Page 2 - Bunul_Econom_1905_14

Pag- 2 ____________ B U N U L- ECO NO M __________ Nr. 14
sunt mulţime de »hale de cafenea«, ţile prin birturi şi* şu cheltuit agoniseala cate, ci şi în alte plante cultivate cum
unde să consumă numai ceaiuri, cafele, lor câştigată cu grele sudori subtragând sunt floare soarelui, păpuşoiul, (cucuruzul)
mărul etc.
prăjituri, mizeluri, poame, compoturi fără existinţa familiilor lor, ducându-se acasă
Preste tot se poate zice, că mai
esenţe mamonice. In Norvegia s’a in­ buf şi trosc, măsurând drumul ca slabi
toate plantele cultivate sufer de rugină.
trodus acestea hale mai în toate satele, ingineri, începând a se sfădi cu soţiile A fost timp, când bacatele în aşa mare
aci să vede pe zi ce merge, că popo­ lor, aşi spăria copii şi a-şi negliga scumpa măsură erau atăcate de rugină* că roa­
rul înaintează în cultură, în comerţ, în creştere a copaktr lor, find batjocuriţi dă cu totul sa nitnieit.
industrie şi agronomie, tinerimea este şi desconsideraţi de lume. Aşa în Prusia în anul 1891 a
cauzat pagubă în bucate în preţ de
deşteaptă şi viguroasă, nu prăpădită ca Dacă apelez la Dvoastră Doamne
500 milioane de coroane.
în multe locuri de prin ţara noastră, membre din Reuniunile femeilor să lu­
In ţara noastră de când îmi aduc
acolo la asentâri abia să găsesc 5 % aţi în apreciare recomandările mele, să aminte cea mai mare pagubă a făcuto
până în 10% feciori debili şi neapţi le pertractaţi serios în familii şi în sinul în anul 1897. Anul acesta a fost foarte
la armată. In Zurich (Elveţia) sunt 6 asociaţiunei comunicând conclusele res­ ploios şi rugina aşa sa sporit, în cât
locale mari şi 3 locale mici ca hale pective la redacţia Bunului Econom spre spre es. în comuna Oarţia de jos (com.
Selagiu) cu totul sa nimicit bucatele.
(restaurante) fără alcoholism, în care a face din ele un operat, carele să se
Ba am avut o tablă de ovăs, care din
de model se găseşte o curăţenie exem­ publice cât mai curând; apoi ar fi bine­
sămânţa sămânată nici % parte nu o
plară, iefteşug şi atât bucatele, cât şi venit a studia şi chestiunea, de a afla a produs-o. Insă nu numai în comuna
beuturile sunt gustoase şi ieftine. remedii practice de a combate şi fum a­ Oarţia de jos, ci în toată ţara a cau­
La acest scop măreţ sigur statul tul, ear un morb desastruos şi deşi se zat pagubă de multe milioane de co­
şi autorităţile sale puţin ne va ajuta. afirmă, că femeea este un suflet slăbuţ roane
Din auui 1897 în Oarţia de jos
Guvernul nu ar perde mai nimica din cu un duch variaţie, nu vă lăsaţi şi lu-'
rugina în tot anul dominează în mai
causa consumărei mai mici a spirituoa- eraţi cu zel, tact şi energiă încontra epi- .
mică sau mai mare măsură; fiind că
selor, ar perde însă mulţi ovrei, de care demiei alcoholice şi zi de zi daţi probe sporele ruginei cu paiele şi cu gunoiul
n’avem a purta noi grijă. Regimul ar tre­ că aţi conlucrat la delăturarea acestui ajung pe pământul arător, şi dacă tim­
bui să introducă absoluta odihnă, de dumi­ păcat ruinător de viaţă, de avere, de pul e favoribil atunci sporele încolţesc
necă şi s’ar cădea a controla mai ou stric- cultură şi de progres şi opera va avea şi vegeteăză.
Rugina de mult e cunoscută, o
teţă orele, când să se închidă birturile succese.
cunoşteau chiar Romani şi Greci.
căci să nu se uite ca pentru frivolul Vorbe goale s’a scris s’a pronunţat
Greci o cunoşteau sub numele
mammon deseori să dă licenţă în bir­ destule, lăsaţi acuma să dovedească fap­ »erisiphe«, şi adorau pe Apollo erisi-
turi şi peste orele statutare şi legale. tele ! Imitaţi pe cultele dame din Zurich pheos, „care delătura această boală.
Deseori s’a asceptat dela preoţi- puneţivă pe seriositate şi în direcţiunea Romani o cunoşteau sub numele
mea noastră şi dela îvăţători să pro­ aceasta-! Profitul naţional va fi sigur ! »robigo« sau »rubigo« şi aseminea
adorau un zeu deosebit, pe care prin
page prin prelegeri şi predici desfinţa- Doresc succese reale!
sacrificii şi serbări îl rugau pentru de­
rea tolosirei puturoaselor alcoholice, dar După „ T Jn w alât“ de D , I a r c a .
lăturarea acestei boale.
s’a văzut şi experiat, că chiar aceştia De Bary în anul 1865 s’a ocupat
mai la toate întrunirile lor nu se des­ mai intensiv cu rugina, după aceia în
D E S P R E
part fără a se aduna prin ospătării şi RUGINA BUCATELOR anul 1873 Dr. Khiin, Kodolânyişi
la ocasiunile binevenite nu abat cu ener­ Kenessey de asemenea, iar Hullier pro­
DE fesor în Jena în ani 1877— 1878 şi
gia acest viţ diabolesc, dând exemple
VICTOR ACHIM mulţi alţii în zilele noastre.
vii şi formând şi asociaţiuni antealcoho- absolvent de şcoala agronomică sup. in Budapesta. E fapt esperiat, că earna uşoară
lice cu statute, şi cu crearea de fon­ ajută mult desvoltărei ruginei, aşa după
duri pentru scopuri filantropice. — »Ce (Urmare) 1 Dr. Szaniszlo după earna uşoară din anul
nam făcut se facem, voeşte şi vei putea 1872 în anul 1873 patria noastră a
Stricăciunea stă în aceia, că rugi­
cearcă şi vei afla«! na atacă nutrirea foilor de bucate — suge fost bântuită în măsură mare de rugi­
S ’a observat, că chiar membrii re­ din foi materiile organice trebuincioase nă; ba ce e mai mult chiar şi anul
1897 mai sus amintit în urma iernii
uniunilor de gimnastică nu ţin cont de cum e zăharul, scrobeala, albuminul — uşoare din anul 1896 a fost bântuit
prin ce apoi foile îngălbinesc şi se us-
principiile marilor gimnastici Fr. L.Iahn, de rugină-
că. Resultatul acesteia i apoi că sece­
Teclu etc. cari aveau ca motto; Pe lo­ Deşi boală aceasta e de mult
rişul e rău, spicurile rămân goale, gră­
cul de gimnastică să se mănânce nu­ unţele se sbârcesc şi conţin numai pu­ cunoscută, totuşi puţin putem face
mai pâne şi se se bea numai apă«, dacă ţină făină. contra ei.
(Va urma)
apa nu răcoreşte şi nu prieşte, atunci Astfel de grăunţe semănate ce e
gimnastătorul sau nu are sete, său n’a drept răsar, însă sămânătura este mult
aplicată spre ruginare.
gimnastat deştul, probabil a făcut prea Lucrările
puţină mişcare în aerul proaspăt. — Să Coaja grăunţelor atâcate de rugină din grădina de altoi în luna Aprilie,
e xu mult mai groasă decât a grăun­
aşteptăm până ne va prelege şi predica
ţelor sănătoase. precum şi o consem nare a unor
de acest îndemn vital Japonezii, Chinezi soiuri de pomi nobili.
Rugina din an în an face foarte
Americani, ori alţi orientali? Să nu mai
mare pagubă. — «=>*■—
amânăm ! Nu vedem noi mai în fiecare
Mai ales în anotimpurile ploioase Luna lui Aprilie este - aceea, care
Duminecă dimineaţa, uneori şi lunea ca­ şi călduroase dominează în mare mă­ pretinde cea mai multă osteneală din
raghioşi pestrade beţi, cari au chefuit nop­ sură şi face pagubă nu numai în bu­ partea grădinarului.