Page 5 - Bunul_Econom_1905_08
P. 5
Nr. 8 BUNUL ECONOM Pag. 5
M oartea u n u i zia r is t bucovinean. de 2 Ianuarie 1904, cele vechi de 10 cor. la oficiu. El îşi angajase un bărbier pe an
Din Cernăuţi ne vine ştirea tristă despre în se vor scoate din circulaţie, să primesc la După un timp oare-care se născu o bună
cetarea din viaţă a lui Eusebiu Stefanelli fiul băncile austro-ungare până în 28 Febr. 1907. amiciţie între şeful bărbier şi judecător; ast
veneratulu archimandrit Juvenai Stefanelli. Re * fel până se rădea duceau amândoi o stabilă
gretatul a fost unul dintre puţinii bărbaţi bu C ucuruz d i n »L a P la ta « la F ium e. conversaţie despre afaceri politice şi juridice.
covineni din generaţiunea mai tânără, cari cu Ştirile sosite din Fiume vestesc, că nu este săp Dela un timp bărbierul începu a cere
inimă şi entusiasm au luat parte activă la tămână să nu sosească acolo mai multe corăbii judecătorului sfaturi şi poveţe în cause pro
luptele poporului bucovinean din ultimii 10 încărcate cu cucuruz din Argentinia. In săp cesuale. Bărbierul sub protocxt, că doreşte
ani. El ,'s’a distins printr'un deosebit zel şi tămâna trecută au sosit trei corăbii cu circa a învăţa şi el dreptul se rugă de jurişpruden-
abnegaţiune. Vara trecută a condus biroul 13.666 tonne de cucuruz încărcate dela La tul ai da instrucţia pe timpul bărbieritului. Ju
ţrressei le serbările lui Ştefan cel mare din Plata. Semn, că în urma acestor transpoarte decătorul cu inimă nobilă şi sinceră ’l ajuta
Putna. Odihnească în pace I va scădea şi preţul lui şi nu vom duce frică oe bărbier cu lecţii practice şi îi dădu şi di
* de foamete nici în anul a esta. ferite cărţi juritice de cetit. In fiecare zi pri
Necrolog. Surorile: Emilia Cosgarea, * mea bărbierul explicări şi sfaturi cu privire
■Cornelia, Ţunea şi luliana Lenkes, cumnatul : M âru l-păr seau p ă ru l-m ă r este la interpelaţiuni din codul civil şi penal, dând
losif Lenkes, în numele lor şi al numeroase o nouă plantă, despre care un-vestit grădinar cele mai ecuitabile păreri. Aceasta conversaţie
lor rudenii cu inima înfrântă de durere anunţă engles a făcut o dare de samă în ziarul dură mai multe luni. Judecătorul se simţea
•că: văduva Augusta de Crainic n. Theodori, „Newcastle Chronicle“ prevestindui o popu măgulit de elevui seu. Bărbierul făcea mari
soţia fostului protopresbiter gr.-or. al tractului laritate mare. progrese, dar avea şi mai mare venit, căci
Dobra; după un morb greu şi îndelungat Anumit spune că planta aceasta s’a năs căuşele, ce i-le deslega judecătorul erau bine
şia dat blândul şi nobilul său suflet în mâ- cut din altoiul unui pâr altoit întrun măr. plătite de oameni, cari aveau procese. Nu
nile Creatorului la 11/24 Februariu 1905, în Coaja seamănă întru toate cu a măru ţing însă prea mult pretinia amândorora şi
etate de 54 ani. Rămăşiţele pământeşti ale lui şi fructul e de forma unui clopot ca şi un pretin îi descoperi judecătorului interesele
scumpei defecte ş’au aşăzat spre odichna peara, e de o mărime colosală; dametrul e bărbierului, carele avea bună clentelă. Deci
eternă, Duminecă la 13/26 Februariu, la 3 de 38 cm. aroma şi gustul este ca şi a mă descoperit fiind misterul merse judecătorul
ore p. m., după ritul bisericei gr. ort., în cripta rului şi perei amestecate,, dând o amestecă la bătbief să se rază în o sărbătoare, atunci
familiară din cimiterul local. Fie-i memoria tură foarte gustoasă şi plăcută. bărbierul pecând trăgea briciul pe curea în
binecuvântatăI H.-Dobra, în 11/24 Febru treabă pe judecător. Domnule, ce ar fi de
Cultivarea şi procurarea acestei plante
ariu 1905. noi o recomandăm deocamdată in atenţiunea făcut în cutare caz şi cutare causă? Atunci
*
grădinarilor artificiali. judecătorul răspunse flecmatic. Vino Ia mine
f V asile P etri, învăţătorul şi profe * acasă adu mi 100 cor. şi-ţi voi spune îndată
sorul luminat dela Nâsăud, marele pedagog cei de făcut cu aceea zi bărbierul 'şi perdu
Corul vocal bisericesc gr.-or. ro
român, excelentul metodist, a reposat. ambele clientele, (s’a spart şi urciorul şi a
* m â n d in Nereu, arangează Duminecă, în
20 Febr. s. v. (5 Martie s. n.) un concert curs şi vinul pe jos).
E du caţiu n e pru den tă. Micul copil
căruia îi premerge comed a într’un act de
Archibald al lui Roosewelt, preşedintele sta A p e l! Subsemnatul învăţător din co
telor unite umblă la şcoala publică în rând V. Alexandri, > Cinei Cinei.» muna P e r s a n i comitatul Făgăraşului, a-
*
cu toţi şcolarii. Ducându-se odată o mamă vănd dorinţa de a înfiinţa o bibliotecă popu
ln flu in ţa fr ig u lu i a su p ra in lară la aceasta şcoală, fac un călduros apel
■a. unui conşcolar de a lui Archibald (găzdoae
sectelor, (Gândacilor fluturilor Şi tot feliul la d-nii autori, editori, librari şi tuturor per
la un funcţionar) la şcoală şi văzând pe co
de omide.) Sunt mulţi economi cari cred că soanelor cari doresc binele şi propăşirea ţă
pilul ei jucându-se laolaltă, rămase uimită şi ranului român să binevoiască a contribui cu
gerul şi peste tot frigul are putere de a omorî
ase: »şi mătăluţă te joci cu copii de rând»? cărţi, pentru ajungerea acestui nobil scop.—
puii de gândaci şi omidele, din care causă
Copilul preşedintelui îi răspunse agreabil: NB. Cărţile mă rog a să trimite la adresa
doresc să fie carnâ friguroasă. Pentru ade
»Tata mi-a spus că în şcoală şi în lume sunt subscrisului. — Persani, în 18 Ianuarie 1905.
verirea credinţei acesteia s’a făcut probe, şi P e t r u M a c e d o n , învăţător.
copii buni şi răi, mari şi . mici, cei buni să *
anume s’a aşezat şi espus la frig sub coaja * *
poartă cuviincios, cei răi necuviincios, ear Se caută, spre cumpărare sămânţă
alta deosebire nu există Intre noi*. pomilor şi în alte locuri pui de Omide şi de de m âzăroiu , cine are de vânzare, să
* gândaci, şi s’a constatat că frigul şi gerul
Şedinţa festivă a societăţii de lectură nu le înfluintează, nu le ornară ci resistă şi binevoiască a se adresa la Adm. acestei
*Ioatt Popasu« a tinerimei studioase dela trăesc fără nici o supărare. Sau făcut şi date fo i, indicând şi preţul per ioo kgr.
*
institutul teologic-pedagogic din Caransebeş, statistice în causa aceasta, şi după câte o . • * *
Mântuit dela Moarte. Un om oare
-a avut loc Duminecă seara în 30 Ian. şi a earnă geroasă s’a aflat că în anumiţi ani unele cândva desnădăjduit trimite inventatorului cru-
decurs conform programului publicat în „Foaia omide încă mai tare să sporesc de cât să cei duple electro-magnetice R. B. Nr. 86967,
Diecesană'*. Succesul moral şi material a fost peară de tot. De aceia deci, alte influinţe ale d-lui Albert Miiller Budapesta V., Vadâsz-u.
satisfăcător. naturei lucră de sporesc seau scad în câte 42//G. următoarea scrisoare de mulţumită:
* un an şi nici de cum frigul seau gerul.
Stimate Domnule Miiller !
R eîn to rs dela resbelul R u so-Ja *
înainte de toate te încunoştiinţez, că
pon ez. Aflăm, că Dl Maior Găişanu, ataşat Un p a la t gigantic. Redacţiunea şi sunt un om sărac, şi boala m'a silit să Întru
militar român pe lângă armata rusă din Ex- administraţiunea ziuariului «Newyork-Times» într’un spital din Budapesta, apoi am stat 3
tremul-Orient a sosit zilele acestea la Bucu din America are 31 caturi cu 31 rânduri de luni sub îngrijirea doctorilor din Zombor şi
reşti în basa unui concediu: Ajungând în 6/19 feţeştri; măsurat dela fundament până în vâr toate acestea m’au costat 200 cor. fără ca să
febr. la Bucureşti Dl Găişanu s'a presentat ful coperişului înalt este de 476 urme, este mă pot vindeca iar doctorii au perdut nădej
dea şi eu trehuia să mor. Din întâmplare am
Ministrului de resbel Dlui General Mânu ra cel mai mare edificiu din Newyork. Acest dat de vestea crucei d-tale şi am comandat-o
portând multe din campania acestui resbel. colosal edificiu întră în pământ de 55 urme. purtându-o pe piept după cum mi-ai scris,
După această visitâ oficioasă a plecat Dl Prin acest palat merge şi trenul prin tunelul In timp scurt în 10 Aprilie m'am sculat din
Major la Galaţi, ca să petreacă mai multe subteran. pat, mă simt sănătos şi nu mi-e teamă că
.zile în sinul familiei sale şi a mult iubiţilor * mor, pentru-că m’ai mântuit d-ta. Iţi mulţu
mesc de mii de ori. Cu stimă: F r a n c i s c
săi concetăţenii. P â n ’ odată m erge u lcioru l la | Ost ia at , maşinist în Priglenţa - Szt. - Ivan
d
* apă. Un magistrat (jude regesc) din Boemia, j
(comit. Bâcs-Bodtog.
B ancnotele nome de 1 0 cor. s’au mare cunoscător de legi avea obiceiul a se I Crucâa duplă-electro-magnetică R. B. Nr.
pus în circulaţie dela 25 Febr. n. Ele au data rade în fiecare diminieaţă, înainte de a merge :I 86967 costă numai 6 cor. şi vindecă boalele
