Page 2 - Bunul_Econom_1905_01
P. 2
Pag. 2. BUNU L ECONOM_________ ■ _________ ' Nr. 1
să îndeplinească şi în anul 1903 un şir în Dr. I. Stroia, protopresbiter în Sâlişte ; în din causa morbului de vite, siliţi am fost a
treg de lucrări, de roadele cărora părtaşă să comuna Mag, Săcel, Sibiel şi Vale, sub con o amâna până în anul 1903.
se facă, pe lângă economii noştri din comi ducerea membrului din comitet Ioan C'hirca, Acum amintita esposiţe de vite de pfă-
tat, în măsură mai mare sau mai mică, şi notarul al 2-lea din Sâlişte. Spesele de călă silă, care este a 13-a aranjată de noi, s’a ţi
obştea economilor noştri de pretutindenea. torie al acestor întruniri le-au suportat res nut in comuna Racoviţa la 21 Septemvrie n.
Lucrările şi sfaturile noastre, date cu bune pectivele comune politice. 1903. Ea bu a lăsat nimic de dorit nici în
intenţiuni, aflatau răsunet pretutindenea, şi privinţa numărului esponenţilor, nici în ceea-
Cu ştirea noastră, dir’ fără întrevenire
acest răsunet preţios stimulent a fost pentru ce priveşte materialul espus. Premiile cu cor.
din partene, s’au mai ţinut întruniri în causa
tot mai marea desvoltare a muncii noastre, 200, le-am acoperit din subvenţia pro 1903
casselor de ajutorare a muncitorilor, în co
închinate binelui obştesc. De altfel resulta- a menţionatei comis'uni economice. Raportul
muna Rusciori, Sadu, Mohu, Avrig, Boiţa,
tele lucrărilor noastre le reasumâm în cele juriului îl alăturăm sub II.
Marpod, Chichindeal, Sicădate, Fofeldea şi
următoare :
Săsăuş. Aceste casse, având de ţintă îmbu In vederea multelor şi însemnatelor
întruniri agricole. nătăţirea stărei morale şi materiale a munci chtltueli, ce le-am avut în causa industriei de
Aşa zise întruniri agricole în cursul anu torilor, merită să se numere între afacerile casă, în anul espirat am abstat dela procu
lui 1903 am ţinut în comuna Brad, apoi în cari să preocupe pe fruntaşii din toate co rarea viţelei de prăsilă, ce avea să se dă
fie-eăre comună din cercul pretorial al Să munele noastre. ruiască şcoalei practice economice din Să
li ştei, cum şi în comuna Poplacâ, Sebeşul-inf. lişte.
Cultura animalelor de prăsilă.
şi Apoldul-inf. întrunirile, cu escepţie celei din încât pentru dăruiţii cu viţele »Pinzgau«,
Brad, au avut de obiecte principale, pe lângă alte Drept un însemnat pas făcut înainte în din anii trecuţi, membrul Reuniunei, dl Nic.
afaceri de interes general economic, luminarea causa culturei oilor de soiu privim aranjarea Io sif învăţător în Aciliu, după-ce prima pră
poporaţiunei asupra însemnătăţii »Cassei de prin noi a prim ei esposilii de oi de prâsilă silă obţinntă dela viţeaua, ce i-o dăruisem a
ajutorare a muncitorilor de câmp şi a servi în fruntaşa comună Poiana şi cu concursul fost tăurenci, a temas să ne predea prăsilă
torilor* *, ce, se poate considera drept cassă comunelor învecinate, dat fiind, că popora- proximă, ear'. membrului Ioan Cloaje din Bo
de asigurare: a) pentru caşul de moarte.; b) ţiunea din partea tocului se îndeletniceşte şi iţa, după-ce n’a fost norocos se obţină vr’o
pentru caşul, când ajungem în neputinţă de astăzi cu Cultura în mare a oilor. începutul prăsilă dela viţeaua ce i-s’a dăruit în 1901,
a ne câştiga prin muncă cele de lipsă pentru făcut cu această esposiţie, bine reuşită, ne-a i-s’a recomandat s’o vândă şi să ne restitue
traiu ; c) contra nenorocirilor şi d) pe timp îmbogăţit cunoştinţele cu privire la diferitele o sumă ecuivalentă din preţ.
nehotărît. soiuri de oi de rassă aleasă, la valorisarea Obicinuitul terg de vite de prăsilă pe
întrunirea din Brad s’a ţinut la 11 Oc- Iânei şi a celorlalte produse ale oilor. Drept riodic, subvenţionat de stat şi comitat, s’a ţi
tomvrie n. 1903, sub conducerea presidentu- şi alte efecte ale aeestei esposiţii semnalăm nut în Sibiiu la 1 şi 2 Aprilie n. El a ser
lui Reuniunei, asistat de membrul din comi discuţiunea, ce s’a urmat după esposiţie cu vit de loc de concurenţă şi pentru un în
tet Dr. P. Spân şi de membrul Reuniunei dl esponenţii oieri şi mai apoi la o consfătuire semnat număr de economi de ai noştri, din
Vasile Ştan, profesor seminarial. La aceasta ţinută în Sălişte cu representanţii oierilor a tre cari unii au obţinut premii însemnate.
întrunire, între altele, s’a tractat şi despre câtor-va comune mărginaşe, discuţiune asu Comitetul n’a lipsit de a atrage de cu timp
înfiinţarea unei însoţiri de credit săteşti sis pra măsurilor de luat îft causa greutăţilor va atenţiunea celor interesaţi asupra însemnătăţii
tem Raifieisen. male Ia trecerea oilor în România şi mai acestui târg.
întrunirile în causa »Casselar de aju ales în causa înfiinţărei unei însoţiri de cre Prăsirea cailor, mulţumită zelului deş
torare a muncitorilor», în conformitate cu pla dit pentru toţi oierii noştri. Acestea afaceri, voltat de comisia economică comitatensă pen
nul de organisare, presentat de membrul co atât de importante, formează încă şi astăzi tru prăsirea cailor, în timpul din urmă a luat
mitetului nostru totodată primpretor, dl P. obiectul preocupaţiunilor noastre. Acludem un avânt îmbucurător. Comisiiinea amintită
Dragits, s’au ţinut şi anume în comuna Or- sub I. raportul juriului, cu adaosul, că drept, a ţinut la 11 Septemvrie n. a 2-a distribuire
lat, Gurarăului, Cacova, Poplaca, Sebeşul-inf. premii am distribuit, cu învorea Onorabilei de premii în bani pentru cai, în acelaşi* timp
şi Apoldul-inf, sub conducerea presidentului comisiuni economice cornitatense, subvenţia a solicitat din nou organele competente să
nostru, în comuna Silişte, Galeş, Tilişca şi de cor. 200.—, ce o primisem în 1902 pen se grijească de înfiinţarea de păşuni comune
Aciliu, sub conducerea membrului din comitet, tru esposiţia de vite din Racoviţa, pe care, pentUj mânzi.
N’ai fi vrut să ’l iei de jps. Am intrat-apoi în casă Cum să poate, cum să poate
— Hei, ascultă, zic atunce Şi la masă ne-au poftit, L’ale mele rude Nuhăm
Când îl văd câ-i la întrare, Şi ce masă, ce tacâmuri: Să le facă-acestea toate ?!
Ce te bagi aşa ’nainte? Numai aur ş’aurit! Să ia: lingura de aur
Ce socoţi te-aşteaptă tare ? Dinainte-aveam cu toţii Şi s’o bage ’n cisma lui
— Si de ce să nu m’aştepte? Câte două farfurii Şi să văd eu singur asta
Zice dânsul cam mirat. Şi tot astfel câte două Şi să tac, să ert eu ? Cui I
-— Cum de ce ? mai zic eu- eară ? Erau pân' şi la copii. Cum lui Nuhăm ca să fure
Un bancher aşa bogat, Ş’am mâncat rasol şi peşte Tocmai pe cumnatul meu?
Uu bancher de-aci la care Şi sarmale şi com plot: Dacă-i vorba pe luate
Şi boerii toţi să ’nchină Nu mănâncă nici chiar Vodă Pentru ce să n’o iau eu?
Are treabă chiar cu tine?!... Cum mâncarăm noi, socot. *
Ţighilină sunt chiar eu, Dar’ mâncând noi toţi la masă
Cam aşa gândind de odată
Ţinghilină tu? Acesta? Şi nu stai, mai rizi, mai spui
Eată văd că cei de casă
Ţiu, trăsnite-ar Dumnezeu I Nuhăm şterge-o linguriţă Să ridică toţi cu gândul
— Ţighilină-acel bogatî Şi-o ascunde ’ncişma lui. Ca sâ plece dela masă.
Zice dânsul, şi cum zice, Când zăresc eu treaba asta, Cum? gândesc eu,-ei să scoală
Chiar aşa-i, adevărat. Mă gândesc şi-mi zic în gând Vrea să zică ’n aşa fel
-— Dacă eşti chiar Ţighilină
Ce măgar, ce hoţ e Nuhăm, Nuhăm pleacă făr’ de grijă
Ţighilină-adevărat.
Stă cu noi cu toţi de rând Şi cu lingura la el ?
Eu sunt lţig Leib sin Bercu;
La un om aşa bogat Cum? Şi Nuhăm să mănânce
Eară Nuhăm mi-e cumnat...
Şi s’apucă de furat ? El cu linguri boereşti?-
* Şi gândesc eu ear în gându-mi: Lasă, Nuhăm 1 Mai degrabă
