Page 1 - Bunul_Econom_1903_47
P. 1
Anul IV. Orăştie, 29 Noemvrie n. 1903. Nr. 47
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reaniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinini".
A B O N A M E N T E : A P A R E : i! I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) li se socotesc după tarifă, cu pr e ţ ur i mode r at e .
Pentru R o m â n i a 15 lei pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele st inserţiunile se plătesc înainte.
C-TUL CASEI DE PĂSTRA RE PO ŞTALE Nr. 10025. ii C-TUL C A SE I DE P Ă ST R A R E PO ŞT A LE Nr. 1002c.
naţional, să fie îmbrăţişat; şi femeea mâji metrice. Dacă acum în urma îmbunătă
INDUSTRIA CASNICA de pe sate încuragiată, dar’ mătăsăriile ţirii calitative preţui unei măji metrice s’ar
urca numai cu' 20 bani, atunci valoarea în-
false şi stămburile putrede, ca mode,
tregei producţiuni de cereale a Ungariei s’ar
Dacă aruncăm o reprivire asupra producţii străine, l’a înlocuit. Costu
urca cu 20 milioane cor.
trecutului nu prea îndepărtat şi asupra mele ţărăneşti, mai ales la sexul fru Ministerul s’a îngrijit mai departe de
industriei casnice, vedem că cânepa şi mos, nu formează haina sărbătoarei, ci îmbunătăţirea şi răspândirea plantelor comer
inul erau cultivate pe o scară mai în a balului mascat sau a altor represen- ciale, ca tâbac, cânepă, hemeiu, etc. Nu s’a
tinsă de cât în timpul de faţă. Firele taţii caraghioase. restrîns însă numai la îmbunătăţirea calităţii
Jor serviau la facerea pânzeturilor pentru Când însăşi femeia genială, când productelor, ci ministerul a organisat şi des
facerea lor, condus fiind de principiul corect,
îmbrăcăminte, a cergilor, sacilor şi al cea mai mare poetă şi novelistă Ro că ţinta finală a fiecărei producţiuni agricole
tele. Nimeni, dar’ absolut nimeni în ve mână, nobilă prin cultură şi mai nobilă trebue să fie buna şi sigura desfacere a pro
chime nu cumpăra din alte ţări aceste prin sentimente, Maiestatea Sa Regina ductelor. La organisarea desfacerii ministerul
necesare materii, ceea-ce contribuia Elisabeta, a dat exemplu de modestie a urmat principiul, ca productele de câmp
foarte mult la uşurarea nevoilor cerute şi afecţiune, îmbrăcând costumul naţio să se prelucreze în ţară, spre scopul acesta
în traiul sătenilor. nal, e timpul, credem, a înţelege, că a acordat ajutoare de stat nu numai pentru
aceea ca inui şi cânepa să devină articole
Unde mai sunt plăcutele clăci sau atenţiunea generală a lumii culte de
comei ciale, ci şi pentru-ca să se prelucreze
strînsori la stors, care înveseleau feti peste tot locul este atrasă. în ţară.
ţele ţăranilor? simţind o plăcere a-şi Există, nu-i vorbă, printre noi Ro Capitolul următor tratează chestiunea
face din furcă plăcutele lor ocupaţiuni, mânii ici-colea câte un proprietar mare asociaţiunilor, cari în aceşti 6 ani din urmă
crescendu-şi şi deprinzendu-şi odraslele sau neguţător, cari, spre cinstea lor fie au luat un avânt extra-ordinar. Asociaţiuni
lor de mici în rînduiala furcei încărcată zis, nu şi-au schimbat portul. de credit se află deja în 1675 comune, cari
îşi extind activitatea asupra a 5329 de comune.
cn caer de câlţi, sgrebeni; (pereturi) Dar’ aceştia sunt foarte rari şi se
Despre cultura viţei de vie se rapor
stupă ori fuior şi în mânuirea fusului perd în marea mulţime de nădrăgari. tează amănunţit într’un capitol special. Cu
si al mosorului. Toate mamele, îsi în- Femee română, reia din nou în vre-o câteva decenii mai înainte viile for
demnau fiicele la tors, unde auziau tot manile tale industria casnică, şi fala şi mau un isvor bogat de venituri pentru unele
felul de poveşti hazlii. bogăţia neamului ţău vă creşte pe zi ţinuturi şi producţiunea de vin a ţării se
Cine n’a auzit povestea feciorului ce merge. evalua la 4 până la 6 milioane hectolitri pe
an. In urma pustiirilor filoxerei, producţiunea
de împărat şi cele 3 fete din cânepă, scăzu, aşa că în anii 1891/2 producţiunea
că cea mai mare zicea: »De m’ar lua Agricultura Ungariei. totală de abia a fost de 800.000 până la
pe mine de soţie, i-aş îmbrăca casa cu 900.000 hectolitri. Ţinuturi întregi acoperite
un fus« ş. a. Zilele trecute s’a publicat de cătră mi cu vii au fost nimicite de filoxeră, mii de
nisterul ung. de agricultură o carte, în care locuitori, cari mai înainte au trăit din lucra
Dela femeea celui din urmă plu
se cuprinde activitatea sa în timp de 6 ani, rea viilor, au fost necesitaţi a emigra. Pro
gar, până în saloanele doamnelor, era
adecă dela 1897 până la 1903. Fiind porto ducţiunea nu acoperea nici măcar consuma-
o cinste pentru femeia română, ca atât foliul agriculturii dela 1897 până în anul cu ţiunea internă, şi ţara era nevoită a importa
costumele, cât şi îmbrăcămintea în in rent purtat de ministrul Darânyi, bine înţeles vin. Guvernul s’a msuit a sana răul şi prin
teriorul caselor să fie producţiunea ma că şi publicaţiunea se ocupă în partea cea art. de lege V., 1896 s’a îngrijit ca surcele
nilor sale. mai mare cu activitatea acestui bărbat. de altoit necesare pentru regenerarea viei să
Eatâ, pe scurt, după »G. T.« conţinu se procure din mijloacele statului. In urma
Acest gust mai există, nu-i vorbă,
tul singuraticelor capitole: ajutorului de stat, opera regenerării viilor s’a
în măsură mai mică, dar, durere, nu Una din nisuinţele principale aie mi început în întreaga ţară, aşa că astăzi mai
prin saloane, ci ici-colea pe la sate, şi nisterului de agricultură a fost, îmbunătăţi bine de 1/3 din cele 450.000 jugăre pustiite
şi acolo nu la bogătaşi, ci la săraci, rea calităţii producţiunei de cereale, spre care de filoxeră s int deja regenerate.
căci bogătaşii deşi au mijloace, însă scop a împărţit între micii proprietari să- Nu mai puţin interesante sunt datele
mânţe sănătoase. Că ce importanţă naţional- referitoare la desvoltarea horticulturei şi a
li-se pare poate o înjosire, par’că au
economică are îmbunătăţirea producţiunei de culturei ptoamclor. In anul 1892 se aflau în
temere de producţia naţională.
cereale, se poate arăta printr’o simplă cifră. Ungaria 5 scoale de pomărit de stat pe un
Se părea de nou mai anii trecuţi Pioducţiunea anuală de cereale a Ungariei se teritor de 109 jugăre, în anul 1902 numărul
că costumul ţărănesc, zis foarte bine poate evalua Ia circa una sută milioane de lor s’a înmulţit la 25 pe un teritor de 463.304
