Page 3 - Bunul_Econom_1903_44
P. 3
Nr. 44 BUNUL ECONOM Pag. 3
M edicul casei. A dvocatul poporului.
P e n t r u E c o n o m i
Vâtăm âturâ. P entru obiectele puse am anet
(zălog) proprietarul întreprinderii trebue să
Omida sfeclelor.' Să se fearbă lapte foarte bine cu făină
de săcară, şi apoi să se facă cu aceasta ca- elibereze (să dee) o şedulă, la arătarea că
Adeseori se iveşte un fel de omidă pe taplasmă (oblojeală); ungere cu untdelemn. reia şi pe lângă soîvirea taxei corăspunză-
câmpurile sâmănate cu trifoiu, sfeclă şi po Asemenea cataplasmă să se schimbe din toare, după expirarea terminului de zălogire,
rumb cari nimicesc întreaga recoltă şi fac pa vreme în vreme, tot călduţă fiind. e obl gat a reda obiectul. Dacă şedula despre
gube enorme; mai ales însă aceşti vermi se obiectul zălogit se perde, trebue sâ se facă
D egerături.
arată pe ogoarele sămănate cu sfecle de ză- arătare tribunalului, pentru nimicirea aceleia.
har de unde apoi o trec pe ogoare cu alte Se pune întâiu apă rece, foi de varză, Obiectele, a căror valoare nu trece peste 10
sămănături. Ceea-ce putem sfătui pe gospo apoi spălături căldicele cu târîţe; noaptea se
pune făină uscată, cârpe cu apă sărată; să floreni, se redau şi fără nimicirea şedulei
darii noştri este să stea de pază, şi cum nu se ungă cu vaselină, când crapă. aceluia, care cunoaşte s mnele obiectului
mai se iveşte omida, pe loc să tragă în j u- având a pune o garanţă corăspunzătoare
rul cuiburilor sale de pe ogor o dungă cu Contra loviturilor (sgăriiturilor). sumei, pe care peste trei ani o reprimeşte.
păcură, cam de o palmă de lată, pentru-că Se ia una sau mai multe foi de muşcată, Dacă depunătorul şi proprietarul casei de
omida nu trece peste păcură şi aşa se scu se şterge bine rana şi se aplică pe ia. Ade zălogire nu se pot înţelege asupra vre-unei
teşte cealaltă parte a ogorului. Bun mijloc seori o singură foaie e deajuns pentru le chestii, trebue făcută arătare în provinţă la
cuire. Ia se lipeşte strîns de pele, ajută la
este şi presărarea cuiburilor cu praf de var
împreunarea părţilor sgâriate şi lecueşte rana fisolgăbirău, în oraş la căpitanul de poliţie.
nestins, funingene şi cenuşe, ce asemenea ni în scurt timp.' (Art. de lege XIV. din 1881, §. 8, 13, 14).
miceşte aceste omide. Dacă omidele s’au lă
ţit pe ogoarele cu sfecle, atunci ele se vor Răceală în trup (în pântece).
nimici prin faptul, că sfeclele se prăşesc din Bolnavul să stea acoperit în pat, pe Pentru femei.
nou; dacă însă şi frunzele dela inima sfecle trup se pun oblojeli cu muştar, să bea ceaiu
lor au fost roase, inima însă nu a fost vă de smeură cu zâhar galben, vin cald, corpul
să se frece cu usturoiu, să se bea 3 linguri Borş cu varză dulce.
tămată, atunci trebue ogorul bine măturat
de drojdie de bere pe zi.
cu mături, şi sfeclele din nou prăşite pen- Se tae o varză mărunt şi se pune în
tru-ca să poată ear’ da frunze şi creşte, ca Contra arsurilor. borş să fearbă cu o ceapă şi cu leuştean, se
măcar ceva să se poată recolta din ele. Dacă ne-am fript uşor şi n’avem alt edaugă vre-o 30 dramuri unt bun şi nainte
de a se servi se bate un gălbenuş sau două
Ogoarele cu sfecle la cari a fost nimicită mijloc la îndemână, luăm cărbuni de lemn, cu smântână şi se toarnă pe deasupra.
inima cu totul, trebuesc de istov adânc arate, îi pisăm fin de tot, şi presărăm rana cu acest Această ciorbă se poate face şi cu bu
ca să se nimicească omidele. La toamnă praf. Durerea se linişteşte. Cărbunele opreşte căţele de came de vacă sau de pasere, tăiate
să se formeze puroiu şi nu mai ublăm la
toate ogoarele pe cari s’a arăta omida, tre cât se poate de mărunte şi ferte mai dinainte
rană, până-ce crusta cu cărbunele n a căzut
buesc adânc arate, pentru-ca păpuşele omi- dela sine. în apă sărată şi apoi în borş.
*
delor ce se află în păment să poată degera * Supă cu găluşte de ficat.
peste iarnă. Mari duşmani ai acestor omide A n ecd o te din v iaţa m edicală.
sunt vrăbiile şi furnicile, cari le nimicesc cu Ficatul se toacă bine şi se trece prin
Familist.
totul. Trifoiştele şi fânaţele cari au fost ni strecurătoare; apoi se rumeneşte ceapă şi
— Cum de te-ai îmbătat aşa?
micite de aceste omide, este bine a le cosi pătrânjel în unt sau în măduvă, şi ficatul
—■ Vezi, dle doctor, că ţin mult la fa
şi apoi a Ie vălătuci, ca omida să fie ucisă strecurat se prăjeşte în această rumeneală,
milia mea şi de sărbători am beut câte un
şi cel puţin să se câştige o a doua cositură. cu un ou bătut în grăsime, cu miez de fran-
păhărel în sănătatea fiecărui copil al meu. selă (jamblâ) muiat în lapte şi tocat bine.
Trifoiul stricat de omidă să nu se dee vi
— Câţi copii ai ? ■ Când vor fi toaţe acestea tocate deajuns,
telor.
— Numai 17! se fac găluşte din ele şi se amestecă în supă.
— şi astfel trecură printre straturile de flori git de vieaţă, şi cu toate acestea de câte ori dar’ apoi desfâcându-se de îmbrăţoşerile ei
şi intrară în palatul de marmură al împă am vrut să-mi fac samă. Iubesc o fată fru se avântă pe şeaua calului şi plecă în lume.
ratului. moasă cu ochii gânditori, dulce ca visele
________ __ (Va urma.)
El o duse la împăratul şi i-o arătă mării — fata Genarului, om mândru şi sel-
spunându-i că-i mireasa lui. împăratul z<mbi, batec ce-’şi petrece vieaţa vânând prin pă T u rn u l lui Veeel.
apoi îl luă de mână pe Făt-Frumos, ca şi duri bătrâne. O, cât e de aspru el, cât e de
când ar fi vrut să-i spună ce-va în taină şi-l frumoasă fata lui! Ori-ce încercare de-a o
(Vezi ilustraţia).
trase la o fereastră mare, pe care vedea la răpi a fost deşartă. Incearcă-te tu!
Acest turn şe află pe vârful stâncei Orlea.
cul cel întins. Ci el nu-i spuse nimica, ci nu Ar fi stat Făt-Frumos locului, dar’
mai se uită uimit pe luciul lacului şi ochii Privirea de aici ne pătrunde atât spre Sud
scumpă-i era frăţia de cruce, ca ori-cărui în Valea Haţegului şi asupra Retezatului,
i-se umplură de lacrimi. O lebedă îşi înăl
voinic, mai scumpă decât zilele, mai scumpă cât şi spre Nord, pe Valea Streiului în jos-
ţase aripile ca pe nişte pânze de argint şi
decât mireasa. Acest turn vechiu şi părăsit se zăreşte din
CU capul cufundat în apă sfăşiea faţa senină
a lacului. — împărate prea luminate, de câte depărtare ca o sentinelă. El este zidit din
— Plângi, împărate? — zise Făt-Fru noroace ai avut, unul a fost mai mare decât peatră de stâncă şi astfel închegat, încât se
mos — de ce? toate: acela că Fet-Frumos ţi-i frate de cruce. pare a fi crescut din pământ. Este rămas de
— Fet-Frumos, — zise împăratul — Hai că tnă duc eu, să răpesc pe fata Ge pe vremea Dacilor şi se numeşte »Turnul Iui
binele ce mi l-ai făcut mie, nu ţi-1 pot plăti narului. Vecel», după numele lui Bici! sau Bicul,
care a fost un fruntaş dac şi om încrezut al
nici cu lumina ochilor, ori-cât de scumpă Şi-şi luă cai ageri, cai cu suflet de vânt
lui Decebal.
mi-ar fi, şi cu toate acestea vin să-ţi cer şi Fet-Frumos, şi era să plece. Atunci mireasa
Turnul stă în legătură cu cel din Rechi-
mai mult. lui. Ileana o chiema — îi zise încet la ureche,
tova, care pe vremea Dacilor şi Romanilor
— Ce împărate? sărutându-1 cu dulce: »Nu uita Făt-Frumos,
— Vezi tu lebăda ceea îndrăgită de că pe cât vei fi tu departe, eu oiu tot plânge». încă ser via de sentinelă.
unde ? — tîner fiind, aşi trebui să fiu îndră El se uită cu milă la ia, o mângâia —
