Page 1 - Bunul_Econom_1905_29

Anul VI. (flzâtfzviros), 3 0 1 oli« n. 10Q5

0R6ÂN AL: „lipianii Ec&flomice dia 0Tâştie“ p ffiffiâae âft agricaltiirl din eoiMal Sibîialtti14.

ABONAMENTE:
Pe an 4 coroane (2 fl.)j jumătate an 2 nor. (1 ff.) P R S E S Ţ ÎU N lt xâ
se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru România şi străinătate 15 lei pe an.
- AAmQntettiele şt itţstrţiunili se fbftest înam tt.
felul, dar chiar şi cetitorii gazetelor se
•a Este de interes a să şti, că hâr-
INDUSTRIA MARE sporesc, .apoi neguţători» încă: întrebuin­ , tia să poate face nujnuxnai din sdrenţe
ţează mui multă hârtfe ia pachetat ca
— - de tot felul, ci chiar şi din paia şi lemn.
până acum. v
In timpul din ut;mă s'a pornit o Intre lemne mai bune sunt cele de
In Austria s?a vândut iu-anul 1903
luptă înverşunată între Austria şi Un­ brad, moale, cari să taie apoi bucăţele
hârtie de 170 milioane de coroane, pe
garia, nu numai in cele ce să ţin de mărunte, să ferb în anumite căzane
când în Ungaria s’a vâftdat numai de
politică, ci chiar şi In cele economice, până când se fac ca mămăliga cea
26 milioane coroane. O fabrică de hâr­
deoare-ce şi faţă de aceste din urmă, moale, apoi se întind pe anumite su­
tie din Austria înfiinţată la attal 1888
Ungaria a rămas îndârăptul Austriei, luri unde să uscă şi după aceea se
cu un capital de 8 milioane coroane, taie ca hârtie gata.
după cum vom vedea din datele sta­
a vândut în anul 1903 hârtie în va­ Ungaria are la 10 milioane jug.
tistice referitoare la industria hârtiei, a
loare de 16 milioane coroane, va să patastrale de pădure, între cari sunt 2
zăharului şi a scrobelei (întărelei) de
zică iacă odată atâta, cât isa fost ca­ milioane jug. catastrale pădure"de brad,
albituri. pitalul acţionar. S’a constatat, că - Un­
In anul 1900 s’a folosit de fiecare care ar putea da materialul de lipsă
garia impoartă pentru trebmnţele sale pentru fabricarea hârtiei; pe sute de
suflet din Austro-Ungaria câte 4 chilo-
zilnice, două din trei părţi.a hârtiei, ce ani înainte. Hârtia de lipsă pentru Un­
grame de hârtie, care greutate s’a ur­ să labrică în Austria.
cat apoi în anul 1903 la 5 1/* chilo- La' noi în Ungalia îDcă s’ar putea garia se urcă pe an la un milion, măji
grame, aşa- că cu totul s’a produs cu înfiinţa mai multe fabriei de hârtie, de metrice. _
Zăhar a fabricat Austria în a n u l.
80. mii măji metrice mai multă hârtie, oare-ce. materialul de lipsă nu ne lip­ 1904, 12 milioane măji, pe când Un-
ca în anul de mai înainte. seşte. Dacă însă nu s’au înfiinţat până garia a fabricat numai 3 milioane. Fa­
Împrejurarea aceasta ne arată, că acum, pricina este a se căuta de o bricarea aceasta s’a sporit de 10 , ani
întrebuinţarea hârtiei de scris, de tipar parte in lipsa de capitale, de altă par­ încoace pe fiecare an în Austria cu
şi pachetat să urcă din an in an tot te în lipsa de ingineri (technici), cari 400 de mii măji metrice, ear în Un­
mai tare, că nu numai scriitorii de tot să poată conduce lucrările de lipsă. garia cu 100 de mii.

F O I r A Pe o chiotoarestă şi-acuma D O R U L E !
Un răbuş crestat in rânduri, Poezii poporale),.
Pe el ceh’tuiau bătrânii --- ------
(L aşa b ă trâ n ea sc ă. Sumedenie de gânduri. , Dorule! pe unde şezi
De nu umbli prin livezi /
In căsuţă pe un părete,
Dragostile să le vezi?
In cătun pe valea popii Dorm icoanele-afumate,
Unde nu mai vezi pârlazuri, Cruci uscate de văzdoage Că să plimbă sufulcate
Stă căsuţa părintească Prin cuieri’s aninate. Printre ierburi necâlacte.
Fără prispă şi zăplazuri. Când le vezi, îţi faci păcate, t
Ars de dorul fetelor,
Dorule! pe unde sbori
* Ear' în preajmă-; trei mesteceni Sub icoane busuiocul
De nu vii la şezători
Albi de-ai anilor ninsoare S’a uscat de mult în floare
Intre fete şi ficiori?
O mai str&juesc din vremuri Tânguindu-şi nenorocul.
De furtuni şi arsuri de soare. Că ’n-cămâşi cu sălbănaş
In cămară sub o grindă \ Ei te-aşteaptă drăgălaş
Numai pătlăgica creşte Flueru-şi doineşte cântul, Să te pună de nânaş!
Pe cărare dinspre tindă__ Când prin geamurile sparte
Doar’ furnica, cărând pragul Şuetând să uită vântul: Dorule! pe unde stai,
Ros de cari, de-o mai colindă. Eşti în iad ori eşti în raiu
Ear1 mestecenii-auzindu’l Ori din lume peritai?
Loboda şi cu susaiul Scutur pletele a lene, Că la mine nu mai vini
Bat în margenea fereşti; Frunza tremură de dorul Nici la mândra din vecin,
Despoiate de privazuri Doinelor din altă vreme. . La olaltâ se ne ţîni!
Căpriori’s fără trestii.
L ean dru • Ion T ripa.