  se  poate  de  mici.
      apă  oxigenată.  In  timp  de  5 —6  zile,  mus-  ferbinte,  unde  stau  până  se  ridică  în  faţa
      Alexandru  Sterca-Şulaţiu de  Gărpiniş.     Sub  acest epS.op  s a  reactivat  metropolia gr.-   poliei  episcopul  Ş.  deveni  archiepiscop  şi
                                                  cat,  de Alba-I ilia pe basa  protoc.  conferenţei   metropolit,  şi  în  această  calitate  fu  instalat
                    (Vezi  potrc-tul).            ţinute  în  Vieva  la  18  Nov.  1850,  la  care  au   cu  mare  solemnitate  în  Blaj la  28  Oct.  1855
           A  fost  primul  metropolă  de  Alba-Iulia   luat  parte  Ioan  Scitovski.  archiepiscopul  Şîri-   prin  pronunţiul  apost.  din  Viena,  cardinalul
      şi  Făgăraş  al  Românilor  din  Transilvania  şt   gonului  şi  primate  al  Ungariei;  Vasile  Er-   Viale-Preia.  La  1854  capitlul  din  Blaj  se  ri­
      Ungaria,  uniţi  cu  biserica  Romei,  n.  15  Febr»   delyi,  episcopul  unit  a!  Orăzii-mari;  ministrul   dică  la  demnitatea  de  capitul  metropolitan.
      1794  în  Abrud  dintr’o  familie  cu  preroga­  de  interne  Al.  Bach,  ministrul  de  culte  con­  Ş.  lucra  mult  pentru  a  ridica  vaza  metropo-
      tive  nobiliare,  mari  proprietari  de  mine  de   tele  Thun,  comisarul  plenipotenţiat  al  Tran­  liei sale.  El  exoperă  la  1863  pentru  clerul  ar-
     aur.  A  studiat  in  Abrud,  Alba-Iulia  şi  Blaj,   silvaniei  Eduard  Bach  şi  consilierul  de  sec­  chidiecesei  sale  subsidiul  erarial  anual  de
      unde  s’a  pregătit  pentru  preoţie în  seminarul   ţiune  Privitzer.  Protocolul  acesta,  în  care  se   18.000  fi.  v.  a.  Sub  dînsul  se  cumpără  do­
      diecesan.  Căsătorindu-se  8 Nov.  1814  cu Ana   punea  în  prospect  şi  regularea   chestiunei   meniul  basilitan  dela  Bucerdea grânoasă.  Prin
      Aron  de  Bistra  (Bistray),  fu  aplicat  mai  în-   despre  completarea  scaunelor  episcopeşti,  a   litere  fundaţionale  din  23  Apr.  1861  dome­
      tâiu  în  calitate  de  capelan  în  Bistra,  unde   fost  aprobat  de  împăratul  Fr.  Iosif  I.  în  12   niul  seu  dn  Şpring  şi  toată  averea  st,  din
      petzându-şi  18  Febr.  1818  soţia,  râmase  vă-   Dec,  1850,  şi în  urma  pertractărilor cu scaunul   care  mai  târziu  s’au  cumpărat  şi  domeniile
     duv.  In  6 Dec.  1814  fu hirotonit pâroch,  apoi   apostolic  a  emanat  dela  papa  Piu  IX  bulla   dela  Cenade,  Vidraseu  şi  Someş-Odorheiu,
     înaintat  la  rangul  de  protopop  tot  acolo, ear’   »Ecclesiam  Christic  din Vl-to kal. Dec.  1853,   le  lăsă  ca  fundaţiune  pentru  văduvele  preo­
      1836  de  vicar  foraneu  al  Silvaniei  şi  paroch   prin  care  diecesa  Făgăraşului  se  scoate  de   ţilor,  pentru  studenţi  şi  alte scopuri culturale,
     al  Şimleului.  In  sinodul  electoral din 30 Sept.   sub  jurisdicţiunea  metropolitană  şi  primaţială   eventual  pentru  înfiinţarea  unei  universităţi
      1850  fii  candidat  la  scaunul  episcopesc  al   a  archiepiscopului  din  Strigon,  se  înalţă  la   române.  A  lucrat  şi  luptat  pentru  drepturile
      Făgăraşului  în  locul  prim  cu  95  voturi.  In   demnitatea  de  archiepiscopie  şi  metropolie   polit.  ale Românilor.  A  scris mai multe opere,
     18  Nov.  1850  numit,  în  17  Febr.  1851  pre-   cu  titlul  de  A.-Iulia,  şi  i-se  supun  ca  sufra-   până  azi  inedite,  f   7  Sept.  1867  în  Blaj.  (Cf.
     conisat  şi  în  22  Iulie  1851  consacrat  episcop   gane,  pe lângă  vechea diecesâ  gr.-cat  română   G.  Bariţiu,  Părţi  alese  din  Istoria  Trans.,
     tn  Oradea-mare,  ear’  în  Sept.  acelaş  an  şi-a   a  Orăzii-mari,  şi  cele  noue,  atunci  înfiinţate,   voi.  II.  şi  III.  şi  Memoriile lui  Ios.  St.-Şuluţu)
     ocupat  scaunul  în  Blaj  fără  instalare  oficială.  dela  Gherla  şi  Lugoş.  Prin reactivarea metro-  ___________   (Dr.  A.  B.)
   1   2   3   4   5   6   7   8