Page 3 - Bunul_Econom_1905_20
P. 3
ydEfe.'f20' 7 -I BUNUL ECONOM ._ - - -• pag- ■
şi arată ce interes mare arată Reuniu- D ările b) La clasa 2-a e darea de câş--’ .
niunei centrale pentru toate socie tig a proprietarilor.
de Gr. Todica, absolvent al şcoalei sup. de stat.
tăţile ei. ' c) Darea munehoriior Învăţaţi: fa
• E bine impresionaţ de purtarea' bricanţi, bancari, come.rcianţ1, advocaţi,
economilor din loc, Insă scopul ei do Până .şi în doinele poporale, se medici, ingineri etc.
ri^ societatea numai prin conlucrare în tângueşte adeseori plugarul nostru că d) darea funcţionarilor,,cari au leafă
bună înţelegere şi-l poată ajunge. îşi »biru-t greu, povară mare«. Şi în ade- fixă adecă plată, statorită (postări, no
exprimă dorinţa, ca ziua aceasta să , văr, că pentru, oameni,-eari nu poartă tari, funcţionari de bancă’ etc).'
fie începutul unei acţiuni îmbucură negoţ, cari câştigă abia câte 1 coroană
toare pentru comună. pe o zi de lucru* sau plugarul, care nu (Va urma).
vede bani, decât vânzând an mid," un
Excursiunile economice
viţel, o viţă sau neşte grâu: pentru toţi
la Domeniile din Mezohegyes. ' aceştia sunt grele la cumpănă feluritele
Reuniunea de agricultură din co dări cătră stat, cătră comună, câtră in 'X -liw i « t a r to lis a n ă v i»
mitatul Timiş va aranja ia începutul lunei stituţiile culturale s (biserică şi şcoală).
Eată cuvântul, pentru care credem po Al IX-leâ congres internaţional ţinut
lui Iunie o excursiune la domeniile sta
trivit a ne lumina1 mai de-aproape asu în Aprilie 1903 a decis că al X-lea con
tului din Mezohegyes, pentru a arăta
pra dărilor. gres internaţional cofitra alcoholismului
economilor întocmirile frumoase ale aces Recunoaştem cu toţii, că lipsurile să aibă sediul în B-pesta.
tor moşii de model precum şi fabrica Statului sunt multe şi deosebite. Şi Subsrisul comitet » aranjator, spre
de zâhar şi staţiunea pentru creşterea cum aceste; lipsuri merg crescând, tre- a corespunde dorinţelor celor interesaţi \
cailor de soiuri nobile de acolo. bue să fie şi isvoare corăspunzătoare, a fiixat în acest scop zilele din //— 16
Toate societăţile economice apar cari să aducă venitele trebuincioase. Is- Septemvrie 1905.
voare de aceste, aducătoare de câştig
ţinătoare , Reuniunei sus amintite sunt Acest congres ’şi va defige ţinerea
sunt moşiile proprii ale Statului, posta, petractărilor în acea ţeară unde pentru
rugate a trimite- cel mult până în 26
telegraful şi telefonul, multe căi ferate, vindecarea perilculelor .contră alcoholi- .
Maiu n. lista acelor membri, cari voesc monopolurile (vânzarea de tabac, sare celor încă nu s’a făcut nimica-. Acea
să participe la această excursihne ins timbre etc ) mică mişcare socială, care în urma unui
tructivă, la oficiul central al Reuniunei Cel mai însemnat isvor rămâne atare congres al Vienei a pornit a avea
In Timişoara (piaţa Losonczy). partici darea, adecă aceea povară, băbească, îfluinţe şi în patria noastră deabea a
panţii vor călători cu bilete' de jumă ce o plăteşte fie-care cetăţean de sine ajuns a dovedi câteva cazuri şi învinge
stătător, după averea şi puterea sa. cu greu pedecile începute.
tate şi toate' cheltuelile nu să urcă
Dările sau contribuţiile cătră stat Cestiuhea alcoholismului s’a ivit mai
mai sus ca la 10—12 cor. Loc de în1
sunt directe sau nemijlocite şi indirecte demult din acest ram înguşt în care la
tâlnire în Timişoara^ Condiţiunile şi
sau mijlocite. , început mişcarea -pentru lecuirea lui a
disposiţiunile mai pe larg, să vor co- Să vedem întâiu cele directe : devenit o întrebare esenţială a societăţi.
munica la timp după insinuarea parti 1. Darea de, pământ o plăteşte Este lucru cunoscut, că alcoholis-
cipanţilor. ori-ce proprietar după pământul ce-1 mul şia băgat ghiarăle sale spurcate în
poate folosi şi-l stăpâneşte. In acest toate clasele societăţi şi apasă sărăcia,
scop s’a măsurat in mare şi în mic nefericeşte aţâţi oameni culţi cât şi ne-
In interesul lucrătorilor de câmp.
(parcele) toată întinderea ţării socotind civilisaţi, deaceăa acest congres nu se
Direcţiunea Reuniunei de agricul bunătatea pământului, folosul lui, apoi va ocupa numai de indivizi singuratici,
tură din Ţimişoara să va îngriji, ca toţi cheltuelile ce trebuesc pentru a-1 cui- , de clase şi reuniuni fără deosebire, ci
lucrătorii de câmp, cari nu, află lucru, tiva (lucra) şi venitul curat. Toate aces se va ocupa cu toate ramurile omeni-
să poată căpăta lucru după posibilitate te însemnări se fac şi se ţin în evi rei şi va căta ca cu concursul general
pentru timp mai îndelungat prin inter- denţă în aşa numitul catastru. A cîn- al voitorilor de bine să stârpească această
venţiuneâ Reuniunei. Ca reuniunea să cea parte şi ceva (mai corect 25.5%) boală periculoasă. Are congresul pro
poată fi orientata despre numărul lu a venitului curat se încasseazâ ca dare blemă: ca se ne tâmăduiască de jos până
crătorilor netocmiţi şi ca pentru timpul de pământ. Anume : direcţiile financiare sus de această viperă veninoasă aducând •
secerei se le poată medita lucru, sunt statoresc sumele pentru fie care comună omenim ia la cunoştinţa de sine. Acti
rugate toate presidiile societăţilor eco şi trimit socoteala lâ primării, cari sunt vitatea lui se va eştinde cu energiă şi
nomice din comitatul Timiş, a stabili datori se le repartisese pe singuraticii pricepere de a combate cu exemple
numărul lucrătorilor din comună şi a proprietari. practice alcoholismul seau pe cale de
trimite lista acelora la direcţiunea Reu 2. Darea de casă se statoreşte a ’l cumpăta, seau de a introduce absti-
niunei de agricultură din Timişoara. după venitul curat al locuinţelor. nenţia dela el. Sigur, că deodată nu
Terg de vin. în Arad. Deosebim dare după chirie şi dare va găsi mijloace de a’l nimici cu totul,
după locuinţă, în înţeles propriu. Cea dar va da la lumina lumei mijloace de
> In 27, 28 şi 29 Maiu societatea
dintâiu se socoteşte după mărimea chi al micşora şi cu încetul de a’l face im
viticultorilor podgoriilor arădane va a- riilor, ear’ cea de pe urmă (tot la 3 posibil de a-se mai estinde, dovedind ur
aranja un târg mare de vin, în care ani) după numărul odăilor de locuit. mările prea păgubitoare folosirei de bău
se va arătă diferitele soiuri de vinuri 3 Darea de venit. Obiectul aces turi alcoholice. — Chiar şi congresul
ce să. cultivă în regiunile aceste. Reu tei dări îl formează câştigul său venitul din Brema s’a ocupat numai cu prin-
niunea de agricultură din Timişoara provenit din ori ce soiu de lucru, afară cipiii fundamentale, pertractând Căuşele
atrage atenţiunea economilor din corn. de lucrul zilerilor (care nu cade sub din punct de vedere al chestiunilor :
dare). Această dare se împarte în 4 sociale, pedagogice, hygienice, juritice,
Timiş la acest terg de vin la care eco
clase: medicale şi. economice şi fiecare parti
nomii mult pot profita cu privire la a) La clasa l-a. se vine darea mun
cipant vă putea vedea expresiunile inte
cunoaşterea unor vinuri bune speciale. citorilor obişnuiţi:- servitori, cancelişti, resante, din care va extrage nepreţm
meseriaşi etc. ite foloase scienţifice, sociale şi materiale.
