Page 3 - Bunul_Econom_1905_08

Nr. 8 BUNUL ECONOM Pag. 3-

vinurilor. Un ou conţine 4 grame de Mătasa artificială. la stropirea cu apă, de unde ea ese
albumină uscată.* din 2 oui ajunge al- în stare de firişoare aproape micros­
bumtna a limpezi un hectolitru de vin, copice ?
la o bute de 50 decalitri este de ajuns Toţi acei cari au visitat' fabrica Firul de celuloză curat, după ce
deci albuşul dela 10 ouă. de mătase artificială dela Stetin din a fost stors şi închis în turbină, trece
Să nu se întrebuinţeze nici odată Germania, au rămas mulţumiţi. Prin ea în diferite băi, de felurite composiţiuni,
oul întreg la limpezirea vinurilor, căci femeea săracă ca şi cea bogată, poate după ce a fost tratat cu acid sulfuric
gălbinuşul conţine materii grase, uleiu sâ poarte haine de mătase, atât numai şi clorhidric. Mâtasa artificială nu se
animalic, accide şi săruri vătămătoare că cea bogată va purta o haină făcută face moale în apă şi nu-îşi perde din
vinului, din care se nasc gaze împuţite dinţr’o stofă de mătase curată, pe când forţa sa, din contră ea capătă înfăţişa­
ca hydrogen sulfurat şi fosforaţ; gă­ cealaltă dintr’o stofă de mătase artificială. rea cea mai frumoasă a mătăsii de
oacea de ou, ce constă din carbonat, E întrebarea, dacă mâtasa artifi­ China. Matasa artificială este ceva mai
fosfat de var şi puţin carbonat de mag- cială se va 'putea produce în aceleaşi grea, este mai eftină, are toată înfăţi­
nesie disoalvă o mică parte din accide condiţiuni uşoare, după cum se pro­ şarea şi calităţile mătăsei naturale, şi
însă fără a contribui la limpezire. duce mătasa naturală, şi prin mijloace credem că cu timpul se va putea răs­
Neaflându-se ouă proaspete, când mai eftine. pândi în toată lumea, fiind-că cele- 4
e lipsă de a-se limpezi vinurile se poate După mai multe cercetări s’a pu­ produse de care fabricantul are tre­
conserva albuşul useându-1, dealmintrea tut constata, că 200 de lucrători pot buinţă, şi le poate procura uşor, fiind­
se găseşte atare conservă. şi în dru- sâ producă pe zi până la 500 kilogr. că să găsesc din belşug.
gherii în formă de praf. de mătase artificială, ear cheltuelile sunt O mare fabrică de celuloză se află
Gelatina sau sgârciul este de mult aşa de reduse, încât nu trec peste 1500 şi la noi în Transilvania, Ia Zerneşti
cunoscută de comersanţii de vinuri. Ea de cor. aşa că kilogramul de mătase lângă Braşov. Fabrică mare de mătâ-
este un fel de catarigă animalică şi se artificială ar veni la 2 cor. 87 bani, sărie s’a înfiinţat de curând în Lugoj,
estrage ferbend rămâşiţe- de sgârciuri, pe când kilogramul de mătase adevărată unde lucră deja 250 fete, instruindu-le
vine şi oase. Acestea trebue preparate să vinde cu 30 cor. 50 fete aduse din Italia.
cât se poate de bine şi curat, almin- Materia primă care să. întrebuin­ Departe a ajuns industria şi co-
trea strică gustul vinurilor. ţează la fabricarea mătăsii artificiale merciul în Germania, dar şi la noi
Ca să disolvăm gelatina mai re­ este celuloza, care să întrebinţează şi progresează.
pede trebue să o înmuem 12— 24 ore la fabricarea hârtiei, şi care în vorba V.S.M.
în apă rece, premenită măcar de 2 ori. comună să numeşte pastă de hârtie.
Gelatina se uflă foarte mult şi între­ Aceasta pastă de hârtie printr’o ames­
buinţând apă Caldă (nu clocotindă) cle­ tecătură dibace cu sodă caustică, să Instituţiune agronomică
iul se topeşte şi soluţiunea se poate preface într’un alcâli-celuloză, care să
*
întrebuinţa jinmediat la limpezirea vi­ disoalvă în sulfură de carbon. Din a- internaţională.
nurilor. La 1 klgr. gelatină uscată se ceastă lucrare să căpătă un produs
pune 10 klg. apă. Un litru de ast-fel numit de chemişti »celuloză sexanthati Regele Victor Emanuel a adresat
de gelatină e de ajuns la 8— 10 Ei. de de sodiumv. sau pe româneşte «celuloză primului său ministru Giolitti o scri­
vin. Cleinri mai usate sunt ! de Nif şi vâscoasă», care este inima mâtasei ar­ soare prin care îi pune în vedere do­
de peşte morun cu deosebire la lim­ tificiale Pentru a curăţi această mă­ rinţa de a să înfiinţa un institut inter­
pezirea vinurilor albe şi la alte spir- tase vâscoasă, trebue multă apă curată, naţional de agricultură pe basa planu­
tuoase. Cu 8— 10 grame de atare clei care nu poate fi scumpă, decât atunci, lui primit dela americanul David Lubiu.
bătut şi topit se poate limpezi un hl. când astfel de fabrici ar fi înfiinţate în Scopul acestei instituţiuni ar fi înainta­
de vin. Aceasta pentru vieri şi comer- deşertul Saharei rea agriculturei raţionale în toate sta­
sanţi de vin. j Care sunt pregătirile, ce suferă tele, fără privire la scopurile politice
mătasa artificială înainte de a o pune ale acelora. Ea ar fi chemată a studia

Griselda încremeni la auzul acestor cu­ mintele march zei. Damele de curte fac cerc ca şi un serv umilit.— Iată aci îţi redau copiii,
vinte şi nici nu scia ce să mai gândiască. împrejurul Griseldei o desbracă de hainele-i pe care ţii luasem, ei sunt acu binecrescuţi
Stând astfel buimăcită şi nimicită continuă ţărăneşti, şi o dischisesc mândru ca pe o mar- ca să poţi avea cea mal dulce bucurie de ei.
march:zu1: „Prea iubita mea Griseldo!. Să' ch’ză. Astfeliu eşi ea earăş frumoasă ca un Deoarece însă său făcut toate pregătirile de
nu te turburi la auzul cuvintelor mele, căci crin, — căci durerea nui vestejise frumşeţa nuntă, doresc a mă cununa de nou cu tine
această mireasă a mea, este fica ta şi a mea din cercul femeilor, ce o încungiuraseră, şi legândune soartea unul de altul de isnov prin
şi iată aci ăst domnişor tinăr este iubitul nos­ damele de curte o conduseră la march zul. legăturile gfagostei.»
tru fiu; eară tu îmi eşti soţia mea preaiubită Oaspeţii nuntaşi steteau împrejurul lor, eară Zicând acestea îi puse inelul de logodnă
şi adorată, unica mea soţie, afară de care marchizul luând pe soţia sa de mână, se în deget şi se promise a-i fi credincios soţ
n’am cunoscut alta, şi nici nu voiu a mai adresă în ton sărbătoresc cătră cei ce se aflau de căsătorie. Preotul carele era de faţă, dete
cunoaşte în viaţa mea!“ de faţă: „Prea iubita mea Griseldo! Vin a binecuvântarea sa nou-însoţiţilor, toţi oasneţt
Zicând acestea cuvinte se sculă dela mărturisi înnaintea Iui Dumnezeu şi a oame­ le poftiră norocire şi fericire, şi se ospătară
masă îobrâţişă întâi pe soţia sa, apoi pe ambii nilor, că ceeace am făcut cu tine, n’am se- si se veseliră cu mult mai bine ca la nunta
sei copii şi-i arătă vărsând lacrimi de bucu- vărşit-o din reinţă sau cu vr’un scop râu, ci cea dintâi. Marchizul dete ordin să chiâme
riă. Griselda leşină de bucuriă. Veninduşi în cu cuget bun spre aţi pune răbdarea la probă pe bătrânul Ianicula la palat, îl primi eu bu*
simţiri strânse In peptu-şi cu duioşia de mamă şi a dovedi înnaintea lumei cât eşti tu de curie şi bunăvoinţă, îi porunci să’l îmbrace
întâi pe fia sa, apoi pe fiu seu şi cu lacrimi, virtuoasă. Ce e drept virtuţile tale sunt cu haine frumoase, şi din momentul acesta
de bucurie zise: ,.Sunt gata să mor, căci îmi mult mai pre sus decum mi-am închip uit eu a locuit în castelul marchizului. Dela prânz’
văzui în viaţă pe copilaşii met preaiubiţi. Bine­ ba eu cred că în întreaga această ţeară nu dela cină nu putea se lipsească nici odată
cuvântată fiă provedinţa dumnezeiască, carea se va mai găsi o a doua femeea înzestrată bunul bâttân, căci march zul îl onora cum
v’a conservat sănătoşi întregi,că ci vă credeam cu atâtea însuşiri frumoase, cum eşti tu. Deci trebuie să onoreze cineva pe socrul său, ba
morţi, şi acum vă văd earăşi, vă posed earăş de aci încolo vei fi scutită de orice cercare chiar ca pe insuşi părintele său, care la năs­
scumpete mele odoarel14 sau probă; eu îţi voiu fi soţ credincios până cut. Feţişoara Griseldei s’a măritat după un
Intr’aceia iată că vine marchizul cu vest­ la moârte şi cerând trebuinţa ţi voiu şi servi conte de frunte.