Page 4 - Bunul_Econom_1905_01
P. 4
Pag- 4 B U N U L ECONOM Nr. 1
tate plângându-se în vorbirea sa de Nu numai mărimea deosebeşte pe Atunci se umple tiparele cu aju
program, că reuniunile de agricultură aceasta din urmă de celelalte feluri — torul unui vas.
de cea de Meaux şi cea de Colouniers Tiparele au diametrul de 29 cm.
nu s’ar interesa de români, ci numai
— ci mai ales consistenţa, gustul său şi sunt înalte de 10 cm.; ele sunt din
de unguri.
mai simţit şi marea-i uşurinţă de con lemn alb dintr’o singură bucată; ele se
Sper, că judecând calm asupra ce servare. pun pe un fel de masă, graţar de lemn,
lor desfăşurate aici, se va convinge on. Fabricarea acestei brânze nu se sau masă de papură, aşezate şi ele pe
public despre neîndreptăţirea acuselor deosebeşte în principiu de a altora mese de răchită.
ridicate atât în general asupra activi grase. Dacă tiparul se umple i-se pune
tăţii reuninnii de agricultură a comita Totuşi, deoare-ce nu s’a arătat în de asupra un tipar cu acelaşi diametru,
tului Timiş, cât şi în special asupra ac nici o publicitate, cred folositor se dau dar’ cu o înălţime numai de 5 cm. şi
aici — după cât cunosc — o schiţă, se umple până sus; sau mai bine se
tivităţii dlui Iancu. Părerea mea este,
care va putea să slujească drept basă aşează pe tiparul plin un al doilea ti
că nu acela strică intereselor ţăranului unui studiu viitor mai întins. par cu o înălţime de 10 cm., umplut
român, care se trudeşte din cea mai *
*, * numai pe jumătate.
curată convingere a-’i îmbunătăţi starea, Brânza de Brie de Melun se fa 3. «Zvântarea.* —- Tiparele sunt
ci acela, care din cine ştie ce interese brică mai cu seamă în cantoanele Châ- lăsate în lâptărie, timp de 24 ore spre
caută să discrediteze astfel de oameni. telet, Melun Nord, Brie (circumscripţia zvântare; zerul se scurge prin jghiaburi
Melun). adânci pe mese acoperite cu plumb şi
—u. —a.
Laptele se ia numai dela vacile se duce într’o strachină aşezată la ex
normande, care dau între 6 şi 7 litri terior, de unde se poate lua şi să dă
de lapte pe zi, în mijlâciu, pentru 1 an. la porci. După 24 ore, se procedează
Ele sunt hrănite după timp cu fân la scoaterea din tipare, răsturnând brân
Cum se pregăteş e muşdarul de casă ? verde (trifoiu proaspăt, coada şoricelului, za pe o masă, se potriveşte suprafaţa
bobuşor, mazăre, porumb), cu fân din şi se face sărarea.
1 klgram de sămânţă închisă de
livezi artificiale, ctl sfecle, ‘cu tărâţe şi 4. » Sărarea.« — In acest moment
m u ş d a r să pisează mărunt ca făina,
cu turte. se sară pe de-asupra şi împrejur, cu
lângă aceaste adaugem % klgr. zachăr
Primăvara şi vara, vacile se duc mijlocul unui amestec de sare uruită,
fin pisat şi 1 litru'de oţet tare devin. la câmp şi prin ţelinele verzi, dar’ ele uscată bine şi cărbune de lemn; coloa
Amestecate laolaltă le lăsăm să stea stau în timpul anului cea mai mare rea neagră a acestui amestec ne încre
24 ore. După aceasta le putem pune parte din zi şi noapte în staul. dinţează de împărţirea de-opotrivă a
în sticle şi le legăm cu pergament sau Operaţiunile succesive ale fabricâ- sărei, lucru care e foarte important pen
beşică de peşte cumpărată din boltă. rei sunt: tru omogenitatea brânzei în timpul dos-
pirei, cu atât mai mult, cărbunele ames
Dacă voim să avem muşdar pe 1. Punerea chiagului sau închegarea. tecat cu sare dă un mai bun aspect,
timp * mai îndelungat, atunci în loc de 2. Dresagiul; bătând în albastru cu prilejul punerei
zahăr punem sare şi zachărul se pune - 3. Zvântarea; în vânzare a brânzei.
numai când să consumă muşdarul după 4. Sărarea; Ziua următoare se răstoarnă brânza
trebuinţă. — 5. Uscarea; pe o masă şi se sărează partea care a
6. Rafinarea. fost dedesubt.
Să vorbim în parte despre fie-care : Toate aceste operaţiuni se fac în
B rân za d e B rie. 1. «închegarea.« — Metoda cea lăptărie, care trebue să fie un local să
mai răspândită stă în a pune chiagul nătos, bine aerisat şi apărat de muşte
Autorii cari vorbesc despre brânza în toate dimineţile în amestecul de lapte prin porţi duble şi cu pânze metalice
de Brie, n’au în seamă de cele mai muls în ajun cu cel muls dimineaţa. la ferestre; să se poată face lesne în
multe-ori decât brânza de Brie fabri Temperatura acestui amestec va tuneric cu mijlocul unor obloane uşor
cată în special în ţinutul de Meaux şi riază dela 20—25 grade, după anotimp. de mânuit. (^Va urma).
ale cărei imitaţiuni, mai mult sau mai Câte odată, prin căldurile cele mari,
puţin isbutite, provin din districtele se pune chiagul dimineaţa şi seara, după-
Marnei, Seineet-Oise, Aisne, Allier, etc. ce s’a scăzut temperatura fie-cărui lapte Bentnra vacilor în timpi iernii.
In realitate însă, se fabrică în Brie trei muls la 24—25°.
soiuri de brânză de acelaşi neam, deşi
se deosebesc ca gust, mărime şi greu Se întrebuinţează chiagurile con Una' din cele mai însemnate ches
tate. centrate Fabre sau Hansen, o linguriţă tiuni este aceea a băuturei vacilor în
Mai întâiu, brânza de Brie din Me de cafea (6 cm. c.) pentru 100 litri timpul iernei, — chestiunei care inte
aux, cea mai cunoscută: are diametrul lapte, mai pretutindeni se închiagă lap resează în acelaşi timp producţiunea
de 40 cm., şi grosimea dela 2—3 cm. tele în mase mari, dela 50—75 litri laptelui precum şi sănătatea vitelor.
şi o greutate de 3 kgr. dintr’o dată. Sunt multe localităţi unde, în tim
Apoi brânza de Brie din Coulor- După un ceas şi jumătate îchega- pul sesonului de earnă, nu se dă va
niers este mult mai mică şi cu un gust rea s’a făcut; totuşi, numai după 2 ore cilor să bea decât o singură dată pe
puţin cam deosebii; diametrul seu n’are şi jumătate se zăreşte zerul limpede dacă zi, din pricină că mânându-le de mai
mai mult ca 15 cm., 3 cm. grosime şi faci o găuricică în laptele închegat, cu multe-ori la adăpat ele nu vor să bea.
o greutate de aproape ‘/o kgr. E cam degetul sau cu cuţitul. Aceasta este o foarte mare gre
tot atât de preţuită ca şi cea din Me 2. »Dresagiul«. — Laptele închie- şeală, căci e cu neputinţă că hrana, mai
aux. gat rămâne cu zerul până în dimineaţa în totdeauna uscată la această epocă a
In sfîrşit, brânza fabricată în regi următoare; când se-1 pui în tipar, îl anului, să poată fi bine mistuită şi bine
unea Melun şi anume în cantonul Châ- frămânţi cu mâna în toate sensurile, contopită, dacă nu li-se dă apă trebu
telet, are diametrul 25 cm., grosimea până când laptele închegat e făcut în incioasă funcţiunilor gastrice decât o
de 3 cm. şi cântărirea în mijlociu 1,500 gr. bucăţi, cât o nucă, bunăoară. singură dată în 24 ore.
