Page 2 - Bunul_Econom_1903_47
P. 2

Pag-  2           _______                         BUNUL     ECONOM                         ■.   ’      ■  ■_______   Nr.  47

        jugăre  catastrale.  Conscripţia  din  anul  1895  gal.  Suveranii  Angliei  i-au  primit  cu  Ohio,  „Reuniunea  Română  Traianâ"  în  Can­
        a  constatat  existenţa  a  60  milioane  pomi.  pompă  mare.                          ton,  Ohio,  „ Vulturul"  şi  „ Transilvania*  în
        Prin  împărţirea  de  altoi,  numărul  pomilor  în                                     Alleance,  Ohio,  şi  „ Unirea“  în  Youngstown,
        ceşti  din  urmă  8  ani  a crescut cel  puţin  încă   Rusia.  Mai  mulţi  agenţi  secreţi   Ohio.  Se  fac  încercări  de  organisare  în  ora­
        cu  10  milioane.  In  urma  împârţirei  de  altoi  ai  poliţiei  ruseşti  au  fost  asasinaţi,  fără  şul  Sharon  Pa  şi  Erie  Pa.  Lipsă  de  organi­
        nu  numai că s’a urcat producţiunea de poame,  ca  să  se  fi putut da  de  urma asasinilor.  sare  este  în  statele  Indiana  şi  Illinois,  unde
        dar’  a  crescut  şi  valoarea  producţiunii,  căci                                    în  mai  multe  oraşe  sunt  sute  de  Români.
        S’au  împărţit  tot  altoi  de  soiu  nobil.  înainte   G-ermania.  Starea  împăratului  Ţinta  celor  mai  deştepţi  şi  de  inimă  emi­
        de  1895  în  ani  normali  valoarea  exportului  Wilhelm  e  mulţumitoare.  Vindecarea   granţi  e  să  unească  toţi  Românii  din  Ame­
        de  poame  se  evalua  la  2  milioane,  în  de­  continuă.                            rica  în o  singură  societate,  care să  aibă secţii
        cursul  celor  opt  ani  din  urmă  însă  s’a  urcat                                   în  toate  locurile  unde  se  găsesc  un  număr
        la  4  până  la  5  milioane  cor.   (Va urma).  Francia.  Politica  lui  Combes  de   mai  însemnat  de  Români.
                                                    a  desface  statul  de  biserică,  nu  mai      In  una  din  localităţile  mai  impopulate
                                                    este  aprobată  aproape  de  nimeni.       de  Români  (Virginia  în  Canada-de-sus)  s’a
                  DIN  LUME                                                                    trimis  un  preot  din  România  şi  s’a  zidit  bi­
                                                         Spania.  Şef  al  liberalilor  a  fost   serică.
                                                    ales  Moreiros.
             Austro-Ungaria  In  17  1,  c.  a                                                      Societăţile  au  început  să-şi  înfiinţeze  şi
        fost  deschis  parlamentul  sub  semne  nu                                             câte  o  bibliotecă,  din  cari unele  numără  sute
        prea  îmbucurătoare.  Obstrucţia  se  pre­       Italia.  In  Florenţa  s’a  ţinut  un   de  publicaţiuni.
        găteşte  din  toate  părţile.  Germanii  cu­  mare  congres  al  catolicilor.  Papa  Piu    In  statutele  societăţilor  e  prevăzut,  că
        noscând  intenţiunile  Cehilor • au  căutat   e  pe  partea  moderaţilor,  cari  doresc   în  cas  de  moarte  a  unui  membru,  să se  facă
        să  le  prevină  şi  au  presentat  peste  20   apropierea  bisericii  de  stat.       colectă  între  membri  pentru  suportarea  spe-
        de  propuneri  de  urgenţă.  Ministrul  de                                             selor  de  înmormântare  şi  pentru  asistarea
        finance  Bohm-Bawerk  a  presentat  bud­        Sârbia,  Mai multe  foi aduc  ştirea   unui  număr  obligător  de  membri  la  ceremo­
        getul  pentru  anul  1904.  Veniturile  se   despre  o  uniune  personală între  Sârbia   nia  religioasă.
        urcă  la  1,737.509 991  cor.,  spesele  la   şi  Bulgaria,  se înţelege,  cu  regele  Petru   Starea  Românilor  în  cele  mai  multe
        1,734,771.291  cor.,  aşa  că  e  prevăzut   în  frunte,                               locuri  este suficientă,  dar’  schimbăcioasă,  din
        un  excedent de 2,738.700  cor.  Armata                                                causa  nestatorniciei  în  un  loc.
        austo-ungară, a  zis Korber, trebue să  re-     Turcia.  Privitor  la  reformele  ce
        mâe  comună  şi  să  steie  sub  conducere   are  de  gând  să  facă  Turcia  în  Mace­     Românii  lucrează  în  fabrici de  fer,  oţel,
        unitară,  apoi  că  pactul  cu Ungaria  tre­  donia,  ambasadorii  Austriei  şi  Rusiei  tinichea,  turnătorii  şi  cărămidă,  la  construi­
        bue  să  se  încheie  cât  mai  curând  în   au  cerut  grabnic  răspuns  dela  guver­ re a   de  linii  ferate  şi  canâluri,  în  fabrici  de
        interesul  ambelor  părţi  ale  monarchiei.  nul  turcesc.                             maşini  şi  alte  multe  ramuri  industriale,  ear’
                                                                                               unii  lucrează  în  mine  de  cărbuni.  Meseriaşii
             In parlamentul  din  Ungaria  conţi'                                              lucrează  la  meserii.  Mulţi  insă,  din  causa  că
        nuă  desbaterea  asupra  contingentului      Organisarea Românilor din America.        nu  cunosc  limba  engleză  şi  felul  cum  se  lu­
        recruţilor.  Premierul  Tisza  a  replicat                                             cră  meseriile  acolo,  sunt  siliţi  să  lucreze  ce
        aspru  la  cuvântarea lui  Korber  în  par­     Mai  multe  corespondenţe  sosite  în tim­  găsesc  şi  cum găsesc,  lucrări  unde nu  şe cere
        lament.  El  a  zis,  că  numai  Ungaria  e   pul  din  urmă  dela  oamenii  noştri  duşi  în   ştiinţă,  dar’  sunt  grele  şi  cer  putere.
        competentă,  ca  să-şi  stabilească  rapor­  America  ne  dau  o  icoană  a  situaţiunii  lor
        tul  cătră  coroană  şi  să-şi  reguleze  afa­  şi  a  sforţărilor  ce  fac  pentru  a  se  organisa.  Majoritatea  Românilor  speră  a  se  reîn­
        cerile.                                         Numărul  Românilor  din  America  este   toarce  în  patrie;  dar’,  în  urma  greutăţilor
                                                                                               crescânde  în  patrie,  mulţi  vor  fi  necesitaţi
                                                   de  mai  multe  mii.  In  1902  şi  1903  s’au  în­
                                                                                               să  se  stabilească  acolo.  R.  E.
             Anglia.  Părechea  regală  a  Italiei  fiinţat  următoarele  societăţi:  „Reuniunea  Ro­
        a  sosit  în Windsor,  unde  e castelul  re-  mană  Carpatină"  în  oraşul  Cleveland,  statul

                   F O I T A                       ca  prin  minune  capul  treaz.  Şpre  miezul   lui  Fet-Frumos.  Baba  trebuia  să-i  dea  unul
                                                   nopţei  se  întoarse  acasă,  mână  caii  în  grajd,   din  cai  şi-apoi  să-l  lase  să  plece  cu  D-zeu.
                                                   îi  încuie  şi  întră  în odae.  Pe  vatra  cuptorului   Pe  când  prânzeau,  baba  eşi  până  în grajd,"
                   M ic h a il  E m in escu
                                                   în  cenuşă  mai  licureau  câţi-va  cărbuni.  Baba   scoase  inimile  din  câteşi  şepte  caii,  spre  a
             FET-FRUMOS  DIN  LĂGRIMĂ              sta  întinsă  pe  laiţă  şi  înţepenită  ca  moartă.   le  pune  pe  toate  într’un  tretin  slab,  căruia-i
                                                   El  gândî  c’a  murit  şi-o  scutură.  Ea  era  ca   priveai  prin  coaste:  Făt-Frumos se  sculă dela
                      —  POVESTE  —
          (7)            — •—-         (Urmare).   trunchiul  şi  nu  se  mişca de  loc.  El  trezi  fata   masă  şi  după îndemnarea  babei se duse  să-şi
             A  doua  zi  porni  cu caii,  dar’  ear’  căzu   ce  dormea  pe  cuptor.          aleagă  calul  ce  trebuia  să  şi-l  iee.  Caii  cei
        jos  şi  dormi  până-ce  mijea  de  ziuă.  Despe­  —  Uită-te,  zise  el,  ţi-a  murit  baba.  fără  inimi  erau  de  un  negru  strălucit,  treti-
        rat  era  să  iee  lumea  în  cap  —  când  de-o-   —  Aş!  asta  să  moară!  —  răspunse  ea   nul  cel  cu  inimile  sta  culcat  într’un  colţ  pe
        dată  vede  răsărind din  fundul mărei  cei şepte   suspinând.  —  Adevărat  că  acum  e  ca  şi   o  movilă  de  gunoiu.
        cai,  muşcaţi  de-o  mulţime  de  raci.  —  Mi-ai   moartă.  Acu-i  mează-noaptea...  un  somn  a-   —  Pe  acesta-1  aleg  eu.  —  zise  Făt-
        făcut  un  bine  —  zise  un  glas  —  ţi-l'am.  fă­  morţit  îi  cuprinde  trupul...  dar’  sufletul  ei   Frumos,  arătând  la  calul  cel  slab.
        cut  şi  eu.  Era  împăratul  racilor.  —  El  mână  cine  ştie  pe  la  câte  respinteni  stă,  cine  ştie   —  Da  cum,  Doamne  iartă-mă,  să  slu­
        caii  în  spre  casă,  şi  vede  ear’  o  privelişte  ca   pe  câte  căi  a  vrăjilor  umblă.  Până-ce  cântă  jeşti  tu  de  geaba?  —  zise  baba  cea  vicleană
        în  ziua  trecută.                         cocoşul  ea  suge  inimile  -celor-ce  mor  ori   —  cum  să  nu-ţi  iei  tu  dreptul  tău ?  Alege-ţi
             Insă  în  cursul  zilei  roaba  babei  s’apro-  pustieşte  sufletul celor nenorociţi.  —  Da,  bă-   unul  din  caii  ăşti  frumoşi...  ori-care  ar fi
        pie  de  el  şi-i zise  încet strîngendu-1 de  mână:   dică,  mâne  ţi-se  împlineşte  anul,  ia-mă  şi pe   ţi-1  dau.
        »Eu  ştiu,  că  tu  eşti  Făt-Frumos.  Să  nu  mai   mine  cu  d-ta,  că  ţi-oi  fi  de  mare  folos.  Eu   ■—  Nu,  pe  acesta-1  voiu  —  zise  Făt-
        mănânci  din  bucatele,  ce-ţi  ferbe  baba,  pen­  te  voiu  scăpa  din  multe  primejdii,  pe  cari   Frumos,  ţiind  la  vorba  lui.
        tru  că-s  tăcute  cu  somnoroasă...  Ţi-oi  face   ţi-le  găteşte  baba.                   Baba  scârşni  din  dinţi  ca  apucată,  dar’
        eu  altfel  de  bucate*.                        Ea  scoase  din  fundul  unei lăzi  hârbuite  apoi  îşi  strînse  moara  cea  hârbuitâ  de  gură,
             Fata  într’ascuns  îi  făcii  merinde,  şi  în   şi  vechi  o  cute,  o  perie  şi  o  năframă.  ca  să  nu  iasă  prin  ea  veninul  ce-i  răscolea
        spre  sară  când  era  să  plece cu  caii,  îşi  simţi  A  doua  zi  de  dimineaţă  i-se  împlinise  inima  pestriţă.  —  Hai,  ia-ţi-1,  zise  în  sfîrşit
   1   2   3   4   5   6   7