Page 7 - Bunul_Econom_1905_23

Nr. 23 EC O N O M Pag- 7

îiere întregi, ia eare âe Întruneau ar­ Mi-e dor in tarbk verde cul şi frumseţa iof din caosa grijilor tnuîte
tiştii cei mai. celebri în toate - ramurile, Şi moalle mătăsoasă ce duc în aşa ţeri depărtate. ‘
pentru a’ combina fabricarea preţioaselor Să şedt s’aud departe Ilustraţiunea noastră este făcută pentru
cei cari nu pbt merge să o vadă in natură;
şi minunatelor stofe de mătase. In gră- Cosaşi bătând pe coasă.
deşi oui departe tare dela noi. Oraşul Vene­
-dinele palatului se întreţineau planta-; zia să poate călători cu trenul până la Triest
Şt chiar pe lângă mine
ţiuhi' de duzi/ unde împărăteasa mer­ şi de aici pe mare. In Italia pe uscat în ace­
Să salte pe cărare,
gea primăvara acompaniată, de damele iaşi direcţie să mai află oraşele Paduă şi Ve-
Isvorul vecinie vesel
Curţii spre a culege foi pentru gândaci rona, locuri cunoscute mai vârtos ostaşilor
Cu vecimca-i cântare. din bătălia avută in anul 1866.
având datoria c de a . supraveghia sala
Afară de vaporul şi luntrea cu pescar ii
de creştere sau Magnaneria. Gogoşile
Şi cântecul lu i dulce de pe apă, ilustraţiunea ne arată şi viaţa
dobândite vse. aduceau împăratului în
Să i tot ascult mereu, idilă a unei familii italiene cu cortul aşezat
-mod solemn, iar împăratul drept re­ lângă malul mării.
Şapei să laud tainic
compensă Je dădea câte un miel şi apoi
Pe bunul Dumnezeul
împărţea gogoşile între cele 3 dame în­
Sin cutia ou întrebările.
sărcinate cu depânarea şi. toarcerea fire­ Mi-e dor să ltau pe gânduri
lor de mătase* - La marginp de rîu l.)NSub ce codiţiuni s’ar putea exa-
Cele mat multe popoare din timpu­ Şi despre lumea ăsta rinda de regulă un jugâr (1600 [~[ st.)
rile antice, făceau comerţ foarte însemnat Nimic să nu mai ştiu. loc arabil pentru cucuruz de clasa III ?
Poate a se deobliga arândaşul a duce
-cu matasea din ţara Serica (Thibet) cum
Şi gândurile mele gunoiu pe acel loc, cât? Cu cât? 2.)
o numeau ei, dar nici idee nu aveau cine
Departe să pătrundă^ Dacă un atare loc s’ar da în parte din
produce această mătase. product, cât gunoi e dator a pune pe
Când sare apa ’« cercuri ' .
Ei îşi .închipuiau ba că ar fi un ar­ acela arândaşul pe an? In acest caz are
Legând undă de undă. '
bore ca bumbacul, ba că ar fi nişte arândaşul datoria a mâi da posesorului
păiajeni ce o ar ţese şi, în fine, fel de ceva bani, ori ar mai ajuta la lucru,
Să uit amarul vieţii.
fel de închipuiri care de care mai bi- 3. ) Cum să arândează de comun
» • ’ - - ' - Ce port iu pieptul meu
zare (curioase^ ne venind nimănui în livezile, dar fânaţele? Cât ar fi arânda
Şapei să laud tainic
rgâod că un fir aşa de fin şi frumos anuală ? Ce lucrări ar trebui a mai face
Pe buuut Dumnezeu. ~ arândaşul, ca fânaţa ori păşunea nu nu­
poate fi opera unui verme.
mai să' se folosească, ci să se păşuneze
Stofele de mătase în Roma aveau M i-e dor la koldmwerde, şi cu oi ?
■o valoare foarte mare, aşa' se zice că Să ies tn preumblare^
4. ) Sub ce condiţiuni s’ar exarânda
însuşi imperatorele Aurelian ar fi re­ Când glas duios de tulnic o livade, fânaţ, grădină sau păşune?
fuzat soţiei sate o tunică de mătase zi- Răsună ’h depărtare. Cum? când se coseşte iarba numai
*când: Să mă ferească Dumnezeu să dau odată pe au ? cum Ia caz de se poate
atâta aur pentru ăsa puţine fire. Pe Să număr pitpalacid cosi de 2 ori şi cum la de p orii La
acest timp mătasea era aşa de scumpi Când pleacă holda’n val ce lucrări s’ar mai putea deobliga arân­
daşul ?
în cât pentru o oca de mâtasâ se plătea Şi spice după spice
o oca de aur. La Romani mătasea era Aleargăln sus fie deal. 5. ) Cum s’ar exârâţida o grădină
cu pomi r Vs pruni şi x/5 peri şi nuci ?
-semn de cel mai mare lux, aşa că la
Atunci O; romoniţă In total sunt 450 pomi cu rod. Ce în­
<preţţ' puţini Romani le da mâna Să
Să-mi spună dorul meu, datoriri ar avea arândaşul faţă de po­
poarte o haină de mătase. sesori dândui-se pe bani şi ce dându i-se
Şapoi să laud, tainic
■ -.-* & »— în
Pe buuift Dumnezeu.
(Va urma). - Cum ar împărţi fructele şi banii?
Măria Cioban.
6.) De ce plătesc bulgarii* arândă
. boz... aşa mare pentru loturile exarândate de
m ei? (30— 80 coroane de jugâr).
Ce merită omul, care nu poate fi
(Vezi ilustraţiunea).
SffCi-e dor pe muşchiul moale stăpân pe cajpul şi corpul lui ? Are lipsă
.Sub brazi umbroşi să şed, mhierea să ştie mai multe limbi ? Dacă
Ilustraţiunea noasta represintă o stradă
Paiangenit în zare frumoasă în Venezia, oraş situat lângă ţer- nu, de ce? Norocul e schimbăcios, însă
Sătuţul ţneu să-l văd; murul golfului de Venezia itr Italia, vechea virtutea e neperitoare, deci după care
să umblăm mai mult?
patrie a Romanilor dela cari ne tragem du­
Şascult doina de jale pă origine.
Cine nu va admira frumseţa caselor şi
Ş i cânt de ciocârlie Ghâcitoare': ■
a bisericilor făcute cu atâta măestrie din
Glasuri s’aud de clopot Economii umblă cu 2 cai,
acest loc aşa de pitoresc şi cercetat de mulţi
Când toacă ‘n liturgie doritori de a vedea locuri naturale întocmite Nobilii prind patrii armăsari,
prin hărnicia mânilor omeneşti In mod atât Potentaţii fug ca şmei
*Şatunci de pietate de Însemnat ? Zbiciriuind câte 6 paripei,
Mulţi de ai nostrii din poporul munci­
Pătruns tot gândul meu, Cu zangarale şi cu zale
tor vor fi văzând acum, mai ales cei cari
-Să preamăresc M taină De te spărie în cărare.
merg la America, locuri şi mai frumoase şi-
P e bunul Dumnezeu. mai pitoreşti, ei însă nu le pot gusta farme­ Cin ’se ’ntrece numai cu trei?