Page 4 - Bunul_Econom_1905_04
P. 4

Pag.  2.      ■*.     __________ '      ______   BUNUL     ECONOM                   ____   -               ___________ Nr.  4


     viaţa  lui  economică,  ca  şi  prin  aceasta  ra  un  singur  cerc,  necum  comitat,  în    Intre  posesorul  de  peste  apă  mij­
     să  ştie  el  face  deosehire  între  băncile   care  locueşte  popor  român,  ca  sâ  nu   locul  alviei  formează  linia (rezvorul) po­
     româneşti  şi  între  cele  străine,  şi  să   aibe  şi  vreun  rîu  mai  mare  sau  mai   sesiune!.
     cunoască  câ  băncile  româneşti  nu  ur­                                                    §  5.  Nomolurile  naturale (tina care
     măresc  scopul  de  a  esplota  ci  de  a   mic  în  apropierea  sa,  dar’  foloase  —
     sprijini  poporul!                          abia  vor  trage  din  ele!                 se  adună  de  sine)  şi  insulele  cari  se
                                                      In  legătură  cu  dreptul  la  apă este   formează  în  alvia  rîului,  formează  un
                                                 şi  dreg^jl de pescărit;  dar’ ambele  ace­  creseâmânt  al  posesorului ţermurelui.
            Dreptul  la  apă.                    ste  drepturi  Se  regulează  prin  legi  se­  •  Formându-se  o  astfel  de  insulă în­

                                                 parate  (deosebite).  De  aceea  vom  tra­  tre  mai  mulţi  posesori  (ţermureni)  în­
     (Legea  art  23  din  1885,  a  vizjogrol).
                                                 duce,  după  această  lege,  şi  legea  des­  vecinaţi,  miezuina  (râzvorul)  între  un
                     —      —                                                                vecin  şi  altul  va  fi  linia,  care  se  poate
                                                 pre  dreptul  de  pescărit.
                   Introducere.                       Eată  dar’  cuprinsul  legii  de  sus:  trage  dela  ţermure până la mijlocul cur­
                                                                                             sului  apei  (al  alviei).
          Apele  (rîurile,  fluviile)  ţării  consti-     Hotârîri generale.                      Prin  disposiţiile  §-lui  4 şi ale aces­
     tuăsc  un  element  folositor  omeni mei,        §  1.  Disposiţiile  generale  ale  legi­  tui  §  nu  se  alterează  proprietatea  câş­
     întocmai  ca  însuşi  pământul.  Prin  exis-  lor  şi  ordinaţiunilor  de drept privat  nu­  tigată  pe  cale  de  drept  privat  înainte
     tinţa  simplă  a  lor  apele  contribue  în  mai  într’atâta  se  pot  estinde  şi  asupra   de  intrarea  în  viaţă  a  acestei  legi.
     mod  considerabil  la  fertilitatea  pămân­  disposiţiilor  de  drept  privat  cuprinse în   §  6.  Proprietarul  ţermurelui  şi  al

     tului  din  apropierea  lor,  eară  prin  cur­ această  lege,  încât  legea  presentă  prin
                                                                                             alviei  nu-şi  poate  exercia  dreptul  sâu
     gerea  lor  desvoaltă  o  putere  din  care  disposiţiile  sale  proprie  nu  le  opreşte.  de  proprietate  asupra  apei  alt-cum,  de
     omul  poate  trage  foloase  gratuite,  cre­     Esplicare:  înţelesul  acestui  §  vorbind   cât  numai  aşa,  ca  folosirea  rîului  se
     ând  mori  sau  altfel  de meChanisme sau   cu  alte  cuvinte,  este:  că  toate  drepturile  ce   rămână  liberă  şi  pentru  alţii,  şi  să  'se
     motoare  pe  ape  sau  pe  ţermurii  lor,   le  are  fie-care  om  alt-cum,  le  are  şi  asupra   supună  măsurilor  poliţiale.
                                                 apelor  în  măsura  care  nu  este  oprită  prin
     pe  cari  puterea  apei  le  pune  şi  ţine
                                                 această  lege.                                                           (Va  urma).
     de  sine  în  mişcare.  Afară de astea ape­
     le  (rîurile,  fluviile)  cuprind  în  sînul  lor   §  2.  Apaductele  (ţevi,  canaturi,
     şi  bogăţii,  sau  cel  puţin  isvoare  de  ve­  scocuri)  cari  servesc  spre  aducerea (ori         Al ÎYI-lea
     nit,  precum  peşti,  raci, scoici, năsip, pe-   scurgerea)  apei  în  căşi  sau  pe  livezi,   RAPORT  GENERAL
     triş  ş.  a.  ş.  a.  şi  toate  astea  impoartă   împreună  cu  însuşi  dreptul  de apaduct,   al  Comitetului  central  al  »Reuniunei  rom.
     mult  pentru  omenimea  din  stat,  ca  şi   constituesc  o  parte  proprie  a  căşilor   de  argricultură*  din  comitatul  Sibiiului
     pentru  economia  naţională  a  statului.   sau  a  livezilor ’ptentru  cari  sunt ele me­          pentru anul  1903.
                                                 nite  (construite).
          De  aceea legislaţiunea ţării  noastre,
     urmând  exemplul  dat  de  alte  state,  a       §  3.  (Clădirile  construcţiile)  cari                 (Urmare)
     regulat  şi  ea  dreptul  ce-1  au  oamenii   înoată  pe  apă,  dar’  sunt  stabil  legate  Şcoala practică de economie din Sălişte.
     respective  civii  statului  la  apă,  recte  la   de  ţermure,  şi  cari  conform  meniţiei   Conducâtorii  şcoalei  în  cursul  anului
     rîurile,  chiar  şi  la  fântânile,  isvoarele  şi   lor  aparţin  zidirei  de  pe  ţermure,  se   1903,  încă  tot  în  luptă  cu  greutăţile  începu­
     bălţile  cu  ape  stătătoare.               privesc,  împreună  cu  însuşi  dreptul  la   tului,  au  lucrat  din  răsputeri  ca  terenul  să
                                                 folosirea  (poterii)  apei,  ca  obiect împre­  se  pună  în  condiţiuni  cât  mai  priincioase  şi
          Cunoaşterea  acestei legi, respective
                                                 unat  cu  zidirea.                         şcoala  să  se  apropie  de  scopurile  urmărite
     a  dreptului  ce-1  are  cine-va  la  apa  din                                         la  intemeierea  ei.  Intre  altele  s’a terminat pă-
     comună  sau  din  hotarul  său,  este,  cre­     §  4.  Ţermurii  şi  alvia  rîului  sunt   lanul  grădinei  şi  canalul  de  apărare  în  par­
     dem,  de  lipsă  şi  pentru poporul  nostru,  o  parte  constitutivă  şi  nedespărţită  a   tea  din  spre  nord,  s’a  făcut  canalul  de scur­
     căci,  în  cât  ştim,  nu  există  în  toată ţa-  proprietăţii  şi  posesorului  ţermurelui.  gere  principal  prin  grădină  şi  s’a  continuat


     noşteai  că  este  fata  lui  Ianicula,  a  sermanu-   Dumnezeu  bunei  Griseldei  încât  credeai  că   ţări,  o  domniţă  frumoasă.  Numai  soţul  ei  de
     lui  ţăran.  Fiind  gata  o  conduc  damele  şi  o   s'a  născut  în  palat  şi  a  crescut  în  palat,  nu  căsătoriă  să  părea  a  să  fi  schimbat în  câtva.
     predau  marchizului, a cărui  mireasă era:  Mar­  într'un  bordeiu  ţărănesc,  aşa  maniere  fru-  EI  nu  să  bucura  aşa  de  tare  de  aceasta  în­
     chizul  scoate  inelul  de  logodnă,  il  pune  în   moâse  avea  ea,  atât  de  isteaţă  şi  aşa  de  cu  tâmplare,  ci  să  părea  supărat  şi  năcăjit,  în­
     degetul  Griseldei  şi  să  logodeşte  în  public   minte  să  arăta  şi  atât  de  delicat  să  porta cu   cât  îţi  venia  a  crede  că  i  ar  fi  părut  mai
     cu  dânsa  înaintea  mulţimei  poporului.  După  oaspeţii  încât  toată  lumea  adunată  o  onora   bine  de  i  s’ar  fi  născut  un  ferioraş  în loc de
     aceasta  dă  ordin  să  o  pună  pe  un  cal  alb   cu  cea  mai  mare  onoare  şi  o  iubia din toată   o  fetiţă.  Buna  Griselda observase,  ce e drept,
     ca  lebeda  şi  o  conduce  cu  onoare  şi  plin de   inima.  Ba  ce  e  mai  mult  cei-ce  o  cunoscu­  că  soţul  şi  Domnul  ei  nu  mai  e  aşa  amica-
     bucuriă  la  castelul  seu.  Poporul  alerga  cu   seră  de  mai  ’nainte  mai  că nu-şi credea ochi­  bil  cătră  ea,  ca  mai  înainte,  cu toate  acestea
     grămada  şi  chiuia  de  bucuriă  »să  trăiască   lor,  oare  ea  Să  fiă  fata  lui  Ianicula.  Nou  că­  răbda  în  tăcere  şi-şi  da  toată  silinţa  a-i
     Gri  eldal*  dorindui  norocire  şi  fericire  la   sătoriţii  trăiau  unul  cu  altul  ca  doi  porumbi,  câştiga  earăş  inima  arătându-să  cu  îndoită
     aceasta  însoţire  atât  de  măreaţă  şi  neaştep­  nici  unul  nici  altul  nu-şi da însă de supărare,   dragoste  cătră  dânsul.  Marchizul  însă  nu  să
     tată.  Cununia  să  săvirşi  chiar  în  ziua  aceea   sau  ocasiune  de  a  se  mânia ;  astfel  ei  erau  arătă  mai  voios  nici  mai cu bunăvoinţă  cătră
     eu  mare  pompă,  şi  să  ţinu  ospăţ  cu  multă   modelul  cel  mai  frumos  de  virtute  şi evlaviă   soţia  sa;  el  avea  de  gând  a  pune  credinţa
     Veseliă,  nime  nu  era,  carele  să  nu  să  fi  bu­  pentru  supuşii  lor.           soţiei  sale  la  probă,  de  aceea  să  porta  aşa.
     curat  de  această  nuntă  rară,  dar' adevărat că
                                                   7.  Portarea  Griseldei.  Ea  naşte  o fetiţă.           (Va  urma).
     toţi  să  şi  mira  de  o  astfel  de  întâmplare
     ne-mai-auzită.  Căci  li  să  părea  oamenilor,  că   înainte  de  a  să  plini  anul  dela  cunu­
     însuşi  Dumnezeu  a  încheiat  această  căsătoriă   ni ă  născu  Griselda  spre  bucuria  gen  rală  a
     în  ceriu;  atâtea  daruri  frumoase  i  dăruise  supuşilor  marchizulu,  a  tatălui  ei  şi a întregei
   1   2   3   4   5   6   7   8