Page 2 - Bunul_Econom_1905_02

B U N U L E C O N O M . ______________________Nr. 2

onsa sărăciei poporului. Comunele rioa- Noi ştim că Românul se îndestu- înainte numai şi în alte comune
■ —. !#i tr- WH^posed încă şcoale cu o; sâ cu­ leşte cu puţin, n’are pretensiuni mari după esemplul cel bun a celor vrednici,
vine sâ fie, nici învăţători deplini cua- şi totuşi sâ fie sărac? şi suntem siguri, că înaintarea noastră
lificşţi. Şi dacă zici poporului să gri- Nu! Nu e sărac Românul, căci pe toate terenele va fi asigurată in tâm­
jeaşcă mai mult pentru şcoală îţi răs­ acela care să bucură de o faţă espre- pul cel mai scurt.
pund. că sunt săraci şi n’au de unde da. sivă şi sănătoasă ca şi ţăranul român Cât de bine a r prinde spre pildă
nu poate fi sărac.
Sufere din causa sărăciei şi instruc­ şi în anul acesta, dacă în fie-care co­
Starea materială a poporului capa­
ţiunea mai înaltă. Mulţi părinţi n’au cu mună doi sau trei fruntaşi sar fi pus şi
bil de muncă nu poate fi îngrijitoare, ş’ar fi procurat şi asigurat pe consătenii
ce-şi ţinea copiii la şcoală pe lângă toată
şi poporul nostru are multă putere şi lor ca să nu ducă lipsă în primăvară
dragostea de carte. Puţinele ajutoare
forţă în eul seu. nici de nutreţ nici de cucuruz. Dar’
ce să împart ca ştipendii sunt prea ne­
A sosit însă timpul suprem ca nici acum nui târziu.
însemnate pe lângă recerinţele ce se
toţi, fără deosebire: învăţători, preoţi,
ivesc şi asociaţiunile nu pot înainta din Ajutaţi-vă înşi-ve şi Dumnezeu încă
advocaţi, funcţionari de bancă etc. să
causă că poporul n’are cu ce contribui va ajuta!
ne punem pe lucru şi să regulăm mo­
al înmulţirea mai repede a fondurilor
dul de viaţă a poporului nostsu dela
lor. Tot din lipsă materială să mai
ţară aşa ca să ştie preţui tâmpul ! Al XVI-lea
susţine că nu înaintăm nici în litera­
Să-l facem să lucre mai mult şi
tură şi ştiinţe. Să scriu cărţi, publicul însă RAPORT GENERAL
să 1 desvăţăm de a cerceta birturile şi
nu le cumpără; se scot jurnale de tot al Comitetului central al «Reupiunei rom.
cârci urnele!
telul, foarte ieftine, şi totuşi prea puţini , de argricultură* din comitatul Sibiiului
Preoţii, învăţătorii şi notarii comu­
le abonează, chiar nici preoţii! Toţi sunt pentru anul 1903.
nali, sunt cei mai de aproape chemaţi
la una când e vorba a nu da.
de a să îngriji de înbunătăţirea stării (Urmare)
Dar’ să întoarcem foaia şi să cer­
materiale a poporului. Ei încă trebue
cetăm puţin şi alte neajunsuri. Spre Cultura poamelor.
să cetească mai mult, să mediteze şi să
exemplu, sătenii jae unele locuri de să­ Fideli principiului, că este mai consult
dea sfaturi susţiind în fie-care comună
raci ce sunt şed zile întregi prin bir­ a să cultiva în mare numai puţine soiuri de
câte o mică economie de model, fie şi
turi fără lucru; nevestele şi fetele lor poame alese din aceiaşi specie, în 1903 am
privată. • dăruit membrilor Reuniunei cu locuinţa în
se îmbracă cu mătăsuri şi papuci cu lac.
Şcoalele de repetiţie să se validi- Fofeldea câte un altoi măr patul. La planta­
Orăşenilor de asemenea le place teze şi în pracsă nu numai cu numele rea, făcută sub conducerea preşedintelui no­
a-şi petrece mai bine prin birturi, decât stru în 5 Aprilie n., au asistat număroşi
pe hârtie! —
la biserică, mai bine prin cafenele la Onoare eScăpţiunilor! Avem şi ast­ parochi, învăţători şi economi din localitate şi
jocuri de cărţi şi biliard, decât acasă fel de comune, unde preoţii şi învăţă­ din comunele învecinate în frunte cu proto-
presbiterul Nicolae Moldbvan din Nocrich. Po­
în familie ori la prietini şi conoscuţi. torii sunt la culmea chemării lor, şi cu
veţele teoretice şi practice, date din acest
Aşadară pe deopaţte sărăcie şi pe bucurie putem constata că în comunele
prilegiu, au fost cu viu interes urmărite.
de altă parte lucx şi îmbuibare! Ce e lor starea materială a tuturor s’a îmbu­
Cursul de altoit pomi pentru anul 1903
aceasta? nătăţit foarte mult. I’am ţinut în comuna Orlat. Pe lângă presi-

să facă şi şă direagă numai să înduplece pe asculta rugămintea noastră cea dreaptă, vom, meu, eară dorinţa voastră de a să asigura
stăpânul lor să se însoare. Aşa dar’ într’o căuta pentru Mâria-ta o domnişoară, care să domnia familiei mele, să va împlini. Numai
dragă de zi să înfăţişară cu toţii înaintea se potrivească eu stăpânul nostru la neam una pretind dela voi şi aceasta să mi-o fă­
marchizului şi cel mai cu vază şi mai bun de la frumşeţe şi la virtuţi». găduiţi şi să vă şi ţineţi promisiunea: pe fe-
gură dintre ei vorbi marchizului în modul meea, care mi-o voi alege de soţie,' să o
j. Marchizul promite a sS căsători.
acesta: «Mărite Doamne şi Marchizei Bună­ onoraţi ca pe marchiza şi doamna voastră şi
voinţă Măriei Tale câtră noi ne insuflă cura- Marchizul tăcu câtva tâmp şi să cugetă să ascultaţi de dânsa. Nime dintre voi să nu
giu a vorbi fără sfială ceeace avem în cuget. la aceasta propunere. Deşi i venia cu greu, cârtiască asupra alegerei, ce o voiu face, ci
Sperăm că nu ne veţi lua în nume de rău totuşi din iubire cătrŞ supuşii săi să hotărî a pe aceea, care să va însoţi cu mine prin
căci cunoaştem pe deplin bunătatea inimii le împlini dorinţa. Dreptaceea zise în fine în- taina căsătoriei, să o. onoraţi, ca când ar fi
Domniei taie celei părinteşti. Suntem prea torcându-se cătră vorbitor: «Iubiţilor mei pre- chiar fata unui principe roman şi se o recu­
fericiţi, căci avem un domn atât de bun, tinil Umilita voastră rugăminte mă face s£ noaşteţi de stăpâna şi doamna voastră!*
carele ne apără şi ne scuteşte. Ne-am simţi vă fac pe voia şi să îndeplinesc, la ceace n’am Auzind supuşii acestea cuvinte să bucu*
însă şi mai fericiţi când te am putea avea cugetat nici odată.* îmi propusesem adecă rară foarte şi să învoiră cu propunerea dom­
pentru totdeauna în mijlocul nostru. Ştim să-mi păstrez libertatea, care fiind căsătorit nului lor. Totdeodată să făgăduirâ în mod
însă şi aceea că aceasta este cu neputinţă. cu anevoiă să mai poate păstra;- acum însă sărbătoresc, că să vor supune femeii, pe care
Dară am droî să fim supuşii erezilor Domniei- mă supun de bună voiă dorinţii supuşilor mei şi o va alege de soţiă, şi firear ea cum ar fi
tale născuţi din sângele Domniei-tale. Stăpâ­ ca să cunoască că-i iubesc şi doresc â sta nu vor cărţi nici nu să vor plânge de loc.
nul nostru este', ce e drept, încă tinăr de ani în fruntea lor ca un adevărat părinte. Pen­ După aceasta să despărţiră de marchizul şi
şi plin de putere, dar’ anii slăbesc, puterile tru îngrijirea, ce o aveţi a-mi căuta soţie vă ducându-să acasă aşteptau cu neastâmpăr, ce
din ce hr ce mai tare până să .miştuesc de mulţămesc. Această osteneală o voiu lua eu damă îşi va alege marchizul de nevastă.
tot. De aceea venim cu multă plecăciune a însumi asupra-mi având deplină încredinţare
ne roga, să aibi grijă a lăsa moştenitori în- că a Totputintele, dela care atârnă toată fe­ (Va urma).
surendu-te, ca astfel să poţi vieţui în veci ricirea căsătorii, îmi va da mână de ajutor.
prin moştenitori şi să stăpâneşti ţeara acea- El îmi va dărui o femeeă, care nu va sta în
^ s îj^H^ieaeu,!iiiDa9ăEcvăi) fcâlâă -«ffeVîklrâi' 1 rft^lâj'^ici^'^âfciî-^dfehlu^?