Page 1 - Bunul_Econom_1905_14

Anul VI. Orăştie (Szâszvâros), 10 Aprilie n. 1005. Nr. 14
... l " — - .. :: _ — r :£ ■■ ' —■ — — '■ ■ ~

REYISTĂ PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN ÎL: „Reuniunii Economice din Orâştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul SibiiuluF.

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 ti.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a şi străinătate 15 lei pe an. în flecare Dum inecă. ’ Abonamentele şt inserţiunile se, plătesc înainte.

Căci cine sufere şi se: necăjeşte mai oraşele şi satele «locale de cafenea« şi
Scrisoare deschisă mult, când bărbatul e Stăpânit de pa­ birturi, fără a se vinde în ele beuturi

oătră „Reuniunile femeilor ro- tima beţiei, oare nu femeea? Femeea alcoholice, fără a apărea aceasta ca un
<s mâne“ din oraşe şi sate! mai întâiu, apoi şi copil! O temă fru­ ce surprinzător sau de mirare. Astfel
- .... ■ ■ . moasă are femeea de : resolvat şi cu de Ideale publice ar trebui înfiinţate
Cumpătarea în beuturile alcoholice ocasiunea sărbătorilor tnari — de a şi la noi, care de sigur ar face mare
laudă lui Dzeu! s’a început şi la naţia sprijini pe copii sărmani cu vestminte. concurenţă birturilor, hotelelor, cafene­
noastră: In diferite localităţi s’au înfiin­ Mulţi copii nevinovaţi dfevin săraci din lelor şi cârcimelor, în cari se consumă:
ţat în anii din urmă însoţiri pentru a causă, că tata lor şi ună-ori mama lor vin, bere, vinarsuri, eognacuri si şam-
lucra cu înţelepciune între poporul nos­ este cuprinsă de vipera beţiei, căci panii cu preţuri sus urcaţe şi costisi­
tru spre a’l abate dela urîtul viţ al mulţi bânişori dau ei pe la cârcime, cu toare şi astfel s’ar dovedi poporului şi
băuturei nemoderate. Precum la alte care uşor ar putea procura copilaşilor lumei întregi, că fără beuturi alcoholice
întreprinderi salutare neamului nostru hainele trebuincioase şi să nu umble să poate trăi mai bine, omul este mai
românesc, aşa şi în cesticmea aceasta goli şi sdrenţoşi, apoi şi lipsiţi de o sănătos şi mai cu minte, nu nebun,
temeea poate foarte mult ajuta. adevărată educaţiune şi morală. rabiat şi adeseori bolnav.
De-aceea apelăm la nobilul simţ Âdese-ori vedem, cit fiind părinţii Tirebue se arătăm poporului nos-
al femeilor de a se înarma şi densele pasionaţi la beuturi alcoholice, copii lor stru în genere, că lăsându-se de beu-
ca comiiitoni de luptă în acest scop ajung în mizerie, ba adese-ori devin mi­ tura alcholică, de jocul hazard în cărţi,
de salvarea patimei beuturilor spirtuoase şei şi chiar debili spiritualmente şi în loterii şi alte pasiuni miserabile, ar
şi mai cu seamă la Reuniunile femeilor. fizice. deveni o putere intelectuală cu un viitor
Femeea este inima lumii şi aceasta Ar fi - deci timpul a lua şi noi strălucit, ar imita popoarele mai civilisate.
inimă este chemată, de a se validita anu­ exemple dela societăţile engleze şi el- Nu numai în Englitera şi Elveţia,
lând tot ce este nedrept, necorect şi ne­ veţiane antealcoholice şi cu deosebire dar si în Finnlanda şi în America şi
folositor. Astfel şi în caşul acesta fe­ dela reuniunile femeilor acestor popoare chiar în Norvegia sunt instituite locali­
meea ocupă un loc esenţiai întru a culte, cari au prins afacerea aceasta tăţi (restaurante), unde nu este iertat a
combate păgubitoarea pasiune a beţiei. dela rădăcină şi au instalat mai în toate se vinde beuturi spirtuoase- pe acolo

F O F I A Căci delict aşa cumplit
9 varul în. -flad. Nd s’a mai fost pomenit.
Satan strigă să s’adune
La a Iadului intrare Şi’n Divan să să ’mpreune
f i I s p s m l .
Este o gârlă foarte mare Dracii cei mai cornoraţi
Ce să chiamă Acheron. Şi în legi mai învăţaţi
»Âh, ce frumuseţe aici în grădină! Muritorii cu păcate, Crima fu curând probată,
Laturea aceasta de flori este plină, Vrând dincolo a străbate. Nefiind nici contestată,
Dă-mi, măicuţă, voie să strâng câte-va; Trec Tu barca lui Charon. Atunci tăr' a întârzia,
O cunună mândiă din ele-âş forma. Charon este un luntraş încep foţi a opina
Dar voi s’aleg una mai strălucitoare... Prea bun, însă prea posnaş, Cu ce chip să-l pedepsească,
Am găsit’o.... eat’o ! ah, ce mândră floare I Căcr ia deja toţi un ban, Ca mai tare să i muncească.
Uite măiculiţâ, ce bujor frumos! Pentru barba lui Satan. Nimeni însă nu găsea,
— Aşa e, drăguţă dar n'are miros, Un Avar cu mare nume, Nimenea nu nimerea,
Cată mai departe, colo mai la vale, După cea lăsat in lume Casna cea mai nemerită
Sub mărăcinişul ce stă ’n a ta cale, Lăzi cu galbeni mii de mii, După fapta săvârşită.
Jos pe erbuşoara care calci acum: Şi nespuse avuţii, Dar Satan, mâi înţelept,
Vezi sunt viorele cu suav profum. într'o zi la Iad sosise Zice: »Eu găsesc cu -drept,
Ţine minte, dragă; în lume ori unde, Căci la Raiu nu îl primise. Pe acest om să-l dăm afară:
Ca şi floarea rară meritul s’ascunde. Dar ca să nu dea un ban, Să să ducă în lume eară,
De vrei să-l aibi, trebui să cam osteneşti, Tacsa pusă de Satan. Ca să vază ne’ncetat,
Şi să şti să-l cauţi ca să-l nimereşti. El s’aruncă ’n not şi trece, El, ce atât a adunat.
Alt-fel tot d’âuna proasta norozie Deşi apa era rece. Cum acei ce-1 moştenesc
Va eşi ’nainte-ţi cu cochetărie Insă îndată ce-a trecut, Bani lui îi risipesc.»
Dracii negri l’au văzut: >Urra«! dracii toţi strigară,
Pun pe dânsul mâna ’ndată. Şi pe Avar îl dau afară.
Şi-l târăsc la judecată,