Page 2 - Bunul_Econom_1905_20
P. 2

Pag.  2                                         ■■   B U N U L   E C O N O M             '       _______ •  ■  ;  .   T  ~  Nr.  20


       ducă  in  ţară  o  mulţime  de  obiecte,  pe.                D e l a                         Lucrarea,  pământului  în  ziua  de
       cari  altă  dată  era  nevoită  a  le  aduce  „Renninnea de agricnitară din c. Timiş"   azi  cere  mai  multă  jertfă,  mai  mari
                                                                                               cheltueli  şi  totuşi  venitele  după  munca
       dm  străinătate.
                                                   Programai  de  aetînt&te  al  societăţii economice   grea  sunt  mai  puţine,  In  ziua'  de  azi
            Creditul Statului, atât înăuntru,  cât        conumale ca despărţăminte ale        econumul  numai 'aşa  poate  exista, dacă
       şi  în  afară,  s'a  ridicat  şi  se  apropie  „Reunipei 'de agricultură din  comitatul Timiş %  ţine  pas  cu’ înaintarea  culturei  şi  lucră
       încetul  cu  încetul  de  nivelul  la care au                                           pământul  seu  corâspunzâto'r  timpului
                                                                 (Urmare  .şi  finei)          present.  Existenţa  sa  econumul  numai
       ajuns  Statele  cele  mai  înaintate-'căci la
                                                      înfiinţarea  societăţii  economice       prin  o  organisaţiune  bună  şi  bine  con­
       începutul  domniei  lui Carol  împrumutul-
                                                                 din  Seciani.                 dusă  şi o  poate  asigura.  Arată  apoi  ce
       contractat a costat 18%. dobândă, astă-zi        In  11  Aprilie  a.  c.  s’a  înfiinţat  în   însemnătate  mare  are  întrunirea  mai
       împrumuturile  cu  5 %  sunt  pe  cale  de   comuna  Seciani  (comitatul  Timiş)  la    multor  puteri  mici  la  o  putere  mai
       a  dispărea  şi  ultima  conversiune votată  propria  dorinţă  a  locuitorilor  acestei   . mare pentru ajungerea unui scop  Aduce
       de  Parlament  ne  permite  se  sperăm  a  comune  o  societate  economică  din  110   exemple  despre  resultatele  frumoase  a
       vedea apropiindu-se momentul când  nici     membri.  Cu  înfiinţarea  acestei  societăţi   societăţilor  economice  din  Germania,*
                                                   nuroârul  societăţilor  economice  aparţi­  apoi  acelor  din  comitatul Timiş şi  arată
       un  împrumut  al  Statului  român  nu  va
                                                   nătoare  Reuniunei  de  agricultură  din   cu  cât  au  înaintat  economii  comunelor
       trece  peste  4%  dobândă.                  comitatul  Timiş  s’a  urcat  la  41.,  Că   unde  s’au  înfiinţat  societăţi  înainte  de
            In  toate  ramurile  ştiinţei  moderne  locuitorii  acestei  comune  arată  mare   vre-o  câţiva  ani.  Ceteşte  şi  explică
       are  ea.astăzi  aţâţi  bărbaţi distinşi,  cari   interes  pentru  înaintarea,  şi  înflorirea   apoi  statutele  şi  programul  de  acti­
                                                   comunei  lor  pe  terenul  economic,  a    vitate.
       fac  onoare  numelui  românesc şi sunt  în
                                                   dovedit  faptul,  că  la  adunarea generală      Preşedintele  constată  înscrierea  a
       comunicaţiune  intelectuală cu colegii lor
                                                   de  constituire  ţinută  în  ziua  de  11   110  membri  şi  fiind  în  sensul  statute-
       din  instituţiunile  culturale  ale  Europei.  Aprilie  n.  s’a  presentat  întreaga  co­  telor mai  mulţi de 30 membrii  înscrişi so­
            Putem  cu  drept  cuvânt  spera  că    mună  pentru  a  ascdita  sfaturile  şi  în­  cietatea  se  declară  de  înfiinţată.  Se
                                                   drumările  folositoare,  de  cari  ţăranii  aleg  apoi  funcţionarii societăţi.  Cu  mare
       în  curând  România  va  putea  aduce  şi
                                                   mare  lipsă  au  avut.  La  rugarea  comu­  însufleţire  să  alege  de  preşedinte  de
       dânsa  partea  sa  contributivă  la  opera   nei  oficiul  central  al  Reuniuneţ de agri­ onoare  vrednicul  preot  Vasile  Roman,
       la  care  colaborează  de  atâţia  ani  cele­  cultură  din  com  Timiş  a  delegat  ca  de  preşedinte  exeeutiv  Dumitru. Lupu,
       lalte  naţiuni  şi  va  îmbogăţi,  la  rândul  representant  al  ei  la  constituire  pe  dl  de  vice preşedinte  Ioan  Lupu  şi  Ilie
       său,  patrimoniul  comun  al  omenirei  ci­  referent  Nicolae*" Ian cu.  Preşedintele  Stanciu.  De  notar,  dl  notar  comunal
                                                   ad-hoc  dl  preot  gr.-or.  Vasile  R o m a n  Ioan  Bukuvinski,  care  încă  mult  -bine
       vilizate.       .       -
                                                   deschizând  adunarea  salută  pe  dl Iancu  a  făcut  pentru  popor,  de  cassar Ştefan
            Aceastea sunt roadele binefăcătoare  in  numele  comunei  şi-l  roagă,  se  bine-  Lechi  şi  de  bibliotecar  George  Ostoiu.
       ale  unui  Ere  de  stabilitate,  sub  condu­  voiascâ  a  areta  mai  pe  larg  scopul  şi  După  alegerea  unui  comitet  de,  12
       cerea  unei  Rege  înţelept  şi  patriot.   favorurile  de  cari  se  poate  bucura  co­  membri  şi  a  unui  comitet  de  şupra-
                                                   muna  prin  înfiinţarea  societăţii  econo­  veghiere  de  3  membri  se  închee  şi
       Exposiţiunea  Naţională  are  a  ne  face
                                                   mice.  Dl  Iancu.  reaminteşte  timpurile  autentifică  protocolul.  Preşedintele  dl
       se  vedem  puterea  muncei  ce am depus
                                                   trecute  şi  dovedeşte,  cu  cât  mai  grea  Vasile  Roman,  mulţumeşte  cu  cuvinte
       şi  resultatele  ce am obţinut într’un timp   este  lupta  pentru  existenţă în  timpurile  calde  dlui  referent  Iancu  pentru  bună­
       care  de  şi  lung  pentru  o  viaţă  de  om,  presente  ca  în  trecut Lumea înaintează  voinţa  şi  pacienţa  eu  care  a  contribuit
       nu  este  de  cât  un  moment  în  viaţa  din  zi  în  zi  şi  cu  înaintarea  culturei  şi  la  înfiinţare  societăţii  nouă  şi-l  roagă
       unui  popor.  Programe  şi  alte  detailuri   înmulţirea  omenimei,  se  înmulţesc  şi  ca  sâ  contribue  şi  în  viitor  pentru
                                                   cerinţele  pentru  a  putea  trăi.  Pămân­  prosperarea  societăţii  tinere.  Dl  Ian£u
       se  vor  publica  în  Nrii.  viitori.   ^
                                                   turile  sunt  mai  scumpe  ca  în  trecut;  salutând'societatea  nou  înfiinţată  şi  pe
                                                   pe  unul  şi  acelaşi  teritor  trebue  se  funcţionarii  ei,  asigură,  că  tot-deauna
                                                   trăiască  mai  mulţi  oameni.               se  va  interesa pentru societatea aceasta


       purtările,  toate  apucăturile,  toate  mişcările  şi   mâna  tatălui  să,u,  arătând  prin  aceasta,  că   Problema  l l   Când  voim  se  batem
       toate  vorbele  tale;  observăm  neajunsurile ^şi  *  poveţele  şi  sfaturile  părinteşti  pătrunseseră  un  cui  într’o  scândură  subţire  de  lemn
       lipsurile  tale  şi  căutăm  să  le  îndreptăm;  nu-ţi   adânc  în  plăpânda  lui  inimă.  tare  ca  stejârul  mai  întotdeauna  scân­
       dăm  voe  să  faci  cunoştinţă  cu  copii  răi,  dela  |   ,               (Va  urma)   dura  se  creapâ.  Care  e  causa  şi  cum
       care  tu  ai  putea  să  împrumuţi  şi  se  înveţi   :   .    —     ---                 am  face, sâ  nu  despice  scândura ?
       lucruri  şi  vorbe  urîte;  ne  silim  chiar  din  cea                                       Problema  III,/  Se  zice  de  un  om
       mai  fragedă  copilărie  a  ta  să-ţi  resădim  în   Probleme  de  resolvat.            care  are  stomac  bun:  Acesta  are  sto­
       inimă  respectul  şi  iubirea  cătră  credinţa  şi
                                                                                               mac  de  struţ.  De  unde  derivă  această
       legea  sfântă,  fără  de  care  omul,  chiar  de  ar
                                                        Problema  I   In  popor  este  urmă­   comparaţiune ?
       avea  toate  pe  lume,  nu  poate  fi  eu  adevărat   toarea  problemă:
       fericit. CM Tudorell  câtă  grije avem  noi  de tine!                                        Problema  IV.  Un  măcelar  a  mers
                                                        Sâ  zice  eâ  mai  multe  gâşte  sbu-
       lnvrednici-ne-va  oare  pentru  toate  acestea                                          la  târg cu  1000  cor.  decis  a  cumpâra'
                                                   rau  pe  sus,  ear  una  care  era  jos  ve-
       Tatăl  cerăsc,  să  te  vedem  odată  om  luminat                                       100  capete  de  vite;  câte  a  cumpârat
                                                   zendu-le  le  zise:                  '
       şi  cu  minte,  creştin  bu«r  şi  fiu  folositor  al                                   din  fiecare,  dacă  un  bou  costa  100
                                                        —- Bună  ziua  o  sută  de  gâşte.
       patriei!  Da,  fără  îndoială,  El va auzi  -rugăcui-                                   cor,  o  vacă  50  cor  şi  un  viţel 5 cor,?
                                                        — Nu  suntem  o  sută,  i-ar  fi  res-
       nile  noastre 1  .Lacrimele  bunei  tale  mame, nu
                                                   puns  una  din  cele  de  sus;  dacă  am  fi     Cel  ce  va deslega  aceste probleme
       vor  rămânea  nepreţuite  de  Dânsul,  ei  ne  va   încă pe  câte suntem, şi  încă pe jumătate  va  primi  în  Septemvrie  a.  c.  gratis  3
       trimite  prin  tine  mângâiere  la  bătrâneţe.  .  .
                                                   şi  încă  un  sfert  şi  apoi  abia  cu  tine,  calendare  ale;  «Bunului  Econom*  pe
            O  lacrămă  să  zări  sclipind în ochii  tată­  am  face  o  sută.                 anul  1906.  /
       lui.  El  nu  mai  putu  vorbi.  Simţitorul  copil   Care  este  deslegarea  aritmetică  â
       nu  răspunse  nimic,  dar  sărută  cu  căldură  acestei  probleme?
   1   2   3   4   5   6   7