Page 5 - Bunul_Econom_1905_14

Nr. 14 B U N U L E CON OM Pag- 5

Şedinţa publică a studenţilor români au intrat în cancelaria temniţei şi spărgând Domnii abonenţi ai foaiei noastre
d in Braşov. Soţi etatea de lectură >Ioan cassa au jefuit caţn 2000 coroane, ba au in­ sunt rugaţi a acuita cât mai burând taxele
_
Popasu* a elevilor dela gimnaziu Împreună trat şi în magazinul de haine de s’au îm­ spre a putea acoperi spesele zilnice şi a ne
cu Societatea de lectură a elevilor dela şcoala brăcat în vezminte civile. orienta în expedarea ei.
comericială superioară invită la Şedinţa pu­ * Dlui P, Panga, neg. Zgribeşci. Sămânţă
blică ce se va aranja Duminecă în 3 (16) In d u stria d in patrie. Firma de de planta «Soia* am procurat cu mare greu,
Aprilie 1905 in sala iestvă a gimnasiului gr- fabrică Carol Wein Comp. în nr. de azi al şi spese numai pe seama abonenţilor noştri,
or. român din Braşov. începutul la oarele 3 foiei a publicat sub titula «Atenţiune* ara- de vânzare la alţi n’avem nici adrese na pur
p. m. Ofertele mărinimoase se vor distribui tânduse special scopul şi in prima linie se tem servi acum.
1/2 pentru întreţinerea fanfarei şcolare şi -1_/a recomandă spre on. atenţiune găzdoaielor
pentru fondul celor două societăţi. noastre. Să cumpărăm numai unde se află
■ * mărfuri din patrie, prin cea-ce contribuim C U M P Ă R A Ţ I!
Necrolog. Anunţăm cu adâncă durere, ca multe mii de mâni sîrguitoare să şi gă­
că scumpa noastră fetiţă Sidt In noaptea sească de lucru, deci prin aceasta contribuim Biblioteca »B u n u l JSconom*
<Ie 12 Apr. a. c, a adormitît în Domnul, în si la consolidarea economică a natiunei. Din această bibliotecă să pot comanda
etate de 5Va ani. înmormântarea a fost Ia * * » următoarele broşuri:
13 Aprilie d. a. la 1/s4 oare. Orăştie, la 12
Aprilie st. n. 1905. Dormi în pace, înger dulce; C orneliu D em eter. Apotecar în 1. «Nutreţurile ierboase, cositurile, pre­
Jalnicii părinţi. Dr. Aurel de Muntean şi soţia Orăştie. Apoteca N. Vlad are de vânzare pararea fânului şi păşunile*.
n. Hedvig Muller. «peronospin* mijloc aplicat cu cei mai mare 2. «Economia porcilor, oilor şi a ca­
prelor*.
folos în contra peronosporei, la stropirea viilor.
P en tru in d u stria indigenă. D-l 3. «Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
Acesta e probat ca cel mai bun, şi prin
fişpan al comitatului Braşov Dr. George de natul lor*.
folosinţă s'a dovedit a fi mai cu efect ca
Sztkely a luat iniţiative pentru protejarea in­ 4. «îngrijirea plantelor în cursul vege-
piatra vânătă sau alte asemenea mijloace, şi
dustriei indigtne. Spre acest scop a adresat taţiunii. Recolta cerealelor*.
e totodată cel mai lesne. E preparatul meu 5. «Economia vitelor sau Zootechnia
un apel reuniunilor de femei din localiţate,
propriu. Preţul unui pachet 40 fii. Fie-care generală*.
ca să se întrunescă iără deosebire de naţio­
pachet e provăzut cu numele meu, şi cu 6. «Agrolşgia sau cunoaşterea pămân­
nalitate şi să se lanseze un apel comun
instrucţiune de întrebuinţare. turilor şi mijloacele de a ale înbunătăţi*.
cătră public cu rugămintea de a se întruni
Stropirea cu „ P e r o n o s p i n “ e mai bine 7. «Agricultura generală. Lucrarea pă­
în conferenţă comună şi a întemeia o soţie- mântului. Plugul, grapa, tăvălugul şi alte in­
dacă se face în zi senină; pe timp noros ori
tate protectoare a industriei locale respective strumente de mârunţit pământul*.
ploios nu, nici contra vântului.
indigene. Dl fişpan se ofere a se însărcina 8. «Ingrăşemintele. Irigaţiunile (udarea
însuşi cu convocarea conferenţei. Dar „ P e r o n o s p i a f a r ă de vii pământului).
* să poate folosi cu efect admirabil contra boa-
9-—10. «Prăsirea paserilor de casă (ga­
M oartea contelui Gena K u n . Iei de grumpene, cum şi la stârpirea omide- liţe boare). Găinile, curcile, găinuşele (bibili-
In 11 1. c. a repausat în Budapesta contele lor şi insectelor stricăcioase la pomi; contra ccle), gâşceie, raţele, porumbii (porumbeii)*.
G iza Kun vicepreşedintele academ iei ma­ păduchilor de trandafiri (la trandafiri fără 11. «Cultura cerealelor. (Grâul, săcara*
ghiare, în etate de 67 de ani. Avea re­ var), şi la desinfectarea coteţelor de galiţe. orzul, ovâsul, meiul, hirişca, cucuruzul (porum­
putaţia de mare savant, atcheolog şi filolog. * bul)*.
A scris două lucrări mari în limba latină Succes fă r ă pâreche a ajuns dl 12. Cartoful, napul (sfecla), inul, cânepa,
rapiţa fasolea, Lintea, mazărea, şi cultura lor.,
{»Codex Comanicus* şi »Relationum Hun- MQller Âlbert (Bpesta, VaJăsz-u. 42/G prin
garorum cum oriente gentibusque orientalis crucea-ce devedeşte scrisoarea următoare: Sti­ 13. «Economia cailor, vitelor mari cor­
nute şi bivolilor*.
originis historia * antiquissima*.) Repausatul mate dle Mtiller! Iţi esprimăm cea mai adâncă
Preţul unei broşuri 30 fii. pentru Ro­
cunoscea bine limbile semitice şi era mem­ mulţămită pentru că în două rânduri mi-ai
mânia 50 bani.
bru la număroase şoţretăţî scienţificte din trimis crucea dtale. Fără să mă linguşesc îţi
străinătate. In anii din urmă ai vieţii şale spun, că mi-a ajutatat. Şi până acum îţi sun­ Comandele au ase adresa la adminis-
traţiunea «Bunului qconom* Orăştie, Szâsz-
a trăit mai mult la moşia sa din comitatul tem foarte mulţămitori, eu şi bolnavii mei,
vâros.
Hunedoarei. ear acum te rog să ne mai trimiţi o cruce
* Sunt potrivite pentru prelegerile publice
pentru o femee săracă şi bolnavă- Cu adâncă
O noauă arm ă. Ziarul militar engles stimă: Aomarom Ştefan Ju has, preot. poporale şi pentru toţi agronomii şi proprie­
♦ Militar Mail* anunţă, că actualmenele se tarii de pământ.
fac încercări în armata engelezească cu o
noauă puşcă inventată de danezul Dira. Din POŞTA REDACŢIUNEI
această puşcă s’ar putea trage *— aşa zice Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
numitul ziar — pe minută 300 gloanţe. Cam '■Dela .3 -9 Aprilie v. 1905.
greu de crezut! Răspunsuri la adresele abonenţilor am
* Duminecă 3 Cermeiu. VSrşeţ.
dat prin cărţi poştale, în diferite ceştii. Luni 4 Bancfaleu. Biertan. Canija-mare. Ceta-
C utrem ure de păm ânt. In India tea-de-baltă. Chirpăr. Ciuc-Sângeorgiu.
Avis. Dior ce sa’u insinuat pentru dorita
s ’au întâmplat Marţi cutremure colosale de Cohaltn. Debreţin. Hodoş. Mociu. Sa-
sămânţă de Soia. N’a’m espedato încă, aşcep- băd. Sacul.
pământ. Mai teribil a fost cutremurul în ora­ Marţi 5 Alba-Iulia. Huedin.
tând o cantitate pornită pe drum, o vom
şul Lahore. Peste o sută oameni şirau perdut M ercuri 6 Boroşsebeş. Sân-Paul.
expeda în curând, căci timpul de a o semăna Jo i 7 Buza. Chichirida mare. Drag. Draşeu.
viaţa. Cutremurul s’a simţit şi în multe oraşe Galgo. Gilău. Taşnad.
rt'a trecut. Fiţi gata cu pământul bine lucrat
-din Eoropa, unde însă nu s’a întâmplat nici Vineri ] 8 Câmpenie. Molda veche. Radna.
după descritle din Nr. 10 şi 12, 13 »B. Econ.« Sâmbătă 1 9 Chişineu. Hălmagiu-mare. Sântă-Măria.
o catostrofă.
B eu n iu n ea agronom ică din Qrăş-
Din Lahore să vestesc următoarele: Catas­
tie are în deposit: 500 meri, 600 pruni, 50 Călindarnl vechia şi nou al săgt&nânei-
trofa cutremurului de pământ e nemăsurat
de mare. Raportul oficial spune, că sunt cereşi, 50 nuci şi 2000 de pădureţi, din care Dutnin. 5-a în post,: ev. Marca c. 10, gl. 5. v. 2.
peste 20 mii morţi. vinde în. fiecare zi, deci cine are lipse să co­ D um . 3 C, Nichita 16 Floriile
17 Rodolf
4 C. Iosif
Luni
* mande cufând. Marti 5 M. Teodul 18 Valeriu
D oi robi fu g iţi d in tem niţă. Peri şi vişini încă ti au sosit. -— Mere. 6 P. Eutichie 19 Antonia
Joi 7 P. George 20 Joia verde
Marţi au fugit din temniţa de garnezoană dela Dlui D. V. -în B. Lucrarea Dtale fiind Vineri- 8 Ap. Irodion si soţii 21 Vin. Patimilor
Arad 2 areştanţi orginam din Galiţia, Iosiv a se mai corege şi completa, se va publica Sâmb. 9 M. Eupsichie 22 Sotir
-Sivi şi Miroslav Eicner. Innainte de a fugi, în nr. viitor. Redactor resp. VASIL.E DOMŞA, protopresbiteşr.