Page 2 - Bunul_Econom_1905_15
P. 2
Pag. 2 ■ : _______ ________ •. BUNUL ECON OM , ■'■__________ ________Nr. 15
practice şi higienice. Astăzi cel din ur institut şi căpătă cu 5 — 6% ba şi mai a căror chemare e de a lăţi ruginal
mă ţăran pune preţ pe o căsuţă cu joş cu amortisarea pe 20— 60 ani aşa Dacă în starea aceasta întrăm în holdă
lipsită de rugină, sădim rugină pe plante
încăperi mai spaţioase şi luminoase, şi că pe nesimţite^devine comuna propri
sănătoase.
face tot posibilul a-şi clădi o căsuţă etară liberă pe o clădire frumoasă. Nu
Sporele ruginei se deslipesc foarte
mai mărişoară, cu o mică cuină şi că mai unire trebuie, numai stăruinţă de
uşor şi vântul le duce pe plante sănă
măruţă, să nu stea grămadă cu căţel fer punând umăr la umăr şi toate se toase, unde repede încolţesc, pătrund
şi cu purcel la un loc, adeseori stă să pot realiza. Cel ce laudă şi preamăreşte în lăuntrul plantei şi se desvoltă măi
întreacă pe orăşeni, cari concurează a bunele timpuri ale strămoşilor şi moşilor departe.
căuta quartire bune, mari şi întocmite noştri o face aceasta nefiind inştruat şi Toate acestea le putem experia în
după recerinţele moderne de architec- condus de principiile progresului. Avu- zilele calde şi ploiase de primăvară şi
vară. Sporele aceste numai vara lăţâsc
tură şi deplin sănătoase. tau şi bătrâni noştri dureri şi suferinţe
rugina, de acea le numim spore de vară.
Multe reforme s’au făcut şi în pri avutau bucurii şi înlesniri, de aceste,
Dacă întrăm în sămănătură cu oca-
vinţa grajdurilor, ale şurilor ş i. chiar avem şi noî şi vor avea şi urmaşi noş siunea secerişului sau la sfârşitul verei
ale ambarelor de bucate, ba şi gropile. tri. Din cele până aci arătate urmează sporele aceste nu le mai găsim, dar gă
de gunoi le vedem schimbate, căci le că timpurile cele mai bune pentru starea sim în locul lor pete lungi, negre, cari
gile poliţieneşti pretind curăţenie, re economilor vor urma negreşit numai nu mai prăfuesc.
gulă, salvarea şi susţinerea' sănătăţii. dacă şi ei vor ţinea seamă de schim Dacă cercetăm, acestea sub micro
scop de asemenea să arată ca grămezi
Nu numai prin odăile de locuit, dar şi bările ce şa făcut şi să vor şti acomoda
de spore.
prin magazine şi chiar în grajdurile vi în toată privinţa după acelea, căci la
Sporele acestea numa după iernare
telor se fac ferestri de ventilaţiune, ca tinul zice: »tempora mutantur et nos lăţesc rugina, din care causă le numim
nale pentru scurgerea urinei etc., de in illis « Vremurile se schimbă şi noi spore de iearnă. Sporele de vară sunt
aceea vedem şi pe la ţăranii noştri, după ele cu păreţi subţiri din care causă înain
vite mai mândre şi mai sănătoase, mor tea ernei se nimicesc, până când cele
de earnă au păreţi groşi şi pot suporta
burile nu se mai ivesc ca prin 1848 şi
earna uşor. Sporele de earnă încolţesc
1866. etc. numai la primăvara viitoare, dară nu
Să înţelege toate acestea costau RUGINA BUCATELOR pe bucate, ci pe alte plante, aşa de e. spo
DE
bani şi de multe-ori aceşti bani ţăranul rele de earnă ale‘ ruginei înviţă (pucci-
V IC T O R A C H IM
îi împrumuta de pe la bănci eu inte absolvent de şcoala agronomică sup. in Budapesta. nia straminis), care la noi e cea mai
rese mărişoare, dar n’are a face nimic, răspândită-încolţesc pe plantele peroase
----'►’fr " f * --- (asperifoliale) cum e limba boului, limba
cu regulă şi păstrare să replăteşte. (Urmare) Si 2
şerpelui, meiu de piatră, rădăcina neagră.
Referinţele s’au schimbat în toată
Bureţi de rugină trăesc în lăuntrul (Va urma).
lumea, bătrânii nostrii puteau mai uşor
plantei, se nutresc din celulele ei vii,
aduna banii grămadă, ba adesori pur din care causă părţile atăcate se uscă.
tau banii de argint tot cu ei prin chi Organul nutritor al bureţilor de rugină Cultivarea practică a cucuruzului.
mire şi prin câlţuni de le sunau ca clo- e miceliul, care e compus din fire foarte --- V r&i Sr -f----
fine. Firele aceste percurg cruciş şi cur
poţelele la cai iarna, adeseori îi ascun
meziş interiorul bucatelor, frunzele şi Cucuruzul (porumbul, păpuşoiul)
deau în copaci şi îi îngropau în oâle
cotorul lor, ba ce e mai mult se ridică numai mai târziu după descoperirea
de lut în pămănt, de aici derivă co
chiar până la spic. Din bucate sug nu- Americei s’a adus în Europa şi a ajuns
morile, cari să găsesc ici-colea, când trămăntul gata, prin cea ce le slăbesc aşa zicend, de la noi românii e talpa
sapă, ori când fac câte o zidire din 'foarte tare. casei, hrana principală. Lui îi prieşte
fundament, ori se sapă vre-o pivniţă. Bureţi de rugină în decursul verei mai bine în pămănturi grase, şi nu prea
produc apoi spore — organe de în apătoase.
Pe timpurile de aur şi de argint
mulţire — pe frunzele bucatelor. Spo- Deşi mulţi şi multe feluri au scris
ale bătrânilor nu se cereau drumuri de
rele se formează pe pelea de de-asu- despre cultivarea lui, însă vreau a spune
fer, canalisări de strade, spitale mari şi eu ceva despre arat, sămănat, săpat
pra a frunzei, întind şi rup peliţa sub
luminaţiune electrică, telegrafe şi tele ţire a frunzei şi pe frunze apar în pete şi culesul cucuruzului.
foane etc. etc., ci trăiau oamenii cu roşii — brune. Deci petele de rugină 1. Pământul destinat pentru cu
economia şi adunau în tinereţe, de de pe bucate nu sunt altceva, decât curuz să fie cât se poate arat adânc
colonii de spore. Fie care pată de ru de toamna 25— 30 cm. şi lăsat negră-
aveau pe zile negre. Nu făceau câte
gină e compusă din nenumărate spore pat, apoi primăvara, trebue arat cât
3 — 5 rănduri de haine pe an după
mici de coloare roşii brunete, cari stând mai de timpuriu şi apoi grâpat; bine
anotimpuri, ci să mulţămeâu cu un rând
unele lângă altele formează o periniţă când se samănă arat a 2-a oară şi grăpat
şi bun, făcut din produsul dela oile lor pe frunza atăcatâ. Fiecare sporă stă pe bine cu grapa şi cu tăvălucul.
şi dela câmp. Nu poate fi deci mirare un mânunchiu separat. 2. Sămănatul împrăştiat, trebue
dacă azi grijile de existenţă au crescut Dacă târziu primăvara sau la în cu totul părăsit, căci ne răpeşte mult
că lumea s’a mai şi înmulţit, resbele ceputul verei mergem în holda de grâu timp şi apoi timpul e ban, deci cât
rţiari pela noi nu se fac şi disposiţiunile atăcată de rugină, cu deosebire după este cu putinţă să folosim maşina de
timp ploios sau înainte de ridicarea rouei, sămănat în rînduri, care însă trebue
din legile sanitare-poliţeneşti ne face a
deseori putem experia, că părţile de jos ţinută bine în pământ, căci altfel se
trăi mai sigur, deâi mai scump. Sunt
ale hainei noastre în urma lipirei pra poate lesne să nu ne răsară sămânţa,
şi înlesniri acum destule, căci voind o fului — devin, de coloarea ruginei. cum am văzut la mulţi în anul trecut.
comună a face o scbalâ sau o cance Praful acesta lipit pe hainele noas 3. Sămănatul pe bras dă, când nu
larie, deşi n’are fond, apelează la vre un tre nu e altceva, decât spore de rugină, este cu putinţă a, folosi maşina, adecă,
