Page 5 - Bunul_Econom_1905_04
P. 5
Nr. 4 BUNUL ECONOM P»g- 5
căuşele cari produc boala, ne sunt descope raţ, căci costă, numai 6 coroane şi să se în Dela »Reuniunca română de
riţi-. Limfele, medicinele interne, alificile si drepte în’ privioţi âcestă cătră dl Albert Mii-
Uer în Budapesta, V., Vadâsz-u. 42/G. înmormântare din Sibiiu«.
-alte multe leacuri cu cari s’au făcut pănâ acum
esperimentării, s’au dovedit toate a fi fără N. vasta mea a suferit 13 ani în dureri Convocare.
efect şi medici s’au rentors la mijlocul vechiu de cap reumatice şi eu nu am aci decât să
mulţumeşc lui Dumnezeu pentru-că ’mi-a dat Pe basa hotărîrii luate în şedinţa sub
la cuţit. Cea din urmă anchetă de medici
ideea să-’mi procur crucea doublă, electrică semnatei direcţiuni, ţinute la data de jos, şi
savanţi ţinută în causa aceasta e anunţat că: R. B. nr. 86,967 inventată de D-ta — pentru-că
«Cea mai ridicală curare a cancerului e cu nevasta mea, după-ce a purtat crucea asta în conformitate cu disposţiunile § ului I4
ţitul. Problema anchetei a fost să constate patru săptămâni, s’a vindecat de tot. Deci faC din statute, se convoacă prin aceasta
originea cancerului, dar’ aceasta — durere atent pe tot omul ce sufere de reumă să nu a V-a adunare generală ordinară a
amine procurarea acestei cruci minunate. Eu »Reumunei române de înmormântare din
— nu i-a succes. Causa şi provenienţa mor am probat totul, dar’ nimic nu ’mi-a ajutat
bului e încă şi acum enigmă, întocmai cum decât crucea duplă-electrică' a D-Tale. Cu Sibiiu* pe Duminecă în 23 Ianuarie v. (15
enigmă era înainte cu veacuri dc ani pentru stimă: Valentin Hambec, Kârolyfalva. Faur n.) c. la ora 11 3- tn. în localităţile
lumea medicală. Ancheta pune mare pond «Reuniunei sodalilor români din Sbiiu* (str
Această scrisoare de recunoştinţă a pri Bruckental nr. 17. etagiu) cu următoarea
pe faptul ca publicul să afle şi să ştie, că la
mit-o dl Albert Miiller, Budapesta V. Va
incepuful boaiei cancerul se poate cura prin dâsz-u. 42/G inventatorul crucii duple-electrice Ordine de zi:
operaţie radicală. La caşuri mai uşoare pot R. B. 96967 şi noi recomandăm crucea asta 1. Presentarea raportului general pe 1904.
fi apliate cu bun efect razele X, de sine în acelora cari sufer de asthmă, reumă, etc. etc. 2. Censurarea şi aprobarea raţiocinilor
ţeles fiin însă, că dela procediul acesta, la pe 1904.
cancer de natură mai gravă nu putem aştepta 3. Eventuale propuneri independente.
resultat*. 4. Autenticarea sumarului adunării ge
* Calendarul stuparului. nerale.
Talent fenomenal. In Londra se află Invităm la această adunare pe toţi mem
un băiat de 13 ani Perry Hughes, care a brii reuniunei noastre.
Ianuarie şi Februarie.
pus în uimire lumea cu talentul seu muzical. Din şedinţa direcţiunei «Reuniunei ro
Până acuma a câştigat minunea de băiat Fiind aceste luni de earnâ, când albi mâne de înmormântare din Sibiiu*, ţinută la
"200 premii la concurse muzicale. Tatăl seu nele stau în ernat, grija stuparului trebue să 24 Ianuarie 1905.
e comptabil la o baie de cărbuni şi abia fie ca albinele să aibă linişte, pentru-că ori Pantale n Lucuţa, Vie. Tordăşian,
câştigă 50 cor. pe săptămână. Având 7 copiii, ce sunet, sguduire, pocnet le deşteaptă din director. secretar.
nu poate da la şcoală pe talentatul seu Perry. odichna lor şi le face ca pe lângă mâncarea
Mai Mulţi admiratori ai băiatului au decis să lor regulată din fie-care zi să se mai tindă
perfecţioneze pe spesele lor talentul fenome Ia miere de nou de câte-ori aud pocnetele
nal al lui Perry Hughes. acestea, se fac nesăţioase, ceea-ce are urmări gibliografle.
* rele, căci albinele dau în urdinare şi mor de
10 e m ig ra ţi u n g u r e n i m o rţi de o parte, ear’ de altă parte ele umplu fagu- Au apărut:
c iu m ă . Pe naia «Vaterlând*, care mergea rul de necurăţenie şi spre a-1 curăţl au de T.) «Convorbiri literare* Nro 1. anul
la Ntw-York, au murit zece ungureni, cari lucru şi chiar peste vară. Să vadă, ca să |nu 39./1905 — cu următoriul conţinut:
plecaseră la America. Moartea lor a produs poată străbate în stupi şoareci, căci le strică Duiliu Zamfirescu. — Petrică (novelă).
mare iritaţiune la New-York, pentru-că e fagurii şi le mănâncă mierea. Să le puie curse Dr. Gr. Antipa. — Câteva cuvinte asu
teamă, că cei 10 ungureni au fost bolnavi şoarecilor ear’ dacă sunt în zîmnice pue-le pra necesităţii reorganizărei
* de ciumă. Două din cadavre vor fi secţio otrăvi spre a se otrăvi şi muri. Dacă stupii învăţământului nostru superior.
Sextil Puşcariu. — Studii şi notiţe filo
nate, spre a se constata causa morţii, ear’ sunt lăsaţi în stupină să caute a-i adăposti logice, IX: etimologii.
celelalte 8 cadavre au fost aruncate în mare. spre a nu străbate razele soarelui la ei spre
Eăptanul nâiei susţine, că cei 10 ungureni a atrage pe albine afară, deoare-ce fiind tim N. Volenti. — Icoane din viaţă (poezii).
H. Frollo. — Prometeu înlănţuit (Tra
au căpătat boala de mare şi fiind slabi de pul rece rebegesc şi mor. Pe piţigoi şi alte gedie de Eshil. — Traducere).
constituţie au murit. pasări să le delăturăm ca să nu ciocănească Mihail Dragornirescu. — N. I. Basilescu
* la coşuri şi târne, căci albinele neliniştându- (necrolog).
N u există mijloc mai bundea-ţi câş se es afară spre a vedea ce e, unde apoi Bibliografie.
tiga sănătatea, ca crucea duplă electro-mag- piţigoii le prinde şi le mănâncă. In lunile 2. Din sferi Senine, schiţe, parteluri im
nică R. B. N. 86967 si sute de oameni îşi acestea să se grijească ştuparul a-şi procura presii şi reflecţii 1904, cu motto
mulţumesc recâştigată sănătate şi dorul de vi material pentru coşuri, precum: pae, nuele Cerul cu stelele mi-e câmpnl,
aţă dlui Albert Miiller în Budapesta V., Va- şi scânduri. Scândurile trebue să le ţină câte Dumnezeirea-lumina
dâsz-u. 42/G ceea ce dovedeşte şi următoa Patria mama.
rele două scrisori de recunoştinţă. 2 ani spre a-se usca cum să cade, să-şi facă de I. Achimescu, Bucureşti Stabilimen
coşuri, târne şi ramele trebuincioase pentru
I. Dlui Alber Miiller în Budapesta. De- tul de arte grafice «Universală «strada Covaci
vara viitoare, căci earna se pot pregăti mai
oare-ce crucea electro-magnicâ R. B. Nr. 86867 14 Preţul 1 Leu.
eftin, se-şi procure ceară, extractoare şi alte
mi-a ajutat foarte mult şi cu succes în contra Este o broşură ce corăspunde titlului
instrumente trebuincioase — să-şi pregătească şi cuprinde multe idei bune.
astmei şi a reumatismului nu p t trece cu
stupina sau să şi-o repareze spre a-i fi gata, 3 «Deşteptarea* foaie social economică
vederea să nu-ţi esprim cea mai sinceră mul-
când îi va fi de lipsă. Cătră sfîrşitul lui Fe a apărut în Braşov, mai mult pentru trebuin
ţămită şi să recomand acest leac tutora cu
bruarie în unii stupi buni reginele încep a ţele locale şi comitatul Braşov. Editor şi re
căldură. dactor resp. George Măzgărean jun. Abona
oua, pe cei slabi trebuesc cercetaţi să vedem,
Cu stimă: iovram Kovacevici Dolu Tuzla. ment 2. Cor.
dacă au nutremânt de ajuns şi dacă cum-va
II. Dlui Albert A. Miiler, Bpesta. Fiica am vedea, că nu le va fi deajuns sau că
mea a purtat crucea electro-magnetică R. B. n’au, trebue început a le da miere subţiată POSTA REDACTIUNEI
5
»
Nr. 86967 contra bătăi de inimă şi s’a însă- cu apă şi adecă 2 părţi miere şi 1 de apă,
nătoşat, petru ceea-ce îţi mulţumesc din inimă. să nu uităm însă de a le slobozi odată să Dlui. P' M. în Str. C- După cum Vezi
Stimâtor: loan Leidl, Veşeţ. se cureţe când va fi căldură cam de -j-8° R. publicăm şi legi privitoare la dreptul.de apă
căci de nu dau în durere de inimă. şi vom mai publica şi despre drepul de pes
De-aceia îndemnăm pe toţi aceia, cari cărit etc. Ca să lăsăm afară cu totul foi-
sufăr de reumatism, influenţă, astmă, peste şoare nu să poate, pentru că foaia noastră re-
tot de nervi să-şi procure un astfel de apa- presentă şi’n partea aceia ceva, ce e neapăra-
