Page 5 - Bunul_Econom_1903_47
P. 5

Nr.  47                                           BUNUL     ECONOM                                                    Pag.  5

             Condamnat  la  moarte.  L.  Nepomutskî   nu  o  scoate  la  cale  cu  recrutul,  s’a  înfuriat  Episcopului  Pavel,  Vasile Alexandri,  Alexan­
        din  Viena  a  fost  condamnat  Ia  moarte,  pen-  aşa  de  tare,  că  l’a străpuns  în  piept cu  baio­  dru  Ion  Cuza,  Ioan  C.  Brătianu,  Papa  Leo
        tru-că  în  Vinerea  Paştilor  ce  a  trecut,  a  ucis   neta.  Bietul  recrut  a  rămas  mort.  Brutalul  al  XlII-lea,  Regelui  Alexandru  şi  Reginei
        şi  jefuit  pe  cusătoreasa  Kubănyi  din  Pesta.  căprar  a  fost  arestat  şi  va  fi dus  înaintea  tri­  Draga  ai  Sârbiei.  Mai  departe  ilustraţiunea
                            *                      bunalului  militar,  care-’i  va  dicta  pedeapsa   Bisericii  Domniţa  Balaşa,  a  casei  parisiane
             None  bancnote  de  10  coroane.  Bancno­  meritată.                             arse  în  Budapesta,  a  băncii  din  Pittsburg
        tele  de  10  coroane,  cari  circulează  abia  de                                    (America)  cu  24  etage,  etc.,  diferite  ilustra-
        doi  ani,  vor  fi  scoase  din  circulaţie  şi  în  lo­                              ţiunt  sfinte  şi  pentru  glume.
        cul  lor  se  vor  emite  deja  în  anul  viitor  16   Mai  nou.                            Călindarele  conţin  afară  de  partea  Ca­
        milioane  bucăţi bancnote noue  de  10 coroane.                                        lendaristică,  biografii,  descrieri,  proverbe,  ru­
        Motivul  principal  pentru  care  bancnotele  de   Alegerea  de deputat  dela Săt-     găciuni,  poesii,  ziceri,  poveşti,  —  poveţe  di­
        acum  vor  fi  retrase,  sunt  desele  falsificări ale   mar  a  avut  urmări  foarte  triste.  Ales   ferite  pentru  economi,  meseriaşi,  femei,  etc.
        acestor  bancnote.  Nici  o  bancnotă  n’a  fost   a fost Hieronyrni,  care a avut  de  contra­  precum şi o mulţime  de  inserţiuni.
        aşa  de  des  şi  uşor  falsificată,  ca  tocmai  cea   candidat  pe  kossuthistul  LJray  Geza.   Călindarul  „Bunul  Econom",  care  cu­
        de  10  coroane.  Nouele  bancnote  vor  fi  cu   Alegerea încă dela început  a fost  foarte   prinde  6  coaie cu  96 pagini  şi 20  ilustraţiuni,
        mult  mai  complicat  desemnate,  ca  cele  de   sgomotoasă,  aşa că  scandalul  a  isbucnit   cu  preţul  de  boltă  15  cruceri;  Călindarul
        acum,  pentru a  face imposibilă  falsificarea  lor.   în  toată  coloarea  sa  din  partea  kossu-   „7'iranului?,  de  7  coaie  cu  112  pagini  şi  33
                            *  .                   thiştilor,  cari  vâzend  că  învingerea  va   ilustraţiuni,  cu  preţul  de  boltă  20  cruceri.
            Omor  pe  calea ferată. Săptămâna  trecută   fi  a  lui  Hieronyrni,  guvernamental,  au   şi  Călindarul  „Sfânta  Treime1‘,  de  7*/»  coaie
        noaptea,  cum  se  vesteşte  din  Moscva,  s’a   întrat  în  sala  de  alegere,  au  spart  şi   cu  120  pagini  şi  47  ilustraţiuni,  al cărui  preţ
        găsit  pe  şinile  căii  ferate,  în  apropierea  gării   rupt  tot  ce  au  găsit,  pe  guvernamen­  de  boltă  este  25  cruceri,  toate  3  format
        Tuia,  cadavrul  în  cămaşă  al  unei  prea  fru­  talii  ce  se  aflau  pe  străzi  i-au  luat  la   octav  mare,  precum  şi  învălitoarele  excelent
        moase  şi  tinere  doamne,  plin  de  răni,  făcute   bătae.  Apoi au  pornit spre  »Pannonia«,   reuşite.
        cu  pumnalul.  De  sigur,  nefericita  a  lost  vic­  unde  se  aflau  adunaţi  guvernamentalii.
        tima  unui  tovarăş  de  călătorie  din  vagonul   In  drumul  acesta  au  spart  tot:  uşi,   Serate de-ale meseriaşilor români.
        cu  paturi,  care  dupâ-ce  a ucis-o,  a  aruncat-o   ferestri  şi  felinare.  Au  întrat  apoi  în
        pe  fereastra  vagonului.                  hotel  şi  s’au  apucat  de  guvernamentali,
                            *                      spărgând  tot  ce  le  stătea  în  cale,  aşa    Joi  la  29  Octdmvrie  n.  c.,  s'a  ţinut  în
             Cât  păr  are  un  om  pe  cap.  De  curând  că  au  făcut  o  pagubă  de  4-0.000  cor.   localităţile  «Reuniunii  sodalilor  români  din
        s’a  făcut  încercarea  de  a  se  şti,  câte  fire  de   Poliţiştii  neputend-i  aduce  la  ordine,  a   Sibiiu* şedinţa literară a  10-a.  Acum, după-ce
        păr  are  un  om  pe  cap.  S’a  numărat  părul   sosit  miliţia  în  ajutor,  eu care  încă s’au   cu  adevărată  mândrie  putem  privi  la  fru­
        la  42  de  oameni.  Resultatul  a  fost,  că  pe   încăerat.  Abia  pe  la  10  ore din  noapte   moasele  resultate  morale  şi  materiale,  obţi­
        un  Ioc  de  policar  cuadrat  sunt  1076  de  fire.   s’a  putut  restabili  ordinea,  suflându-se   nute  după  munca  grea,  închinată  producţiu-
        Fiind-că  teritoriul  capului  acoperit  cu  păr   alarm  de  cătră  miliţie.          nilor  noastre  publice  din  15  şi  17  Octom-
        este  de  10  policari,  numărul  firelor  de  păr                                     vrie  n.  c.,  cuvine-se,  zice  presidentul Reuniu-
                                                        In  legătură  cu  aceasta  amintim,
        este  127.920.  Cine  nu  crede,  să-şi  numere                                        nei,  dl  Vie.  T o r dă şi a nu,  cuvine-se  să-’i
                                                   că  Mercuri  s’a  făcut  alegerea  în  cercul
        firele  de  păr.  S’a  aflat  apoi  mai  departe,  că   Ugra,  unde  a  fost  ales  contele  Ştefan   dăm  fiecăruia  ce  este  al  lui.  Mica  noastră
        pe  un  loc  de  aceeaşi  mărime  cresc  9200 fire                                     oştire,  dame  şi  domni,  djn  corul  Reuniune!
                                                   Tisza  cu  1126  voturi.
       de  păr  roşu,  11.800  fire  de  păr  bârnaciu,                                        şi  din  trupa  teatrală  de  diletanţi,  au  trecut
        105.500  de  fire  negre  şi  143 mii  fire  blonde.       —  --- —  fc ;.  -          din  biruinţă  în  biruinţă.  Un  bun  amic al cău­
        Aşadar'  firele  de  păr  roşu  sunt  cele  mai    Călindare pe anal 1904.             şelor  noastre,  insistând  asupra  acestor  pro-
       groase,  dar’  totodată  şi  mai  rare.   1                                             ducţiuni,  susţine,  că  prin  representaţiunea
                            *                                                                  noastră  teatrală  am  adunat  la  un  loc  pe toţi
                                                        Au  apărut  în  editura  „Ideal*  institut
             Nenorocire.  Zilele  trecute  merse  George                                       Românii,  Că  prin  ea  cultivăm  limba  română,
        Marian  din  Lipova  cu  carul  să  aducă  năsip   tipografic  şi  librărie  în  Hunedoara  A.  P.   şi  că  ea  a  procurat  nu  numai  deputaţilor
        dintr’un  loc  apropiat.  El  întră  cu  car  cu  tot   Barcianu, J  călindare pe  amil  ipop :  congresuali  şi  celor  2  archierei,  P.  S.  Lor
       într’o  groapă  de  năsip.  Pe  când  era  ocupat   Călindarul»Bunul Econom*, Călindarul   P o p e a   (Caransebeş)  şi  I.  P ap p(Arad)  dis­
        cu  încărcatul,  se  dărîmă  pe  neaşteptate  un   »Ţthanuhti*  şi  Călindarul  »Sfintei  Treimi«   tracţie,  dar’  ea  prilej  a  dat  Românilor  din
        părete  de  năsip  înalt  de  8  şi  jum.  metri  şi   în  format  octav  mare.  Călindarele  sunt  în   Sibiiu  şi  jur  a  petrece  la  un  loc  şi a  se  ve­
        îngropă  pe  Marian,  carul  şi  caii.  Ceialalţi oa­  toată  privinţa  reuşite  şi  sunt  foarte  uşor  de   seli  domnii  mari,  măiesţrii  modeşti  şi  ţăranii
        meni,  cari  să  aflau  de  faţă,  lucrară o  oră  în­  vendut,  deoare-ce  ele  sunt  primele  călindare   doritori  de  tot  ce  este  în  spre  întărirea  şi
        treagă  până  au  putut  scoate  pe  nefericitul   cari  corăspund  cerinţelor  moderne  de  azi.   mărirea  neamului,  ear’  despre  concertul  nos­
        Marian  la  lumină.  Dar’  era  prea  târziu,  Ma­  Nu  s’a  cruţat  întru  nimic  pentru  reuşita  lor,   tru,  acelaşi  prietin spune,  că  era  sărbătoarea
        rian  murise.  Asemenea  şi  caii.  Pe  Marian  îl   nici  mutică  şi  nici  spese.   geniului  românesc  şi  a  străduinţei Românilor
       jeleşte  soţia  lui  şi  6  copii  minoTeni,  dintre   Invilitoarea câlindarului „ Bunul Ecdnom“   spre  cultură.  Sute  de  inşi  ţărani  cu  soţiile  şi
        care  cel  mai  mare  e  de  8  ani.       este  de  hârtie  galbenă  fină  şi groasă  şi  tipă­  ficele  lor,  meseriaşi  şi  inteligenţi  participau
                            *                      rită  cu  o  ilustraţie  economică  în  2  colori;   îmbrăcaţi  de  sărbătoare  —  toţi  spre  a  încu­
             In  New-York,  America,  sunt  într’o  pră­  cea  dela  Călindarul  „Ţăranului"  este  tipărită   raja  în  nobilele  lor  porniri  pe  membrii  Reu-
        vălie  două  sţicle,  cea  mai  mare  şi  cea  mai  în  6  colori  în  mod  artistic  executat,  ilustra-   niunei  şi  pe  harnicele  noastre  coriste,  pen*
        mică  sticlă  de  pe  lume.  Cea  mare  e  înaltă   ţîunea  represintă  pe  o  păreche  tinfiră  de  ţă­  tru-câ  învaţă,  ascultă  şi  sările,  ce  le  rămân
       •de  doi  metri  şi  pe  basă  face  4  metri.  Are   rani;  foarte  bine  reuşită;  ear’ învălitoarea  că-   libere,  le  închină  culturei  române.
       332  litre.  Un  om  încape  foarte  bine  în  ea.   lindarului  „Sfintei  Treimi"  este  de  asemenea   In  faţa  acestor  constatări  şi  aprecieri
       Cea  mică  e  numai  cât  o  literă  şi  încap  în '  tipărită  în  6 colori  foarte  frumoase  şi  artistic   sincere a muncii şi a prestaţiunilor  noastre,  nu
       ea  numai  4  picături.  La  cea  mică  au  avut   lucrată,  Ia mijloc  se află chipul Sfintei Treimi,   ne  mai  rămâne  decât  şă  ne  împlinim  dato-
       cu  mult  mai  mult  lucru,  ca  la  cea  mare.  la  dreapta  Inviierea,  ear’  in  stânga  Naşterea  rinţa  de recunoştinţă nefăţărită cătră toţi aceia,
                            *                      Iui  Isus  Christos.                        cari  sprijin  ne  dau  şi  cari  nu  înceată  de-a
             Căprar ucigaş. Infanteristul boem Walter   Cuprinsul  acestor  călindare  este  foarte   privi  în  noi  aceea-ce  cu  adevărat  suntem.:
       făcea  exerciţii  cu  ceialalţi  recruţi  pe  câmpul   bogat  şi variat  şi cuprinde  o mulţime  de ilus-   propagatori  ai  bunelor  moravuri,  ai  culturei
       de  exerciţii  dela  Praga.  Walter  însă  făcea  în  traţiuni,  dintre cari  amintim portretele:  Baro­  neamului  şi  propagatori  ai lucrurilor, ce apro­
       continuu  greşeli.  Căprarul  Dusek  văzând,  că  nului  Andreiu  de  Şagtina,  Reginei  României,  pie  pe  frate  de  frate.  Căile  de  noi  umblate
                          cu  Chequul  ce  Fam  alăturat  la  numeral  38.  -*Pi
   1   2   3   4   5   6   7   8