Page 2 - Bunul_Econom_1903_49
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 49
mătasă s’au înfiinţat cu scopul, ca cu timpul In periodul acesta de timp se intere sagiul, accentuând raporturile .amicale
să se formeze o industrie de mătasă în sează statul prima-dată de soartea muncitori ce există între Germania şi celelalte
Ungaria şi să se mântue pentru ţară suma lor agricoli. Legile pentru muncitori asigură state. Neliniştea din Balcani, nu atinge
de cor. 50 milioane. executarea neconturbatâ a celor mai necesare Germania direct, la caş de nevoie însă,
Prăsitul catlor continuă a progresa. lucrări de câmp, acuirărea uşoară de munci ea va sta pe partea acelor puteri, cari
Exportul de cai arată o creştere mare. In tori, asigurarea muncitorului la bătrâneţe şi voesc să facă linişte.
anul 1885 s’au exportat 32.000, în anul 1902 invaliditate şi creşterea clasei muncitorilor prin
deja 48.000 cai. diferite mijloace morale. Rusia. Intre Iaponia şi Rusia a
Un moment important în periodul a- In decursul periodului de timp dela isbucnit un conflict, în care causă a-
cesta de timp o formează executarea art. de 1896 până la 1903, budgetul ministerului de ceasta din urmă va adresa Iaponiei o
lege XVII.: 1900, pe basa căruia s’au înfiinţat agricultură s’a urcat dela cor. 42.999.266 notă liniştitoare.
cheltueli la cor. 64.648.676, ear’ încassările
641 oficii de veterinari de stat. Prin statifi-
s’au urcat dela cor. 32670356 la cor. 45723991.
carea oficiilor veterinare s’a intenţionat împe- Anglia. In consiliul de miniştri
decarea răspândirii boalelor infecţioase printre Totalul cheltuelilor acestui resort dela 1896 ce s’a ţinut zilele trecute, se zice că s’â
vite, prin ceea-ce încrederea străinătăţii în până la 1903 au fost de cor. 433.060.936, tratat despre situaţia din Ostul Asiei,
ear’ încassările de cor. 317.161.774.
oficiile veterinare creşte şi exportul se pro care din ce în ce devine mai încurcată.
movează. Plusul de export la vitele cornute Unii aduc acel consiliu în legătură cu
a crescut din anul 1896 până la 1902 dela DIN LUME alegerile parlamentare, ce ar avea să
71 la 111 milioane, la totalul exportului de se facă neamânat.
vite însă dela 199 la 302 milioane cor.
Ungaria. In dietă situaţia e tot
Pe terenul silviculturei s’a făcut progres critică, nu se poate ajunge la nici o Francia. Procesul Dreyfuss e la
mare la plantarea ţinuturilor sterpe. Numărul înţelegere. S’a încercat, ca între guvern ordinea zilei, şi se speră, că Dreyfuss
răsadurilor donate de ministerul de agricul şi oposiţie să se facă un compromis, va fi achitat şi rehabilitat.
tură spre acest scop a crescut în ultimii 8 dar’ n’a reuşit.
j
ani dela 10 la 60 milioane bucăţi. Italia. Giolitti, preş. parlamentu
In capitolul, care tractează despre re- Austria. Pentru împedecarea ac lui, în programul seu ce l’a desfăşurat,
gularea apelor, ministerul îşi dă seamă asupra tivităţii guvernului austriac, Cehii fac o a accentuat şi raporturile amicale ale
activităţii desvoltate pe terenul canalisărilor, mulţime de propuneri. Se cere lungi Italiei cu celelalte state, aducând drept
a uscării ţinuturilor mocirloase şi a ameliorării rea sesiunii şi se fac pregătiri pentru dovadă visitele din urmă ale părechei
pământului. In nici o ţară din Europa nu se delegaţiuni. regale. A promis resolvarea chestiei
cheltueşte aşa de mult pentru uscarea şi scur privitoare la căile ferate şi încheierea
gerea mocirlelor ca şi în Ungaria. In intere România. De preşedinte al ca nu peste mult a tratatelor comerciale.
sul circulaţiunii s’au delâturat pedecile navi- merei deputaţilor a fost ales dl M. Fe-
gaţiunei pe cele mai însemnate rîuri, se fac rechide, ear’ de vice-presidenţi dnii de SSrbiâ. Cei cari s’au pus astâ-
mari pregătiri de a face navigabile şi rîurile putaţi: I. Poenaru Bordea, D. Protopo- vară în fruntea celor-ce au sevîrşit omo
mai mici. Chestiunea colonisărilor s’a desvol- pescu, St. Şendrea şi V. G. Morţun. rurile părechei regale, pretind acum câte
tat între marginile art. de lege 1894. Dela Dl P. S. Aurelian a fost ales de pre de toate dela Regele Petru.
1896 încoacâ s'au colonisat 612 familii de şedinte al Senatului, ear’ de vice-presi
mici economi cu deosebire în sudul Unga denţi dnii senatori: Al. Nicolaid, C. Cos- Bulgaria. Regele Carol I. va fi
riei, unde s’au format chiar şi comune noue. tescu-Comăneanu, P. Poni şi Gr. Macri. luat de cătră principele Ferdinand drept
Cartea aminteşte şi proiectul de lege din model, zice acesta, întru lucrarea sa
Iunie 1903, referitor la modificarea legii de Germania. La deschiderea par pentru înaintarea culturală a ţerii.
colonisare. lamentului, cancelarul Btilow a cetit Me-
F O I T Ă Eu rîdeam, rupeam o floare, Că o plec din nou prin lume,
De mi-o aninam în plete, Vieaţa noastrâ-aşa ne cere...
Şi atâta ’nviorare Unde n’afli îndurare
Răcorosu-ţi sin îmi dete! Nici alin pentru durere...
C O D R U L U I
Am trăit o vară ’ntreagă, Ci de-o fi să viu la anul
Am venit plângând la tine
Singur tu mi-ai fost tovarăş, Tot cu dor, tot cu suspine,
Şi-am îngenunchiat cucernic
Am uitat de lumea toată, Earăşi să ne fim ca prieteni...
Şi m’am jeluit în taină
Am uitat de mine earăşi... Codrule, râmâi cu bine.
Ca unui stăpân puternic.
Natalia Negru.
Dar’ de ce de-o vreme ’ncoace
Ear’ atunci, slăvite codru,
Me întimpini trist în cale?
Tu păreai că plângi cu mine: M ic h a il E m in e sCu
Ne-am recunoscut de prieteni Când mlădiţele îţi legeni,
Ce te pleci cu-atâta jale?.. FET-FRUMOS DIN LACRIMA
Ca în zilele senine.
— POVESTE —
Mi-ai întins umbroase ramuri îmi arăţi înspre văzduhuri (9) ---- •---- (Urmare şi fine).
Şi mi-ai zis, c’o dulce milă: Şir de corbi şi semne rele Dar’ cum auzi vuetul venirii lui, faţa ei
»Vino, şi-o să-ţi uiţi de toate, Ce vestesc a vânt şi-a iarnă... se însenină, ea luă 6 mână de lacrimi din
Sărmănica mea copilă l« Şi suspini din rămurele... baie şi stropi grădina. Ca prin farmec foile
galbene ale aleelor de arbori şi ale stratu
Din adâncurile toate Hai să plângem împreună, rilor se ’nverziră ca smarandul. Florile triste
Lumea ta cea mai aleasă, Codrule, la despărţire, şi turbure să 'nălbiră ca mărgăritarul cei stră
Păsărelele în cânturi Şi o doină de adio lucit, şi din botezul de lacrimi luară numele
Mă primiau ca pe-o mireasă. Ţi-oiu cânta cu glas subţire. lăcrimioare.
