Page 3 - Bunul_Econom_1903_49
P. 3
Nr. 49 BUNUL ECONOM Pag. 3
P e n t r u E conomi_ Medicul casei. Laptele ce va râmânea se bate cu găl
benuşurile dela ouăle întrebuinţate şi se
strecoară prin sîtă pe deasupra spumei feartă
Hacul.
P entru bubă neagră. în lapte.
Macul este o floare, care se foloseşte *
Curechiu verde tăiat mărunt să se fearbă
de cătrâ oameni şi ca aducătoare de somn. Cartofi cu sardele.
cu lapte dulce proaspet şi curat, să se pi
Din sucul căpăţinilor macului se prepară în Se tăvălesc cartofii curăţiţi în făină şi
seze sămânţă de in cernându-se bine; această
Orient aşa zisa doctorie »opiul«, care este o se prăjesc în unt proaspăt până se vor rumeni.
făină să se presare peste laptele cu curechiu,
•travă foarte puternică. Deci trebue să ne dăm să se mestece bine şi întinzendu-se pe petec, Apoi se unge o farfurie cu unt proas
bine seama de această plantă şi să observăm păt, se toarnă peste unt puţină smântână
să se ungă pe deasupra cu untdelemn de
de acum că sămânţele ei sunt bune de mân printre cartofi presârând peste ei pesmet pi
cel mai bun, sau cu untură de găină proas sat. Apoi se pune într’o tigae puţin unt,
cat şi nu conţin otravă, căpâţina şi cotorul
pătă, şi să se pue pe rană; ear' de va fi în ceapă tăiată de se topeşte şi se opăreşte car
ei când sunt verzi sunt otrăvitoare, şi chiar gură beşica, să se pue pe ţaţa obrazului despre tofii, apoi îi mai pui puţin pe jeratec.
floarea nu trebue dată Ia copii in cantitate care este rana, şi să se schimbe sara şi di *
prea mare sau prea mult timp, căci îi otră Salată de icre.
mineaţa ; să se păzascâ apoi de mâncări acre,
veşte prin somn sau cel puţin îi tîmpeşte. Se poate face o salată gustoasă din
de beuturi spirtuoase ţi de răceală
Macul este cunoscut de toţi, mai ales ori-ce fel de icre, amestecându-se cu miez de
pe la oraşe, unde multe gospodine se P entru sclinti tură (răsucire franzelă, cu ceapă tocată, cu untdelemn mult
ocupă cu prăjitorile de sâmânţe de mac. şi cu zamă de lămâe sau cu oţet, bătându-se
a vinelor).
11 vedem sămânat foarte mult şi pe la sate. bine până va deveni ca o pomadă.
Cunună de usturoiu sau coade uscate
Macul este o plantă ierboasă anuală,
tăiate mărunţel, amestecate cu o cătăţime
care creşte până la 60 cm. şi chiar un metru.
proporţionată de tărîţe de grâu, şi mai ales A dvocatul poporului.
Cotorul seu este gros ca un creion, rotund,
de cel 'de vară, de se poate, şi date în undă
neted, verzui pe din afară, cu miez- ca la
de oţet fert, aceste făcându-se ca o alifie să
soc pe dinlăuntru. Foile sunt mari, lungi ca Acei m edici-chirurgi, şi moaşe,
se aplice la partea atacată, stîmpărată şi în
de 10 cm. şi dinţate pe margine. Cotorul cari sunt angajaţi de stat, de judecătorii sau
tinsă pe petec de cânepă, care să se schmbe
are puţine ramuri, şi la extremitatea fiecărui de comune pentru imediata inlerventre în
de câteva -ori până la tămăduire.
ram se desvoaltă o floare, care are codiţa caşuri de lipsă, şi nu-şi îndeplinesc datorinţa
lungă. înfloreşte prin Maiu, Iunie ş; Iulie. Că- fără a avea vre-un motiv care să-i scuse dela
păţina lui este o capsulă de mărimea unei Pentru femei. aceasta, se pedepsesc cu 300 fl. (Art. de lege
nuci, având la partea superioară o terminaţie XL. §. 94 din 1879).
de forma unui tăleraş, presentând 10—12
găurele, pe unde sămânţele (toamna când Ouă cu zăpadă. Tăietorii de vite etc. (măcelarii)
mai ales cei de prin sate, unde nu este aba
s’au copt) curg din capsulă, dacă o răstur- Se despart gălbenuşurile de albuşuri
năm. Sâmânţele de mac sunt mai mici ceva dela câte voeşte cineva să prepare acest fel de tor, cari atacă vr’un punct din ordinaţiunea
ca sămânţele de meiu şi au o coloare neagră- mâncare. Apoi se b3t albuşurile până se pre privitoare la această meserie, primesc pe
roşcată. fac în spumă şi se pune cu linguriţa să fearbă deapsă de o lună închisoare şi 100 fl. în bani.
Pe la noi nu se prepară, căci macul în laptele ce trebue pus mai dinainte pe foc Toţi aceia, care împedecă comuni
european nu are desulă tăne; din sămânţele şi în care mai nainte sa pus o cantitate caţia drumului de ţară, sau o îngreunează
lui însă se scoate un uleiu foarte hrănitor oare-care de apă de flori şi zâhar, cât îi prin aceea, că ţine butoaie, lemne de zidit,
şi nu avem destule cuvinte a recomanda Ro place să fie de dulce. După-ce vor fi dat petri, cărămizi etc., în calea carălor, se pe
mâncelor noastre, întrebuinţarea sămânţelor altă spumă de ouă câteva clocote în lapte depsesc cu pedeapsă în bani până la 50 fl-
de mac în gospodăria casei, mai ales pe se scoate şi se aşează pe o sîtă curată pen (Art. de lege XL. §. 119 din 1879).
la sate. tru a se scurge, ş’apoi se pune pe o farfurie.
împărăteasa cea oarbă şi albă umblă sfinţeşte un sfânt si roiuri de unde răsărind
MOTIVE DIN POPOR
încet prin straturi şi culese în poale o mul din inima pământului le-a spus cum cântă
ţime de lâcrimioaie, pe cari apoi aşternându- ursitorile când urzesc binele oamenilor. Ast
La fereastra spre livadă
le lângă baia de aur, făcu un pat de flori^ fel lăutarii măestriră hore nalte şi urări adânci.
Dn copită murgul bate,
Atunci întră Făt-Fmmos. Trandafirul cel înfocat, crinii de argint, Frâu de-argint să-i scot din ladă,
Ea s’aruncă la gâtul lui, însă amuţită lăcrimioarele sure ca mărgăritarul, mironosi Scumpă şea să-i pun în spate,
de bucurie, ea nu putu decât se îndrepte ţele viorele şi florile toate, s’adunară vor Să pornim ear’ împreună
asupră-i ochii sei stinşi, şi orbi, cu cari ar fi bind fiecare în mirosul ei şi ţinură sfat lung Peste văi şi peste plaiu,
Că s’a ’ntors ear’ vremea bună —
vrut să-l soarbă în sufletul ei. Apoi ea îl luă cum să fie luminele hainei de mireasă; apoi Stai, murgule, stai!
de mână şi-i arătă baia de lacrimi. încredinţară taina lor unui curtenitor flutur
Luna limpede înflorea ca o faţă de aur albastru stropit cu aur. Acesta se duse şi Murguleţ, coamă rotundă,
pe seninul cel adânc al ceriului. In aerul flutură în cercuri multe asupra feţei miresei, Stai pân’ iese luna nouă,
La mândruţa sprîncenată
nopţii Fet-Frumos îşi spălă faţa în baia de când ea dormea, şi-o făcu să vadă tntr’un vis
Să trimit o slovă, două,
lacrimi, apoi învălindu-se în mantaua, ce i-o luciu ca ogl nda, cum trebuia să fie ’mbrăcată. Ori pe soare, ori pe lună,
ţesuse din raze de lună, să culcă să doarmă Ea zimbi, când se visă atât de frumoasă. Ori pe nor, ori pe senin...
în patul de flori. împărăteasa se culcă şi ea Mirele-şi puse cămaşă de tort de raze Ori să mergem împreună?
lingă el şi visă în vis, că Maica Domnului de lună, brâu de mărgăritare, mafita albă ca Lin, murgule, lini
desprinsese din ceriu două vinete stele ale ninsoarea. Murguleţ, fii bun şi-adastă
dimineţei şi i-le aşezase pe frunţe. Şi se fâcft nuntă mândră şi frumoasă, Să ’mplinesc frumoasă slova,
A doua zi deşteptată, ea vedea.---- — cum n’a fost alta pe faţa pământului. Ca veni şi vremea noastră
A treia zi se cunună împăratul cu fata Şi-au trăit apoi în pace şi în linişte ani Să ne ducem la Moldova.
La Moldova cea bătrână
Genarului. mulţi şi fericiţi, ear' dac’a fi adevărat, ce zice Unde ne-a ’ngrijl ca ’n rai
A patra zi era să fie nunta lui Făt- Mândra mea şi-a ta stăpână...
Fruiros. lumea: că pentru Feţii-Frumoşi vremea nu Hai, murgule, hail
Un roiu de raze venind din ceriu, a vremueşte, apoi poate c’or fi trăind şi astăzi.
spus lăutarilor cum horesc îngerii când se St. O. losif.
