Page 5 - Bunul_Econom_1905_15
P. 5

Nr.  15                                        BU N U L  ECONOM                                                       Pag.  5

     teresant despre  datoria  statului Japon.  Aceasta   ca  multe  mii  de  mânt  sîrguitoare  să  şi  gă­  pe  ţîţe  la  femei  şi la  vaci,  precum  şi la  uscă­
     arată,  că  Japonia  a  mat  contras  un împtumiit   sească  de  lucru,  deci  prip. a ceasta contribuim   turile  şi  crepăturile  ivite  pe  buze  şi pe  mâni.
     de  150  milioane  dolari  cu  4 5 %   Dela  în­  şi  la  consolidarea  economică  a  naţiunei.             * '
     ceperea  resbelului  cu Ruşii  au  făcut Japonezii              *                  V       Pentru curăţitul mobilelor de casă
     împrumuturi  în  valoare  de  450.000.000  do­   L a  fo n d u l  d e 2 0  b a n i al «Reuniunei  (gardirope,  mese,  castene  etc.)  ce  sunt  v o p -,
     lari  (2250  millioane  coroane),  astfel  datoria                                      site  Si  lăcuite,  se  recomandă  gaz  sau  mai
                                                 sodalilor  din  Sibiiu*  pentru  cumpărarea  unei
     Japoniei,  care  înainte  de  rSsboiu  era  numai                                       bine  spirt  denaturat  amestecat  cu  caiiforni.u,
                                                 case  cu  hală  de  vânzare  pe  seama  meseria­
     de  296934.785  doi.  sa  urcat  la  746.934.785.                                       bine  pisat  ştergându-se  cu  o  petecă  curată
                                                 şilor  au mai dăruit:  şcolăriţele  Mărioara  Avri-
      De  va  mai  dura  războiul  încă  vre  un  ap,  va                                    de  postav,
                                                 gean,  Elnnuţa  Şut,  Otilă  Frăţilă  şi  Teodora               *
     fi  silită  a  mai  împrumuta  multe  milioane,
                                                 Dragomir,  flecare  căte  25! bani  (din  venitul
     sau  cade  în  criză  financieră.           unei  mici  producţii) ;  George  Dordea,  sodal   Picături  pentru  p o fti  de  mtncare.
                          *                                                                  Tinctură  de  coajă  de  portocală  4  garme.
                                                 cojocar  de  lux  din  Budapesta,  Ştefan  Ghetie.
          C o ro a n e  etern e.  Dl  Nicolae  Joandrea                                         »     »   Baume              2     »
                                                 paroch,  în  Cârpeniş  (prot.  Cetăţii  de  peâfrâ),
     ospătar,  a  dăruit  fondului  de  20  bani  al  Re-                                       »     »  Cadiane (anason  stelat) 4   »
                                                 Ioan  Nicolae,  învăţător  în  Avrig,  fiecare  câte
     unjueni  sodalilor  români  din  Sibiiu*  pentru                                        Acestea  amestecate  să  iau  în  0  lingură  de
                                                 1  cor.,  Pompiliu  Luca,  învător  în  Criş  (tr.
     cumpărarea  unei  case  cu  hală  de  vânzare                                           masă  cu  apă  turnându-se  10  picături  înainte
                                                 Sighişoara),  20  bani  şi  Vie.  Tordăşianu,  10
     anume  întru  vecînica  odihnă  a  sufletului  re-   bani.                              de  prânz  şi  seara  înainte  de cină.
                          * ,
     posafei  sale  so(ii,  mult  regretate  Elisabeta  n.           *
     Nicolau,  suma  de  5  cor.                      C o m e liu   D em e te r .   Apotecar  în     Cugetări  şi  sentinţe.
                                                 Orăştie.  Apoteca  N.  Vlad  are  de'  vânzare
           A v is. Reuniunea  română  de aglicultură                                              Intoarcete  la  sinul  lui  Dzeu,  deunde
                                                 «peronospin*  mijloc  aplicat  cu  cel  mai  mare
     din  comitatul  Sibiiu  cu  subvenţiune  dela co-                                       eşti  eşit  suflete  eroic  creştinesc  şi: românesc!
                                                 lolos în contra peronospotei,  la stropirea viilor.
     misiunea  economică  a  comitatului,  ţine  din                                         Momentele  ce  Ie  foloseşte  ,omul  în  studiu
                                                      Acesta  e  probat  ca  cel  mai  bun, şi prin
      16 până  în  20  Maiu  a.  c.  c.  n.  în  comuna                                      nu  lasă  după  sine  nici  un  gol.  —   Moartea
                                                 folosinţă  s’a  dovedit  a  fi  mai  cu  efect  ca
      Săhşte,  la grădina  de altoi comunală,  cu bine­                                      se  aseamănă  cu  un  vapor,  care  numai  are
                                                 piatra  vânătă  sau  alte  asemenea  mijloace,  şi
      voitorul concurs al  membrilor  Dr.  Ioan Stroia                                       abur,  ale  cărui  arcuri  se  destind  şi  maşina
                                                 e  totodată  cel  mai  lesne.  E  preparatul  meu
      protdpresbiter  şi  Ioan  Chirca  notar  comunal                                       se  descompune  în  bucăţi.
                                                 propriu.  Preţul  unui  pachet  40  fii.  Fie-care
     un  curs practic  pentru  conducătorii  şcoalelor
                                                 pachet  e  provăzut  cu  numele  meu,  şi  cu
     de  pomi  comunale  din  acest  comitat.                                                         Glume şi  distracţie.
                                                 instrucţiune  de întrebuinţare.
           Doritorii  de  a  lua  parte  la  acest  curs
                                                      Stropirea cu „ P e r o n o s p i n 11 e mai bine       Mulţămit.
     sunt  invitaţi  a  să  insinua până  în  6  Mai  a.
                                                 dacă  să  face  în  zi  senină;  pe  timp  noros  ori   S o l g ă b i r o u l .   Am  încheiat  petracta-
     £.  n.  la  Dl  protopresbiter  Dr.  Ioan  Stroia.                                      tarea,  pentru  fapta  aceasta  capeţi  jancule
           La  curs  să  vor  primi  cel  mult  20  re-   ploios  nu,  nici  contra  vântului.
                                                                                             15  zile  închisoare  sau  150  coroane  în  bani.
      flectaţiuni  şi  anume  după  ordinea  insinuării.  Dar  „Peronospfin*-ul,.  afară  de  vii   Eşti  m u l ţ u m i t ?
           Participanţi  primesc  pentru  spesele  de   să  poate  folosi cu efect  scţmirabil  contra boa­  J a n c u,  da  Domnule  solgăbirou  dar
      întreţinere  în  filele  cât  va  ţinea  cursul  câte   lei  de  grumpene,  cum  şf 'ta'  stârpirea  omide-   maş  ruga  pentru cele  150 coroane, miar cădea
     2 coroane la  zi  din  subvenţiunea  comitatului.  lor  şi  insectelor  stricăcioăSe  la  pomi;  contra   bine  de  paşti,  că  am  multe  plăţi  şi  soacrămi
                                                                     * r
           S i b i i u   în  9  Aprilie  n.  1905.  păduchilor  de  trandacrF (lâ  trandafiri  fără   i-a  ’nţărcat  vaca.
                         Comitetul  Reuniunei.   var),  şi  la  desinfectarea ’ coteţelor  de  galiţe.
                          *                                                                       POŞTA REDACŢIUNEI
          A l 66, 67  f i  68  lea l  Cassariatul  «Reu­  S u cces  fă r ă   p ă rech e  a  ajuns  dl
                                                                                                   Dior  abonenţi  insinuaţi  pentru  favorita
      niunei  rom.  de  înmormântare  din  Sibuiiu*   Mtlller  Albert  (Bpesta,  VaJâsz-u.  42/G  prin
                                                                                             sămânţă  de  Soia,  le-am  espedat  cu  posta
      a  solvit  zilele  aceste  ajutorul  statutar  după   crucearce  devedeşte  scrisoarea următoare: Sti­  după  posibilitate  o  cantitate  mai  mică, - pro­
      răposaţii  membrii  Regina  Todor,  Domnica   mate  dle  Mîiller I  Iţi esprimăm  cea  mai  adâncă   curată  fund  foarte  cu  greu  şi  spese  mari.
      Milea  şi  Elisabeta  Joandrea  n.  Nicolau,  soţie-  mulţămită  pentru  că  în  două  rânduri  mi-ai   Mai  posedem  în  deposit  câte-va  kilograme.
      de  ospătar.                               trimis  crucea  dtale.  Fără  să  mă  linguşesc  îţi   In  nrul  viitor  Vom  publica  despre  o  fasole
                          #                      spun,  că  mi-a  ajutatat.  Şi  până  acum îţi sun­  americană,  ce  face  păstăi  de  50— 100  cm.
                                                                                             lungi  şi  fiind  posibil  vom  procura  puţină  de
           C on voca re.   Membrii  Reumunei  ro­  tem  foarte  mulţămitori,  eu  şi  bolnavii  mei,   probă.  —   Continuarea  din  «Cum  s’ar  putea
      mâne  de  agricultură  din  comitatul  Sibiiu   ear  acum  te  rog  să  ne  mai  trimiţi  o  cruce   instala  o  stupărie  în  cazarmă*  vom publica-o
      sunt  prin  aceasta  poftiţi  a  să  întruni  în  6   pentru  o  femee  săracă  şi bolnavă.  Cu adâncă   în  nrul  viitor.
      Maiu a. c.  ziua  de  sf. George:  la  2  ore  p.  m.   stimă:  Komarom  Ştefan  Juhas,  preot.
                                                                                             Târgurile din  Ungaria,  Transilvania  şi  Bănat.
      în  Sibiiu  în  sala  de consultare  a asociaţiunei
     la  o şedinţă extraordinară  a adunării  generale.                                               Dela  10—16  Aprilie v.  1905.
           La  ordinea  de  zi  e:                     SFATURI  PRACTICE                     Duminecă  10  Făget  Plpret.  Zorlentul-mare.
           1.  Raportul  comitetului  în  chestia  va-                                       Luni     11  Arcid.  Aţei.  Becas.  Buziâs.  Cojocna.
      lorisării  albumului  *din ornamentica  română«  Mulţi  curăţă  giamurile  (ochiurile  ferestre­  Macfaleu.  Mezo-Erked.  Moşna.  Orczi-
                                                                                                        dorf.  Periarapş.  Racoşul  de  jos.  Sâm-
           2.  întregirea  locurilor  devenite  vacante   lor)  frecându-le  cu  paie,  cu  peria  sau  cu  o   bă'a  de  jos.  Sebeşul  săsesc.  Turda.
                                                                                             Marţi   12  Codlea.  Lechniţa.  Lunca.  Sin-Miclăuş.
      în  comitet  prin  repăşire,               rîză  (strenţă)  aspră,  dar  s’a observat, că sticla   Mercuri  13  Argiebat.  Komârora.  Sepsi-S.-Georgiu.
           3.  Eventuale  propuneri.             se  sgărie  şi  întunecă;  mai  bine  se  curăţă   foi  14  Panciova.  Torda-Sz.-Lâszld.
                                                                                             Vineri   15  Cluj.  Copşa-mică.  Nadeşul-săs.  Oclan-
           Autenticarea  procesului verbal al şedinţei.  picând  pe  sticlă  puţin  oţet  tare,  care  face  să
                                                                                                        dul-Homorodului.
           S i b i i u   în  9  Aprilie  1905  n.  dispară  petele,  apoi  să  Clăteşte  sticla  cu  apă   Sâmbătă  16  Gherla.  Nadlac.
                           Comitetul  Reuniunei   curată  şi  se  şterge  cu  o  cârpă  moale  fără   Călindarul  vechia  şi  nou  al  săptămâneL
                          *                      scame.
         “  In d u s tr ia   d in   p a trie.  Firma  de             *                              Dumin.  Floriilor,  ev. Ioan  c.  13.
                                                                                             î>um.  10  f   F loriile  28  Sf.  Paşti
      fabrică  Carol  Wein  Comp.  în  nr.  de  azi  al   U n soa re  G licerin a tă .  Gumă  dra-
                                                                                             Luni  11  M.  AnLp       24  Lunia  Paştilor
      foiei  a  publicat  sub  thula  «Atenţiune*  ara-   gantă  8  la  15  grame,  apă  de var  120 grame,   Marti  12  P.  Vasile  25  viarcu
                                                                                             Mere.  13  M.  Artimon   26  Cletus
     tânduse  special  scopul  şi  in  prima  linie  se   glicerimă  30  grame  şi  apă  destilată  de  tran­
                                                                                             Joi    14  P.  Martin    27  Peregi in
      recomandă  spre  on.  atenţiune  găzdoaielor   dafir  100  gr.  făcute  ca  o  alifie  se  întrebuin­  Vineri  15  Pin.  l ’aUm ilor  28  Vitali s
      noastre.  Să  cumpărăm  numai  unde  se  află   ţează  contra  sgăriiturilor  sau  jepuelilor  de   Sâmb.  16  M.  Ag.,  Irina  29  Petru
     mărfuri  din  patrie,  prin  cea-ce  contribuim  pele,  micilor crepături  şi sbârcituri,  ce  se ivesc  Redactor  resp.'  VASILE  DOMŞA,  protopresbiter.
   1   2   3   4   5   6   7   8