Page 2 - Bunul_Econom_1905_29
P. 2
Pag- 2 ___ __ BUNUL ECONOM ___________ -Nr. 29
■ Şi cu privire la fabricarea zăharu- Expoziţia „Asociaţiunii" Răşine elastice*
- lui- Austria ne concurează, deoare-ce
ea şi faţă de această'întreprindere «re Z’arul »Drapelul« din Lugoj, şi în 1. Cauciucul (Gumi elasticum). In
şi capitale mai mari şi oameni pricepă urma lui şi alte foi româneşti/ au ph: America-de-sud, în India şi în .Africa
tori, pe 'când la noi în parte lipsesc. blicat ştirea că guvernul, ţării ar fi „in sunt foarte tnulţi arbori gumiferi adecă
terzis bisericilor şi instituţiunilor. ce stau
Materialul crud ce e drept, că rru ne producători de gumă (Siphonia elastica,
sub conducerea bisericii, participarea
' lipseşte nici nouă, dar ce folos de el, • oficeală la sărbările din Sibiiu, ce se vor Ficus plastica etc.) Inţăpând trunchiul
dacă nu se ■ poate fabrica la timp şi aranja din incidentulinaugurări.i Muzeului. lor, se scurge un, lichid alb, răşinos.
Sa uscă în strdturi subţiri, nu odată
înţr’o măsură mai marp. Pe baza informaţiunilor luate la deasupra focului, când afunţându-se să
In Ungaria sunt eu totul 22 fa-, locurile competente, putem constata că. înnegreşte. -Acesta e cauciucul brut, a
această ştire nu corespunde adevărului.
briei pentru fabricarea întărelei, care cărui coloare variează după modul us
Ministrul de culte, aflând că se inten
după cum e cunoscut să* întrebuinţează ■ cării : dela alburifl până lâ cenuşiu, \>
ţionează ţinerea unui congres al tutu
la întărirea cămeşilor, gulerilor şi a al ror Reuniunilor învăţătoreşti. confesio Cauciucul brut nu conţine oxigen.
tor albituri. Fabricile acestea produc nale române cu ocaziunea expoziţiei s’a Composiţra sa corespunde formulei che-
pe an 90 mii de măji metrice de în- adresat autorităţilor bisericeşti Cu cere mice Cs Hg adecă 5 părţi de carbon
tăreală care s’a constatat, că nu poate rea : qa aceste să intrev.nă pentru aban şi 8 de hidrogen.
donarea acestui proiect, deoarece Reu
împăca trebinţele zilnice, din care cau La temperatura comună e foarte
niunile învăţătoreşti organizate după co elastic (mlădios). La răceală înţepeneşte
ză preţul aceleia se urcă din an în an.
mitate sau dieceze, sunt obligate a se şi se rupe cu uşurinţă, cu alle cuvinte:
Cu privire la Austria, statistica nu restrânge în activitatea lor la teritorul devine fragil. La cald se înmoae; la -f-
pomeneşte nimic despre fabricile de stablit' în statutele lor. In urma aces 120° (eeteşte:-plus 120 grade, ceea-ce
întăreală de acolo; pomeneşte inse pe tei cereri autorităţile bisericeşti au dat însemnează o căldura de 120 grade)
cele din Germania, cari produc pe an Ministrului răspunsul: că Congresul din fusionează, adecă se: topeşte şi apoî
. chestiune nu se proiectează şi nu se
2 milioane şi 800 mii măji metrice. rămâne ani de-a rândul tot moale.
va ţinea, şi în urma acestora inciden Aprins, arde cu flacără fumegătoare.
Intăreala se face din cartofi (crum-
tul poate fi considerat ca încheiat. E insolubil, nu se topeşte, în apă şi
pene), cari la numitele fabrici să plă Participarea fie chiar oficială a bise alcool (spirt). Eterul şi .petrolul îl umflă,
tesc cu câte 6 cor. maja metrică, pe ricilor şi a insituaţiunilor acestora la dar îl disolvă numai în \parte. Disol-
când aceea se vinde ca piperul de sărbările inaugurării Muzeului şi în deo vanţii cei mai buni sunt: oleiul de te
scumpă. Scumpetea aceasta o pricb sebi şi la expoziţiune, nu a fost şi nu rebentină, benzinul, cloroformul, sulfura,
este interzisă, ceace credem de lipsă a
nueşte fabricarea care să face cu mare-j de carbon.
constata şi în publicitate, ca nu cumva
cheltuială. cercurile bisericeşti şi şcolare, ţinând Cauciucul vnlcanisat se prepară în
Industria mare recere şi capital feliul, că tnassa brută a cauciucului o
seamă de pretins^, oprelişte, să-şi im
mare, ear pe lângă aceasta şi o minte pună oare-cari rezerve faţă cu expozi- frământă cu sulf (pucioasă) sau cu o
mare şi ageră, ca să poată conduce .ţiunea »Asdciaţiunii«. soluţie de sulf în sulfură de carbon
întreprinderea cum se cade. Ţerjle a- > Rugăm' ziarele române, căror le (S2 C). O frământă până-ce cauciucul
absoarbe pucioasă. Dacă a absorbit
pusene sunt înzestrate în privinţa aceas datoritrKcea maimare recunoştinţă pen 2—3 părţi la sută, cauciucul devine,
tru zelul cu care sprijinesc lucrările
ta cu material din belşug, pe când la mai elastic. Rămâne elastic şi la rece.
noastre ca să rectifice faimele neînte
noi în Ungaria şi dagă sar afla capi meiate ce şe lăţiseră, şi ca în viitor, In căldură nu se moae atât de cu în
talele de lipsă, ,nu se află cine să le în interesul reuşitei expoziţiunei să nu lesnire. Nu e lipicios. Oleiul de tere
pună în lucrare şi să le conducă cu lanseze asemenea ştiri înainte de a ne bentină şi cloroformul nu l rod, nu-1
siguritate. cere informaţiuni mai temeinice. disolvă. Cu un cuvânt, vulcanisarea
(amestecarea cu pucioasă) schimbă fe
In.ţările apuse poţi afla în fabrici Profităm de această ocaziune, spre ricit cauciucul, fără sâ-i altereze intru
chiar şi în diregătoriile mai de jos oa a adresa publicului nostru cetiţor in- nimic însuşirea cea mai preţioasă —
zistenta rugare • să trimită obiectele
meni, cu învăţături de pe la şcoalele elasticitatea.
pentru , expoziţiune la biroul »Aso-
cele mai înalte, de pe la universităţi
ciaţiunii»*' (Sibiiu, strada Morii Nr. 6) Din acest fel de cauciuc se fac
cum se mai numesc, pe când la noi inomis încă în decursul, lunei curente, diferite obiecte.
după ce învaţă tinerii câte-va clase deoarece aranjarea secţiunilor expoziţiuni Din amestec cu 40—50 părţi sulf
gimnaziale, »le lasă gura apă« tot nu şi îndeosebi confecţionarea dulapilor şi la 100 părţi cauciuc se face ebonitul,
mai după domnie. Vorba Românului: meselor, se va începe la 1 August a. c. substanţă cu totul dură şi puţin elastică.
în cadrul pretins de obiectele întrate
»domn mare şi bani n’are, doamnă In decursul vulcanisării se pot
până la termin, şi astfel, îffebuie să fim
mândră şi flămândă»*... până atunci pe deplin orientaţi cu pri adauge la cauciuc şi substanţe colo
Aşa dar: nu tot la popie, dăscălie vire la spaţiul ce este a se rezerva di rante.
şi procatorie, unde astăzi nu mai încap feritelor despărţăminte. Q schimbare ul ’ Aplicaţiile. Acu-’s 80 —100 de ani,
nici Românii nostrii, ci la întreprinderi terioară a dispoziţiunilor ce se vor lua cauciucul servia esclusiv la ştergerea
mai mari industriale, pentru cari avem pentru întocmirea şi adăpostirea secţi scrisorii de creion. Astăzi serveşte spre.
destul material natural dc lucrat şi un unilor, fiind absolut exphisă, s’ar putea nenumărate scopuri şi în special dela
de apoi chiar şi după absolvarea cla întâmpla, ca chiar şi obiecte de valoare inventarea procedeului de vulcanisarfl
selor gimnasiale, ne-am putea face mai pentru cari s’a rezervat spaţiul necesar, încoace. Chimistul nu se poate dispensa
de tuburi, dopuri de cauciuc precum
curând oare care stare şi avere, ca cu să nu fie admise la'expoziţiune din con-
nu se poate dispensa de sticlă. Dintre
o domnie slab plătită, care, abia îţi zideraţiuni pur tehnice.
aduce aţâţa, ca se poţi trăi de pe o. alţi reactivi chimici, neamintiţi mai sus,
zi pe alta. S ibiiu, 18 Iulie 1905. nu-1 atacă decât acidul, sulfuric con
loan Georgesctu. Direcţiunea expoziţiunei. centrat şi acidul azotic (apa tare).
